205 matches
-
toate cele dulci și amare ale lumii acesteia de care, ca și lui Ivan Turbincă, "i-s roase urechile". Latura lui aperceptivă funcționează admirabil, în paralel cu un epicureism nu tocmai liniștit: diaconul mărturisește că-i "mirosise" de timpuriu "a catrință". Probabil că din excedentul "senzual" se încheagă și savant simplificata artă a seducției din Moș Nichifor Coțcariul, "povestire glumeață" pe care G. Călinescu o vede "întîia mare nuvelă românească cu erou stereotip". Faptul că "popa Smîntînă" rîde și plînge în timp ce
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
origini, fiind renăscut din liniștea rugăciunii, din smerenia poporului nostru”. Autoarea capitolului Amar de Cernăuți precizează că, după ce a vizitat împreună cu plasticiana salonul cu vechi colecții ale portului popular din Bucovina, a intuit în lucrările pictoriței motive luate parcă de pe catrințe și brâie din secolele trecute: ,,Maica Elena a subtilizat că negrul din lucrările lui Dany Madlen ”. După ce notează că pictorița cernăuțeană Irina Kalenyk - prezentă la lansarea volumului Doinei Cernica și la vernisajul expoziției artistei Dany Madlen Zărnescu - s-a declarat
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Iată și câteva ,,flori de colț”, cu irizări alpine, dar și de nestemate, cernute din florilegiul mărturiilor autoreferențiale ale pictoriței însăși: ,,Este culoarea care mă definește, deoarece foarte multe piese populare din Bucovina au această nuanță de negru. Începând de la catrințe, vase -, chiar și peisajele din natură conțin un contrast dintre alb și negru, au un verde foarte închis, cel al munților. (...) Toate mânăstirile din sudul Bucovinei poartă sobrietatea și solemnitatea negrului. Pentru mine, negrul nu înseamnă doliu și tristețe, ci
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
000 de lei, ouă încondeiate - 55 000 de lei, tapiserii - 100 000 - 1450 000 de lei, cuverturi - 3 000 000 de lei, covoare - 6 000 000 de lei, costume populare tradiționale din Banat (pentru femei) - 7 000 000 de lei, catrință - 460 000 de lei, brâu - 100 000 de lei, traiste - 300000 de lei și altele. Miniexpoziția poate fi vizitată de luni până vineri între orele 9-19 și sâmbăta de la 9 la 14. Camelia Blada Saloane de înfrumusețare l „Patrice Center
Agenda2004-3-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/281947_a_283276]
-
cu energie electrică va fi oprită - de la ora 8.00 la 12.00 - în Șoseaua Fundeni, între Șoseaua Colentina și strada Simetriei, Șoseaua Colentina între Șoseaua Fundeni și strada Sportului, străzile Tănase Dumitrescu, Simetriei, Ferăstrăului, intrarea Frumușița, Sulfului, intrarea Roinița, Catrinței, Lacul Amara, Velinței, Suveica, se arată într-un comunicat citat de Agerpres. Între orele 8.00 și 18.00, curentul electric va fi întrerupt în următoarele zone: B-dul Theodor Pallady, între str. Trapezului și Drumul Lunca Mărcușului, strada Mizil, aleea
ENEL întrerupe curentul în Bucureşti şi Ilfov. Vezi aici zonele afectate () [Corola-journal/Journalistic/23139_a_24464]
-
mine se schițează primele fulgere, bubuie primul tunet? Este tunetul care se aude, departe, la orizont sau tunul de la Oituz? 3) Fatma era foarte drăguță adineaori, la prânz, prea drăguță în costumul național așa de potrivit cu grația ei de țigancă: catrință roșie drapată în jurul, șoldurilor ei feciorelnice, sânii tineri, liberi sub cămașa de borangic și ochi mai negri, frumoși de pică în această seară, cum mi se pare, care se opresc, cu insistență, la fiecare cuvânt, de altfel, la marele artist
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
aristocratism mai rar întâlnit chiar în mediul unor tineri educați de părinți înstăriți, cu școli înalte. Răspunsul nu trebuie căutat departe, bunătatea sufletească, educația aleasă primind-o de la acea măicuță evlavioasă, lovită de nedreptăți, dar care-și purta cu demnitate catrința, cămașa națională, credința ei fiind implantată în universul lăuntric al fiului. Când ne întâlneam zilnic parcă nu observam, nu acordam atenție aleselor sale calități omenești, rafinamentului sufletesc. Era ceva firesc, nu ne trecea prin gând să-i luăm în seamă
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
sacru în spațiul de locuit. Civilizația Cucuteni, cu ceramică extraordinară, pe care se află simboluri ce încă le au românii ardeleni pe porțile de lemn, pe ceramică, semne ce le au românii pe cusăturile naționale, pe fote, pe îi, pe catrințe, pe cămășile bărbătești, are o vechime măsurată cu C14 de pește 9000 de ani, mai veche cu pește 2000 de ani de cat începuturile civilizației Sumeriene și Egiptene. Elemente indentice de civilizație Cucuteni apare și în Chină la peste 1000
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai îngustă. Bârnețele sunt împodobite cu ornamente ce se armonizează cu cele de pe catrințe. Pe capete au franjuri. Dintre toate obiceiurile cele care se referă la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai îngustă. Bârnețele sunt împodobite cu ornamente ce se armonizează cu cele de pe catrințe. Pe capete au franjuri. Dintre toate obiceiurile cele care se referă la ciclul vieții - nașterea, nunta, înmormântarea - cunosc diferențieri chiar între satele comunei. Nașterea Primul moment principal al vieții - nașterea - este legat de credințe și obiceiuri privind mama și copilul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fluierași, ambele instruite de profesorul Ioan Gordin. Erau cunoscuți interpreții Gheorghe Gafița, frații Isticioaia și „solista - minune” Mărioara Nuțu, despre care ziarul „ România liberă” scria că este ceva „extraordinar să vezi o femeie trecută de 50 de ani, îmbrăcată cu catrință și poale albe, încălțată cu ochinci de porc, să cânte și să joace, să bată pământul sub călcâi și să aibă în sânge ritmul de foc al fluierului ...”. Învățătoarea Lili Andronache (Sidor) a instruit formația de dansuri care avea în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
domestică pare desprinsă dintr-un reportaj de front. Vinovatul de-o șchioapă se refugiază cât mai departe, iar zeița mâniei nu mai comunică cu el decât prin intermerdiari... Nu peste mult timp, împricinatului începe să-i miroasă, vorba ceea, a catrință. Începe epoca lui, minunații ani '60 despre care vorbește, acum, "aproape cu voluptate". O etapă "catifelată și înmiresmată de dragoste", cu rock-ul vital și vitalizant, cu deschiderea societății către Vest, cu ceaiurile adolescentine și primele cuceriri. Sunt cele mai
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn distinctiv, cadrele didactice purtau o medalie stabilită de minister. În 1875, februarie, revizorul ST.Tomescu este înlăturat în urma solicitării de prefectul de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
inima în dinți și o grăit, cam cu jumătate de glas: „Amu...amu ce să fac, tată? Omoară-mă, dar eu trebuie s-o iau pe Măndița...” „Cum s-o iei, măi băiete? Tu nu vezi că nu are nici catrință pe fund?” „Are, n-are, eu trebuie s-o iau și pace!” „Măi Toadere, tu nu ești în toate mințile? Vrei să ajungi de râsul satului?” „Nu-i chip să n-o iau, tată...” „Cum nu-i chip, Toadere? Cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcule, că îi o zână adevărată și încă zâna florilor? a întrebat înfiorat Mitruță Ogaș. Dacă ai avea răbdare, ai vedea de unde. Dar când te trezești vorbind cum să afli? Păi ție, căruia hojma i-o fugit ochii numai după catrințe, când ai văzut o femeie mai frumoasă, care - cine știe - o fi venit și ea să culeagă flori ca și tine, ai asemuit-o îndată cu o zână. Când vezi o femeie frumoasă, nu zici? „Uite la ea cât îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de frumoasă, parcă-i o zână!” Zici! Așa că nu mai spune că te ai întâlnit chiar cu o zână adevărată - i-a pus la îndoială spusele moș Dumitru. Dumitre, ai răbdare și ai să vezi care-i deosebirea între o „catrință”, cum spui tu, și o zână. Si cum spuneam - a reluat Pâcu firul povestirii - în fața mea se afla chiar zâna florilor, care, cu o voce moale, m-a întrebat: „De ce rupi florile? Dumnezeu le-a dat ca să-ți bucure ochii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de-o gură care cere de mâncare, și să vină Florica la noi s-o mai ajute la cele trebi. Dimineața să vină, să steie aici peste zi, (apăsat) cu mâncarea noastră!, iar pe seară să se întoarcă acasă. Vreo catrință și niște încălțări mai vechi de-ale Anisiei s-or mai găsi să i le punem în brațe, că, de, ai casă grea, măi Dănilă, și nu sufăr să văd pe altul în nevoie și să nu-i sar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
două ori. Satisfacția gheșeftului era așa de mare, încât ne dăruia la toți din câștig câte un lucru de trebuință. Pe vremea aceea, nu se inventaseră pamperșii, iar chiloții de damă se găseau mai greu, așa că țărăncile umblau goale pe sub catrința înfășurată de două-trei ori și strânsă la brâu cu bârnețul lung de câțiva metri. O întâmplare hazlie mi-a rămas fixată în minte, când mergând pe ulița pustie împreună într-o seară, îmi zise să merg mai înainte că mă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
grânele și apele vorbesc despre istoria acestui popor și de aceea, te rog, descoperă-ți fruntea în semn de adâncă recunoștință ori de câte ori pașii te poartă pe mândrele plaiuri ale Mioriței. Mona Ramură, clasa a VIII-a B Patria Îmbrăcată în catrință, iè și opinci, cu maramă de borangic și salbă de ciocârlii, a intrat pe la Porțile de Fier, alergând calea cea grea, Muntele și Dunărea, cu mii de ani în urmă. Din cosița ei aurie a umplut câmpurile cu lanuri de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgalăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Prețul unui bilet va fi de 6 lei, iar pentru elevi, studenți și pensionari va
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari din toată țara vor participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci, cergi, ștergare și scoarțe, cu străchini, blide, căuce și oale de sarmale, cu coșuri de nuiele, cu pristolnice și icoane, cu mobilier pictat, lăicere și lăzi de zestre, cu chimire și genți, alambicuri, blidare, lingurare, sărărițe
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
la Muzeul Național al Țăranului Român pot achiziționa linguri, fluiere, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, marame, mobilier pictat, genți, blidare, copăițe, sărărițe, lingurare, păretare, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, zgărdane... dar și bucate gustoase tradiționale, precum: fructe, magiun, sucuri și siropuri naturale din Șomcuta Mare, dulcețuri din Bucovina, zacuscă și murături de la Tărtășești, pâine de Brașov, cozonac de Botoșani, plăcinte din Arad, prăjituri de casă din Maramureș
Târg de Sfântul Andrei la Muzeul Țăranului. Ce produse veți găsi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/59555_a_60880]
-
a Regelui, și defilarea armatei, «artilăria aceea», și marșurile triumfale, și retragerea cu torțe; apoi e seara plimbarea în Cișmigiu, lumina electrică, plină de artificii policrome...”. Natura nu se reduce la rustic și agrest, la tablouri vivante cu țărăncuțe în catrință și foaie verde la ureche și nici la pitorești ciobănași cu trei sute de oi. De altfel, într-o scrisoare către Mihail Dragomirescu, I.L. Caragiale pune la punct chestiunea dozajului ingredientelor naturiste menite să coloreze și să fortifice narațiunea: „...În scrierile
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]