2,818 matches
-
Ibidem. 3 Vezi, R. Ernst Curtius, Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 1992. 4 Vezi Italo Calvino, Le città invisibili, Modadori, Milano, 1976. 5 Vezi, Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, (traducător Radu Carp), Editura Antet, București, 2007. Bibliografie BENJAMIN, Walter, Îl dramă del barocco tedesco, trad.it. Torino, Einaudi, 1971. CALVINO, Italo, Le città invisibili, Modadori, Milano, 1976. CURTIUS, Ernst R., Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 1992. HUNTINGTON
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
barocco tedesco, trad.it. Torino, Einaudi, 1971. CALVINO, Italo, Le città invisibili, Modadori, Milano, 1976. CURTIUS, Ernst R., Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 1992. HUNTINGTON, P. Samuel, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, (traducător Radu Carp), Editura Antet, București, 2007. EST-VEST La questione del misticismo: l'accettazione d'una realtà sovrasensibile e di un raccoglimento interiore. Profili comparați tra buddhismo zen, shivaismo, sufismo e mistica cristiana (The trascendental reality's acceptance and her interior meditation. A
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o lume românească prinsă între Orient și Occident, într-un standard de civilizație politică la care statul nou constituit, tânăra clasa politică și opinia publică românească aspiră și vor să-l atingă. Personalități precum Ion Ghica, Manolache Costache Epureanu, P.P. Carp, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Nicolae Fleva, Nicolae Blaremberg, Ion I.C. Brătianu (care se afirma ca politician încă de la finele secolului al XIX-lea, după ce, la îndemnul tatălui său, își face studiile în Anglia, la fel ca mulți alții) nu sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sau "politica de vorbe"25 decurg și din insuficientă educare a patimilor, și din etichetarea imprecisa a realităților politice. Insuficient pregătiți pentru o lectură politică a vietii obișnuite, unii politicieni se definesc exclusivist, după model englezesc, ca oratori "parlamentari": P.P. Carp, Titu Maiorescu și, înaintea lor, Barbu Katargiu subliniază faptul că ei nu vorbesc oamenilor de pe "uliți". Alții declară explicit că modelele politice din proximitatea lingvistică sau geografică (francez, german, rus) sunt insuficiente pentru în raport cu aspirațiile tânărului stat din sud-estul Europei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cum erau: dreptul la vor și libertatea presei". 22 Barbu Ștefănescu Delavrancea, Monitorul oficial; Dezbaterile Adunării deputaților, 23 decembrie 1894, în Barbu Ștefănescu Delavrancea, Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. 23 P. P. Carp, Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Ed. Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117; P. P., Carp, Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, volumul I (1868-1888), Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Barbu Ștefănescu Delavrancea, Monitorul oficial; Dezbaterile Adunării deputaților, 23 decembrie 1894, în Barbu Ștefănescu Delavrancea, Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. 23 P. P. Carp, Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Ed. Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117; P. P., Carp, Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, volumul I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. 23 P. P. Carp, Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Ed. Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117; P. P., Carp, Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, volumul I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu Maiorescu, Oratori, retori, limbuți, în Opere ÎI. Discursuri parlamentare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878. CAMPBELL, Angus, CONVERSE, Philip E. et al. (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960. CARP, P. P., Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Editura Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117. CARP, P. P., , Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, vol. I
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878. CAMPBELL, Angus, CONVERSE, Philip E. et al. (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960. CARP, P. P., Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Editura Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117. CARP, P. P., , Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, vol. I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Philip E. et al. (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960. CARP, P. P., Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Editura Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117. CARP, P. P., , Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, vol. I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. CASSEL, Carol A. & LO, Celia, Theories of Political Literacy
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și plimbat prin străinătăți, la vârsta celei mai fructuoase percepții, Titu Maiorescu, ce avea să devină și primul ministru al țării, iar cam tot pe atunci bărbatul politic cu cel mai agresiv orgoliu, în bună parte justificat, din România, P.P. Carp, îi mărturisea tânărului ce tocmai citise din Scrisoarea pierdută că dacă până atunci se crezuse cel mai inteligent om din patrie, acum vedea că se înșelase, Caragiale fiind acela, și tot astfel, dacă cel mai european om politic al vechiului
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
sînt acomodate cu gustul general. Dacă ar fi scris, la Berlin, Titircă, Sotirescu et. co., un fel de urmare a Scrisorii pierdute, Caragiale ar fi făcut din politicieni liberali de provincie senatori, deputați și miniștri, colegi cu Maiorescu, Brătianu și Carp. E cît se poate de inexactă ideea că lumea lui Caragiale e urîtă, imbecilă, primitivă și mizeră. După știința mea, în afară de M. Ralea, dintre cei vechi, doar Șt. Cazimir (în Caragiale față cu kitschul) a combătut ideea că scriitorul ar
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
că era destul de greu, în normala euforie a Unirii din 1918 ( euforie care durează pînă în ziua de azi), să fie privite cu ochi buni atitudinile contrare, acelea care se dovediseră perdante, de la "neutralitatea" lui Slavici la filogermanismul lui P.P. Carp, de la respingerea de către Aurel C. Popovici și Slavici însuși a "balcanismului" de dincoace de munți și pînă la pledoaria, izvorîtă din antirusism, a lui C. Stere pentru alianța cu Pu-terile Centrale. Ceea ce este inacceptabil este însă portretul răutăcios pe care
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
se poate adapta noilor realități, cu identitatea strivită într-o societate care a abolit valorile și regulile tradiționale și se lasă guvernată de principii anarhice. Toată această viziune asupra istoriei este prezentată prin prisma evoluției/involuției unui personaj narator, Sabin Carp, fost profesor de științe sociale (dată fiind problematica romanului, specializarea nu este întîmplătoare) înainte de revoluție, dat afară din învățămînt după evenimentele de la Brașov, din noiembrie 1987, și ajuns după revoluție un soi de vagabond în subteranele Bruxelles-ului, capitala principalelor
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
din noiembrie 1987, și ajuns după revoluție un soi de vagabond în subteranele Bruxelles-ului, capitala principalelor organisme transnaționale (NATO, Uniunea Europeană), oraș-simbol al globalismului. Parafrazînd un celebru titlu al lui Sextil Pușcariu se poate spune că, asemenea nouă, tuturor, Sabin Carp stă "călare pe două lumi", fiecare cu specificitatea ei. Este lumea de azi mai bună decît cea de ieri? Depinde de punctul din care sînt privite lucrurile, dar, în esență, răspunsul lui Dan Stanca este negativ. Dacă în perioada comunistă
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
în perioada comunistă răul avea un chip vizibil (cel al diavolului) împotriva căruia se putea lupta, astăzi lucrurile au devenit mult mai complicate. Este o lume dominată de Nimeni, ale cărei trăsături definitorii sînt excelent sintetizate în confesiunea profesorului Sabin Carp: "Va fi o epocă lipsită de personalități și de martiri, de demoni și de rugăciuni, o epocă în care vom fi din ce în ce mai mici și nu vom ști ce să mai facem pentru a ne distra. Imaginile se vor succede cu
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
1989, cu sufletul plin de luminoasă speranță, se dovedesc, în negura spirituală a zilelelor noastre, a fi răsfățați ai sorții. Imaginîndu-și care ar fi putut fi destinul postrevoluționar al unei fete inocente, ucise în timpul represiunii din 21 decembrie 1989, Sabin Carp ajunge să-i invidieze destinul: "O vedeam aruncată pe un maidan, tăvălită, terfelită, învinețită, maculată, ireversibil distrusă. Din fărîmele ființei ei nu s-ar mai fi putut alcătui nici măcar o ceșcuță din care să-ți bei cafeaua. Nenorocirea însă nu
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
și mai prost: dacă acțiunea bolșevică nu s-ar fi produs în cele două etape, am fi asistat la discuții și dispute serioase într-o română elegantă, ca altădată în parlamentul României. Parcă este o diferență între discursurile unui Maiorescu, Carp, Take Ionescu, Ion și Ionel Brătianu, I. G. Duca, Iorga, P. P. Negulescu, Iuliu Maniu, Gafencu etc. și pălăvrăgeala, de multe ori agramată, care răsună azi în Casa Poporului. Casa Scânteii și Casa Poporului, două clădiri simbolizând cele două etape
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
nici mai târziu. Poetul n-a fost niciodată și în nici un fel mesagerul unor idei politice ale vreunui partid. Dimpotrivă, și-a păstrat tot timpul, cu fermitate, convingerile, de cele mai multe ori în contrast cu cele comune și partizane. Un conservator ca Petre Carp care, se pare, a rostit aceste cuvinte, îndemnându-l pe Maiorescu la o atitudine mai energică față de poet, nu se putea împăca ușor cu opiniile, uneori de-a dreptul "scandaloase", în viziunea sa, ale autorului Glossei. La vremea respectivă și
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
p. 144) „Iar proconsulul, stând pe scaunul de judecată, a zis: Cum te numești? Fericitul a spus: Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă întrebi de numele pe care-l port în lume, acesta este Carp. Proconsulul a spus: ÎȚi sunt cunoscute poruncile împăraților despre datoria de a cinsti pe zei, cei ce conduc toate. De aceea vă sfătuiesc să vă apropiați de altar și să jertfiți. Eu sunt creștin și ador pe Hristos, Fiul lui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se aseamănă în slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori împreună cu El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri împreună cu ei în gheenă”. (Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 2-7, în PSB, vol. 11, p. 166-167) „Probus zise: Ori aduci jertfă, ori te pun la chinuri. Montanus răspunse: Mă bucur dacă ai să faci așa, ca să mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristos. Atunci Probus
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XVIII, în PSB, vol. 11, p. 128) „Papil, cel dintâi, a fost întins, fiind pironit pe stâlp, și, pe când se ruga în liniște, și-a dat sufletul. Și după el, fiind pironit (pe stâlp) Carp, acesta a zâmbit. Iar cei de față, mirânduse, i-au zis: Ce este, de ce râzi? Iar fericitul a zis: Am văzut slava Domnului și m am bucurat, și am văzut totodată deosebirea față de voi, căci eu nu sunt părtaș la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
față, mirânduse, i-au zis: Ce este, de ce râzi? Iar fericitul a zis: Am văzut slava Domnului și m am bucurat, și am văzut totodată deosebirea față de voi, căci eu nu sunt părtaș la răutățile voastre”. (Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 37-39, în PSB, vol. 11, p. 169) „Doamne Iisuse Hristoase, Care ai pătimit pentru mântuirea lumii, primește sufletele robilor Tăi, Montanus și Maxima, care pătimesc pentru numele Tău. Crește Doamne și apără turma cea credincioasă a Bisericii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Evelpsit, Hierax, Peon și Liberian, V, 6, în PSB, vol. 11, p. 54) „Papil, cel dintâi, a fost întins, fiind pironit pe stâlp, și, pe când se ruga în liniște, și-a dat sufletul. Și după el, fiind pironit (pe stâlp) Carp, acesta a zâmbit. Iar cei de față, mirânduse, i-au zis: Ce este, de ce râzi? Iar fericitul a zis: Am văzut slava Domnului și m am bucurat, și am văzut totodată deosebirea față de voi, căci eu nu sunt părtaș la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
față, mirânduse, i-au zis: Ce este, de ce râzi? Iar fericitul a zis: Am văzut slava Domnului și m am bucurat, și am văzut totodată deosebirea față de voi, căci eu nu sunt părtaș la răutățile voastre”. (Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 37-39, în PSB, vol. 11, p. 169) „Pe când, dar, ostașii sufereau mucenicia, paznicul, care se uita să vadă ce se va întâmpla, a văzut străină priveliște: îngeri s-au pogorât din ceruri și au împărțit din partea Împăratului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]