94 matches
-
aceste ample citate: 1. caracterul universal și comunitar („sobornicesc”, am spune, cu un arhaism românesc) al mântuirii: mântuirea nu valorează nimic, dacă nu privește întreaga omenire; 2. faptul că mântuirea se realizează în istorie, loc al Întrupării Cuvântului. Tema universalității/catolicității Bisericii, a unei Biserici contemporane cu momentul Creației, deschisă tuturor și prin care întreg neamul omenesc e chemat să se mântuiască (nu doar „aleșii”/„credincioșii”/„orthodocșii”), va deveni una dintre temele majore ale constituției Lumen gentium. În ceea ce privește a doua temă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Bisericii și a teologiei. Lângă ura profană este și cea sacră. Unele cuvinte tăioase ar fi putut provoca diviziuni. Vreo glumă amuzantă a fost percepută ca sarcasm. Însă totdeauna am evitat defăimarea altor persoane. Chiar și când nu au recunoscut catolicitatea principiilor mele, când au pus la îndoială credința mea în Cristos și mi-au contestat buna-credință, nu m-am răzbunat niciodată pe detractorii mei cu aceeași monedă. Și totuși aș putea scrie un mic dicționar de injurii dacă aș încerca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
important e ce gândea Pavel! Pentru el Biserica evreilor și neevreilor la un loc era Biserica „unică, sfântă, catolică și apostolică”. El nu și-a imaginat niciodată Biserica fără evrei. Ea, Biserica circumciziei, avea dreptul să decidă cine aparține acestei „catolicități”. Pavel a venit la Ierusalim nu numai ca să se plece, pur și simplu, în fața apostolilor Petru, Iacov și Ioan. El era trimisul Bisericii-fiice, al Bisericii „păgânilor”. A venit să găsească Bisericamamă, creștinismul originar, iudeocreș tinismul, fiindcă vedea în el izvorul
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
A venit să găsească Bisericamamă, creștinismul originar, iudeocreș tinismul, fiindcă vedea în el izvorul existenței Bisericii. Pe urmă, în secolul al IV-lea, după Constantin, Bisericafiică s-a substituit Bisericii-mamă. De atunci, Ierusalimul n-a mai fost „strămoșul” bisericilor, iar „catolicitatea” înseamnă acum nu „unitate”, „ecumenism”, „universalitate”, ci numai „loialitate față de Roma”. Lumea greco-romană și-a întors fața de la izvorul ei, de la creștinismul originar care a moștenit de la iudaism orientarea către „ortopraxie”, adică respectarea poruncilor și conduita demnă. Azi, să fii
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
ortodoxă! Biserica i-a izgonit și i-a afurisit pe evrei, și a plătit pentru asta cu toate dezbinările care au urmat, cu toate schismele. Și toate despărțirile astea au umplut Biserica de rușine până-n ziua de azi. Unde e catolicitatea? Unde e universalitatea? - Știu, Daniel. Știu, îmi zice. - Nu-mi ajunge c-o știi tu, îi zic. - Ai răbdare, nu te grăbi. Corabia e mare! Traducere din rusă de Gabriela Russo (Roman în curs de apariție în colecția „Raftul Denisei
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
se induhovnicea. Acum când se adoptă nu numai formă ci și spiritul lumii acesteia și Biserica și lumea par orfane. În unele locuri se spune că lumea s-ar spiritualiza pe când Biserică ar deveni tot mai lumeasca. • Biserică nu reprezintă catolicitatea "naturală", totalitatea "comunității" omenești, ci dimensiunea spirituală catolică. După cum nu ar fi firesc să existe nici ecklesiologie fără de eshatologie, adică o Biserică unde nimic din ce este lumesc nu lipsește și aproape nimic din ce este ceresc să nu mai
TEOLOGUMENA – DESPRE BISERICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383576_a_384905]
-
Granițele dintre secular și religios s-au estompat precum orizontul mării la înserare. Mediul social, cultural și politic sunt fluide, tulburi, destabilizante, relativiste, în ceea ce privesc legea, regula și conduita morală. Biserica ordodoxiei, a celebrării liturgice a tainelor divine; a catolicității, a autorității religioase; dar și biserica protestantă și neoprotestantă în varietatea acestora de denominații bazate pe „sola scriptura”, sunt încă vii, în unele locuri chiar vibrante, înfloritoare, însă nu în spațiul geografic unde cândva ridicaseră catedrale și puseseră temelii la
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
în una din însușirile și atributele Bisericii, așa după cum arată Simbolul de Credință niceoconstantinopolitan, adică: sobornicitatea, care alcătuiește și configurează sufletul, trupul și specificul Ortodoxiei. Acest termen folosit astăzi doar de Biserică, reprezintă și redă în mod calitativ termenul de catolicitate. Biserica sobornicească (catolică și ecumenică în adevăratul și profundul sens al cuvântului) este acea biserică care adună, unește și trăiește în comuniune. În concluzie, vom susține că acest model al comuniunii liturgice a Bisericii noastre, ce educă în fond și
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
ortodocșii în sens cantitativ (nu universal sau geografic). Termenul de catolic a mai fost folosit și în disputa cu ereziile, pentru a arăta că Biserica catolică reprezintă întregul, spre deosebire de erezii care reprezintă doar o parte a întregului. Pentru biserica primară, catolicitatea însemna ortodoxie. Biserica catolică se identifică cu Iisus Hristos întreg, se află și este revelat în cel mai palpabil mod în adunarea euharistică și în comuniunea tuturor membrilor fiecărei Biserici sub conducerea episcopului. Trecerea Bisericii de la termenul de catolic la
IOANNIS ZIZIOULAS, MITROPOLIT AL PERGAMULUI, EUHARISTIE, EPISCOP, BISERICĂ: UNITATEA BISERICII ÎN DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ŞI EPISCOP, ÎN PRIMELE TREI SECOLE CREŞTINE, EDITURA BASILICA, de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/364246_a_365575]
-
catolic", cele două cuvinte fiind sinonime. Textul slavon al Simbolului de Credință traduce adjectivul katoliki - cu cel de "soboroaia", iar cuvântul "sobornost" apare în teologia ortodoxă rusă a secolului al XIX - lea, în opera teologului Alexie Homiacov, redând ideea de catolicitate, pe care o dezvoltă în scrierile sale despre Biserică. Rădăcina slavă "sobor" vrea să spună "adunare", iar forma verbală a cu¬vântului (sobirati) are înțelesul de "a aduna", "a uni". A crede în Biserica soborni¬cească este a crede într-
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
crede în Biserica soborni¬cească este a crede într-o Biserică ce adună și unește. Termenul de "sobornost" (sau soborny) derivat din rădăcina "sobor" primește o nouă nuanță, fără a pierde prin aceasta sensul lui direct, acela de catolic sau catolicitate. S-ar mai putea traduce "sobornost" prin sinfonicitate, unanimitate, ca și prin cel de sinodalitate (Biserica este sinodală în viața ei de unitate în Duhul Sfânt, în organizarea ei ierarhică, în menți¬nerea vieții ei prin sinoade, soboare). Cuvântul catolic
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
calitativ, decât cantitativ. În documentele creștine cele mai vechi, termenul katoliki nu a fost folosit într-un sens cantitativ, pentru a desemna extensiunea spațială a Bisericii, ci el viza mai mult integritatea doctrinei, a tradiției în opoziție cu învățăturile eretice. Catolicitatea are, astfel, mai mult înțelesul de ortodox, de ceea ce este adevărat, decât cel de "universal". În acest sens, termenul pare să fie folosit pentru prima dată de Sfântul Ignatie al Antiohiei și apoi în Mar¬tiriul Sfântului Policarp al Smirnei
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
viața adevărată. În Apus, în Occident, prin Fericitul Augustin, acest termen a primit o interpretare exclusiv cantitativă. După Fericitul Augustin, identificarea celor două noțiuni, catolic și uni¬versal, a fost adoptată în vocabularul teologic apusean și occidental, încât atributul de catolicitate are până astăzi înțelesul de universalitate. Catolicitatea nu este un termen spațial pentru a desemna întinderea Bisericii creștine, ci o calitate intrinsecă, ce are de la început și va fi totdeauna proprie Bisericii, independent de condițiile istorice în care spațiul și
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
Fericitul Augustin, acest termen a primit o interpretare exclusiv cantitativă. După Fericitul Augustin, identificarea celor două noțiuni, catolic și uni¬versal, a fost adoptată în vocabularul teologic apusean și occidental, încât atributul de catolicitate are până astăzi înțelesul de universalitate. Catolicitatea nu este un termen spațial pentru a desemna întinderea Bisericii creștine, ci o calitate intrinsecă, ce are de la început și va fi totdeauna proprie Bisericii, independent de condițiile istorice în care spațiul și numărul credincioșilor ei ar putea fi mai
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
calitate intrinsecă, ce are de la început și va fi totdeauna proprie Bisericii, independent de condițiile istorice în care spațiul și numărul credincioșilor ei ar putea fi mai mult sau mai puțin limitate. S-a voit adeseori să se înțeleagă prin catolicitate, întinderea Bisericii în lume. Dacă s-ar primi o astfel de definiție, ar tre¬bui să recunoaștem că Biserica creștină din ziua Pogorârii Sfântului Duh a fost de¬parte de a fi catolică (adică sobornicească sau comunitară), că Biserica nu
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
epoca modernă și nici până astăzi ea nu este încă în mod definitiv catolică. Biserica nu este mai puțin sobornicească în ziua Pogorârii Sfântului Duh decât astăzi. Ea a fost întotdeauna sobor¬nicească și va rămâne până la sfârșitul veacurilor. Adevărata catolicitate (sobornicitate) a Bisericii nu poate fi măsurată prin semne exterioare, căci ea este o însușire lăun¬trică și interioară a Bisericii, menținută de Duhul Sfânt, care sălășluiește în ea: "Ceea ce consti¬tuie Biserica - zicea Alexie Homiacov - nu este nici cifra
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
trică și interioară a Bisericii, menținută de Duhul Sfânt, care sălășluiește în ea: "Ceea ce consti¬tuie Biserica - zicea Alexie Homiacov - nu este nici cifra numerică a credincioșilor, nici adunarea lor vizibilă, ci legătura însăși care îi unește". În locul atributului de "catolicitate", care a luat astăzi sensul de universal și are o tendință primațială, definind o confesiune creștină, Ortodoxia folosește expre¬sia de sobornicitate în înțelesul de unire intimă a membrilor Bisericii într-un întreg, ceea ce are ca urmare că în întreg
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
și totalitatea Trupului tainic al lui Iisus Hristos. Membrii Bisericii sunt într-o legătură sobornicească în măsura în care fiecare membru nu se desparte și separă de întreg Trupul tainic al lui Iisus Hristos. Sobornicitatea este expresia integri¬tății vieții Bisericii. Sobornicitatea și catolicitatea se arată și în rugăciunea Bisericii, știind că toate mădularele Trupului lui Iisus Hristos se desăvârșesc prin rugăciunea reciprocă. Fiecare se roagă și pentru alții și alții pentru fiecare: "Noi ne rugăm - zice Alexie Homiacov - pentru că nu putem să nu
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
perspectivă trinitară redă toată profunzimea de gândire a tradiției răsăritene și oferă Bisericii Ortodoxe posibilitatea unui dialog și a unei dezbateri cu celelalte Biserici creștine, într-o perspectivă de deschidere, colaborare și conlucrare ecumenică. Dacă Sfânta Treime este comuniune, sobornicitatea, catolicitatea și universalitatea Bisericii este înțeleasă tot ca o comuniune și iubire între credincioși. Acest duh de comuniune poate ajuta în mod efectiv și eficient la apropierea între Bisericile creștine. Biserica și lumea nu sunt identice una cu alta, nici cu
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
în una din însușirile și atributele Bisericii, așa după cum arată Simbolul de Credință niceoconstantinopolitan, adică: sobornicitatea, care alcătuiește și configurează sufletul, trupul și specificul Ortodoxiei. Acest termen folosit astăzi doar de Biserică, reprezintă și redă în mod calitativ termenul de catolicitate. Biserica sobornicească (catolică și ecumenică în adevăratul și profundul sens al cuvântului) este acea biserică care adună, unește și trăiește în comuniune. Pornind, așadar, de la textul scripturistic: „cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi prin Mine” (Ioan 6,57
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
catolic", cele două cuvinte fiind sinonime. Textul slavon al Simbolului de Credință traduce adjectivul katoliki - cu cel de "soboroaia", iar cuvântul "sobornost"apare în teologia ortodoxă rusă a secolului al XIX - lea, în opera teologului Alexie Homiacov, redând ideea de catolicitate, pe care o dezvoltă în scrierile sale despre Biserică. Rădăcina slavă "sobor"vrea să spună "adunare", iar forma verbală a cu �vântului (sobirati) are înțelesul de "a aduna", "a uni". A crede în Biserica soborni �cească este a crede într-
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
crede în Biserica soborni �cească este a crede într-o Biserică ce adună și unește. Termenul de "sobornost"(sau soborny) derivat din rădăcina "sobor"primește o nouă nuanță, fără a pierde prin aceasta sensul lui direct, acela de catolic sau catolicitate. S-ar mai putea traduce "sobornost"prin sinfonicitate, unanimitate, ca și prin cel de sinodalitate (Biserica este sinodală în viața ei de unitate în Duhul Sfânt, în organizarea ei ierarhică, în menți �nerea vieții ei prin sinoade, soboare). Cuvântul catolic
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
calitativ, decât cantitativ. În documentele creștine cele mai vechi, termenul katoliki nu a fost folosit într-un sens cantitativ, pentru a desemna extensiunea spațială a Bisericii, ci el viza mai mult integritatea doctrinei, a tradiției în opoziție cu învătăturile eretice. Catolicitatea are, astfel, mai mult înțelesul de ortodox, de ceea ce este adevarat, decât cel de "universal". În acest sens, termenul pare să fie folosit pentru prima dată de Sfântul Ignatie al Antiohiei și apoi în Mar �tiriul Sfântului Policarp al Smirnei
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
viața adevărată. În Apus, în Occident, prin Fericitul Augustin, acest termen a primit o interpretare exclusiv cantitativă. După Fericitul Augustin, identificarea celor două noțiuni, catolic și uni �versal, a fost adoptată în vocabularul teologic apusean și occidental, încât atributul de catolicitate are până astăzi înțelesul de universalitate. Tradiția și spiritualitatea ortodoxă a intuit sustanța, conținutul și esența sobornicității Bisericii. Sobornicitatea este taina întregului, plenitudinea și totalitatea Trupului tainic al lui Iisus Hristos. Membrii Bisericii sunt într-o legătură sobornicească în măsura în care fiecare
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
și totalitatea Trupului tainic al lui Iisus Hristos. Membrii Bisericii sunt într-o legătură sobornicească în măsura în care fiecare membru nu se desparte și separă de întreg Trupul tainic al lui Iisus Hristos. Sobornicitatea este expresia integri �tății vieții Bisericii. Sobornicitatea și catolicitatea se arată și în rugăciunea Bisericii, știind că toate mădularele Trupului lui Iisus Hristos se desăvârșesc prin rugăciunea reciprocă. Fiecare se roagă și pentru alții și alții pentru fiecare: "Noi ne rugăm - zice Alexie Homiacov - pentru că nu putem să nu
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]