46 matches
-
-n vicii. M-am gîndit la secolul 20. La subconștientul sau, supraaglomerat. La căile lui de eliberare... Pe lîngă el, secolul XVII al lui Choderlos de Laclos, intrigă amoroasă diabolica a vicontelui de Valmont mi se păru o simplă deviere carteziana, o retorică flamboaianta.
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
lumea modernă (și, aici, formația sociologică a lui Mircea Vulcănescu are o contribuție importantă). Impresionează, firește, argumentaț ia limpede, împânzită de numeroase referințe culturale și teologice, dar și profunzimea de gânditor creștin care problematizează fin în altă logică decât aceea carteziană, într-o logică a inimii: „Cum poate creștinul, care trăiește în timp, afirma, în fața exigențelor aprige ale timpului, adeziunea lui la ordinea altei lumi, fără să purceadă la luptă cruntă aici, împotriva a ceea ce i se pare că este dușmanul
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
de inteligentă, pe atât de perifrastică. Este și situația celei în care, cum anunțam, se amorsează titlul: „Nu, noi nu ne punem problema adevărului în felul în care... în felul în care și-o pune o minte... logică, să spunem, carteziană. În cazul Lui, deoarece te-ai referit la El, adevărul, cât îndrăznesc eu să aproximez, și puterile mele, mai ales în acest caz, sunt îngrijorător de limitate, dar... să trecem - adevărul și, ține cont că eu îndrăznesc rar să pronunț
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
convingătoare, menite să pună în valoare elementele forte ale scrierilor respective. Imparțială, lucidă și documentată, prin modalitățile utilizate în demersurile sale analitice, i se dovedesc meticulozitatea și disciplina impusă de formația sa intelectuală - ca matematician. Integrarea operelor analizate în spațiile „carteziene” ale culturii naționale sau internaționale, prin intermediul unor funcții precise și utilizarea unor instrumente de analiză și argumente palpabile, concrete - toate acestea sunt armele redutabile ale criticului Doina Drăguț. În pofida formației sale de om al cifrelor, scriitoarea craioveană dovedește rafinament și
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
notația precisă, eliptica aproape, surprinde anatomia stărilor cu o remarcabilă economie de mijloace.(...) Lirismul autorului menține constantă atitudinea reflexiva, laconismul limbajului atinge pragul unei rostiri apoftegmatice: „Vine dimineata și pune, câte puțin adevăr, în dreptul fiecăruia." Concentrarea expresiei vine din natură carteziana a sensibilității care trăiește (vezi titlul semnificativ al volumului!) în regim intelectual. Este aici ascunsă o modernă tensiune între realitate și ficțiune artistică: „Dormi cu fata întoarsă, spre zidul cu miros de manuscrise, hainele tale migrează, în călătorii imaginare...". (Din
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
o erudiție ieșită din comun, printre ei, cu doctorate în 12 limbi și buni cunoscători a culturilor eleate și heraclitice, și inițiați în știință și în „preștiința divină”, în esoterism și exoterism, nu vor putea ajunge la acea geometrie secretă (carteziana și post carteziana) fără construcția acestor instrumente de comunicare telepatică, pe care le-am numit mai sus. Nu vom putea, așa cum spuneam, să închidem sau să deschidem Marele cerc de lumină și Centura de foc stelar ce înconjoară pământul. Eu
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
din comun, printre ei, cu doctorate în 12 limbi și buni cunoscători a culturilor eleate și heraclitice, și inițiați în știință și în „preștiința divină”, în esoterism și exoterism, nu vor putea ajunge la acea geometrie secretă (carteziana și post carteziana) fără construcția acestor instrumente de comunicare telepatică, pe care le-am numit mai sus. Nu vom putea, așa cum spuneam, să închidem sau să deschidem Marele cerc de lumină și Centura de foc stelar ce înconjoară pământul. Eu singur operez în
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
bun și Gică Vasile Larco - Moment prielnic / Abil e-oportunistul care / Găsește, uneori pe-alese,/ Și în portița de scăpare / O cheie-a marilor succese! Soarta intelectualului Șerban Codrin / Academia scoate / un post la concurs -/ paznic de noapte Dan Norea - Carteziană / Profesorul, filozofând,/ Ne spune, cu un zâmbet trist,/ Că are-n viață doar un gând:/ “Eu meditez și, deci, exist !” Spitalul de azi Cezar-Florin Ciobîcă / haijin în spital -/ numărându-și zilele / și silabele Sorin Olariu - Neurologul / Pacienți cu fel de
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
de bucurie, ci chiar de fericire, pe care-au înțeles-o, de la daci citire, ca jertfă de sine și de bucurie a morții, de care nu au parte, firește, decat aceia care cred cu-adevărat în sufletul nemuritor”, iar gândirea carteziana nu dă greș nici în alegerea următorului citat, ca schela a edificiului argumentației: „(...) și dacă Sufletul Românesc are o bună parte cugetătoare, speculativa, cum a dovedit-o de-a lungul ultimelor două milenii de dreapta credință, atunci, în ciuda vremurilor grele
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
ai „intelighenției” să alunece Într-un soi de orgoliu nemăsurat, de autosuficiență spirituală, mărginindu-se la o raționalitatea proprie pe care și-o fac normă, măsurând totul prin prisma „spiritului” lor „exemplar”, generat tautologic. Intelectualii sunt niște adepți ai liniei „carteziene” În cultură, urmărind cu Îndârjire categorii clar definibile, cum ar fi Adevărul, Certitudinea, Cunoscutul, Concretul etc. Or, În religie se operează și cu alte categorii, mai puțin teoretizabile, accesibile individual prin credință și profesate pe cont propriu. Unii așteaptă să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
asupra cobailor, pisicilor și porumbeilor, precum cele organizate de Thorndike, Guthrie și Skinner. Mult mai „penetrantă” este fenomenologia. Husserl a conceput-o ca o metodologie de cercetare obiectivă a... subiectivității, urmând modelul cartezian, dar detașându-se de acesta; locul „evidenței” carteziene a fost luat de „intenționalitatea” husserliană. Fenomenologii caută o „cunoaștere originară”, o „precomprehensiune”, care s-ar afla în adâncurile conștiinței și ar putea fi izvorul unic pentru gnosis, epistemé și mathesis. Primele aplicații fenomenologice la teoria curriculumului au fost inițiate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ist ein nichts und uebernichts, s. 111). Poetul aderă și la alte antinomii dogmatice: „Dumnezeu se întemeiază fără temei” (Gott gruendt sich ohne grund, s. 42). Este o afirmație care contestă definiția lui Dumnezeu ca „prim motor” aristotelic, „substanță primă” carteziană, natura naturans spinozistă ori causa sui leibniziană. Această perspectivă deschisă de teologia numelor divine confirmă posibilitatea unui discurs care rezistă voinței de reprezentare conceptuală a „esenței” divinității (Gottheit). Apofatismul este radical și normativ. Pe Martin Heidegger l-a fascinat din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fără menajamente și fără nuanțe. La întrebarea pusă cu sufletul la gură „a fost sau n-a fost ?”, Herta Müller a privit în globul de cristal al vieții ei - și a noastre - și a răspuns ca un soi de Pitie carteziană : n-a fost ! Punct. Cum, Herta, chiar așa ? - s-au revoltat rapid unii și alții. Mai uită-te o dată, ce naiba, că doar sîntem intelectuali cu toții ! Nu mă vezi și pe mine, acolo, în colțul ăla învolburat al globului tău de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dezvoltare importantă legată de aceste schimbări și analizată în ultimul capitol, o reprezintă creșterea grupărilor intermunicipale. Drept consecință, departamentele se simt acum strânse la mijloc, între aceste grupări și regiuni. Este puțin probabil ca francezii, în ciuda mentalității lor așa-zis carteziene, să ofere o concluzie logică acestor procese și să suprime departamentul! Partea a III-a Funcționarea instituțiilor Capitolul 6 Politica guvernării teritoriale franceze Introducere Expresia "politici teritoriale" se referă la modul în care teritoriul se raportează la sistemul politic, la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și corp, fiindcă aceasta nu decurge din actul de gîndire. Așadar, după Moore, raționalismul nu poate oferi nici criteriul universal al adevărului și nici principiul elementar al întemeierii lui. În "filozofia simțului comun" concepută de el, îndoielile de tipul celei carteziene (dubito ergo cogito) sînt respinse în mod simplu, precum, de exemplu, dovada că mîinile există este faptul că ele pot fi expuse ca atare. Prin urmare, experiența ne furnizează o bună parte din cunoașterea despre constituenții lumii independente de spiritul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să dezvolte subiectul În nici un fel; iar În „Meditația a doua”, singura În care face referire la res extensa, ductul discursului său se centrează mai mult pe această noua probă a cogito-ului. Faptul nu trebuie să ne descumpănească. În filosofia carteziană problemele se lămuresc pe măsură ce autorul Însuși și le lămurește. El nu dă rezolvări complete Într-o singură scriere, uneori se mulțumește doar să amintească problema și o abandonează pentru a o relua apoi Într-o scriere ulterioară. Astfel s-a
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Deac. . Descartes, René, Œuvres philosophiques, III, Bordas, Paris, 1992, pp. 146-161, trad. de Ioan Deac. . Descartes, R., Les passions de l’âme, Gallimard, Paris, 1988, pp. 155-188, trad. de Ioan Deac. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ ID Principiile metafizicii carteziene.doc PAGE 112
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Descartes trebuie spus de la bun început este dualismul ideologic și conceptual (nu rareori antinomic, cu mici valențe oximoronice chiar), practicat de filozof, dualism pe care se întemeiază o întreagă tradiție epistemologică (greu recognoscibilă, de altfel, astăzi, dato rită supralicitării, drept "carteziană"). Tradiția menționată a dus în psihologie și, prin iradiere, în neurologia de pionierat la convingerea că, în interiorul creierului, siste me neurale diferite sînt responsabile pentru emoții și, respectiv, pentru rațiune, identitatea emoțională a indivi dului fiind una, iar identitatea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
devine Blake însuși, apt, astfel, de a-l ajuta pe Milton să-și expieze păcatele artistice și spirituale. Astfel, Los/Blake reprezintă, simultan, unul dintre cele două personaje centrale ale poemului, dar și creatorul propriu-zis al acestuia. Într-o schemă carteziana, el dobândește ipostază de res cogitans și, de vreme ce acțiunea este filtrată constant de privirea să omniprezentă, trebuie să facă loc, la nivelul textului, manifestărilor exterioare ale lui Milton (eroul de facto al eposului), care joacă rolul de cogitatum: "Los stood
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice concepțiile științifice specifice științelor naturale cu acelea ale științelor sociale, într-o logică diferită de cea carteziană, considerată ca excesiv de reducționistă. 5. Teoria generală a sistemelor a fost formulată de Bertalanffy în 1949 dar a fost difuzată mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice concepțiile științifice specifice științelor naturale cu acelea ale științelor sociale, într-o logică diferită de cea carteziană, considerată ca excesiv de reducționistă. 6. Un termen oarecum similar este cel de hipertrofiere, extindere spațială excesivă a unor centre urbane care conduce la aceeași blocare a funcționalității 7. Situație vizibilă încă în Europa, mai ales în statele care au suportat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice concepțiile științifice specifice științelor naturale cu acelea ale științelor sociale, într-o logică diferită de cea carteziană, considerată ca excesiv de reducționistă. 5 Teoria generală a sistemelor a fost formulată de Bertalanffy în 1949 dar a fost difuzată mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice concepțiile științifice specifice științelor naturale cu acelea ale științelor sociale, într-o logică diferită de cea carteziană, considerată ca excesiv de reducționistă. 6 Un termen oarecum similar este cel de hipertrofiere, extindere spațială excesivă a unor centre urbane care conduce la aceeași blocare a funcționalității 7 Situație vizibilă încă în Europa, mai ales în statele care au suportat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în concluzie, singurul lucru neîndoielnic este principiul metafizic al gândirii, Cogito, și numai prin el putem deduce anumite adevăruri. Prin această metodă a deducției filosofice se poate ajunge la anumite axiome, cum este de fapt însuși Cogito. Contrar tezei "deducției" carteziene, Bacon preconizează "inducția", în care primează particularitățile lucrurilor, sau empiricul, prin care se ajunge la concluzia esenței. Bacon se îndoiește de abilitatea minții, Cogito, de a deduce adevăruri universale. El scrie în Novum organum: "Omul este servitorul și interpretul naturii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
o putere colonială în care se adunau bogățiile aduse pe calea apelor. Un reprezentant distinct al creației spirituale a acestor locuri a fost Spinoza (1632-1677). Originar dintr-o familie de evrei, Spinoza a cunoscut în întregime, și a împărtășit, gândirea, carteziană a vremii, căreia a încercat să-i corecteze dualismul. Contribuțiile sale au avut darul să facă acest lucru într-un fel care a tulburat profund ordinea ideologică scolastică a vremii, fapt pentru care el a plătit scump, a fost excomunicat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]