598 matches
-
junețe cu ore pentru masă, somn, lectură, corespondență, creație. Cineva din afară care ar fi știut cât de metodic aplica T.M. rețeta lui de disciplină ar fi fost tentat să pună la îndoială doza de emoție și sensibilitate investită în cazna scrisului. Totuși, paradoxal, prindea contur o școală a inspirației care e întețită prin repartizarea efortului. Procedând cu rigoare, T.M. se învățase să nu taie zborul fanteziei spre înălțime. Pe A.K. îl convocase să-l însoțească în promenada prin parc
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
are fascinația aristocratică a imobilității. E un pedant al "sîmburilor de vid" ai ființei, chiar dacă insidios inflorescent (copacul cu care se identifică autorul nu reprezintă decît un simbol al fixării, al încatenării solemne în biologie): "O nemiloasă parcă ursi crîncena caznă,/ departe-s de cetate și de orice drum./ Un strigăt sînt, și deznădejde,/ ar fi tîrziu de-acum un ajutor să vină;/ nici cîinii nu-s, gonesc pe undeva urmîndu-ți ciuta.// Se duce ziua sau în ochi coboară bezna?// Dar
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
a citit pe niște tăblițe de bronz că sufletele coboară în infern spre a fi judecate de Minos și de Rhadamante. Că cei drepți sunt trimiși într-un loc al plăcerilor, pe când răii sunt aruncați în altul, sortit unor veșnice cazne. Ai putea pune la îndoială povestirea lui Gobryas - spuse Socrate - dar un lucru este sigur: sufletul este nemuritor, și părăsind viața pământeană, el intră în altă lume în care nu mai cunoaște chinul. - Această ultimă vorbire - mărturisește Axiochos - m-a
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
mâna lui Gligorie-vodă. Singurul care scapă este Șerban-vodă viitorul. Dând să intre și el la Vizir, că întârziase, un amic îi suflă la iuțeală - Gligorie e la Vizir, șterge-o, că te-nhață! Ajuns la București, Gligorie bate, pune la cazne opoziția, o închide și pe doamna lui Șerban Cantacuzino și pe toți frații săi...
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
mod deosebit atenția din aceste răzlețe însemnări este faptul că Hortensia Papadat-Bengescu se oprește la poezia eminesciană "Melancolie" și, imaginând o scenă în care Ina se chinuie să afle versului eminescian corespondentul muzical cât mai adecvat, scriitoarea exprimă nu numai cazna actului creator, dar analizează într-un mod aparte poezia eminesciană. Fire capricioasă, Ina este revoltată că Maestrul Marcian îi spune și îi repetă că este talentată, dar îi impune un program de lucru. Ina trebuie să compună pe o temă
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
care te face partenerul dramelor, fie doar și pentru a asculta textul admirabil al lui Strindberg. Ceea ce se întîmplă în imediata apropiere a spectatorului este pînă la urmă un exercițiu de institut, cu momente izbutite din această perspectivă, cu multă caznă și trudă la vedere, prea multă, din păcate, cu lucruri începute și neduse pînă la capăt, cu tensiuni interpretate fals și exterior, și o am în vedere pe tînăra ( și necunoscuta pentru mine) Ligia Stan n-am priceput rostul alegerii
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
venit într-o stare destul de asemănătoare visului.(...) Există versuri pe care le găsești. Pe celelalte le faci. Le perfecționezi pe cele pe care le-ai găsit. Le «naturalizezi» pe celelalte". De unde frămîntarea poetului între momentul prim, inelucidabil, al creației și "cazna" elaborării întregului text: "Poemul se naște din lupta dată în sufletul poetului între senzații și limbaj (acesta incluzînd și condițiile metrice), între sunet și sens". Cu toate că așezată în perspectiva credinței, nădejdii și iubirii (e citată și următoarea afirmație a lui
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
hârtie, despre diverse detalii ale genezei operei, Olivier Rolin a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări pentru cititorii României literare. Pe scurt, în zorii acelei zile, la ora când Parisul se scoală, ceas cumplit când proletarii merg la caznă, noi eram cam afumați și, în plus, Treize era sigur drogat, habar n-am cu ce, n-aveam chef să știu. Închideam ochii, nu voiam să-i văd pe-ai lui. Am ajuns în piața Saint-Sulpice venind poate dinspre bulevardul
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
recunoaște după această vocație specială, depreciat «impresionistă» a caracterizării"). Boala, care stimulează creativitatea, plictiseala vieții literare în momentele cele mai importante din punctul de vedere al aparițiilor valorilor, revelațiile în existența creatorilor, obsesiile proprii și ale scriitorilor comentați, obositoarele clișee, cazna demontării lor, veleitarismul, artificialitatea în opera literară îl preocupă pe Lucian Raicu, atît de mult, încît toate acestea sînt recurențe ale cărților sale, iar în antologia despre care vorbim s-au aglomerat destule, pînă la sațietate. Ceea ce le supraordonează și
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
dat Bisericii peste zece milioane de martiri, câteva dintre ele au fost cele mai sângeroase: persecuția lui Deciu (249-251), a lui Dioclețian și Maximian (284-305) și a lui Liciniu (308-324). În timpul acestor prigoane, au fost urmăriți, torturați și supuși la cazne inimaginabile pentru credința lor un număr mare de creștini care refuzau să se închine idolilor păgâni și să le aducă jertfă. Scopul urmărit de persecutori consta „în înfricoșarea celorlalți creștini, sperând astfel într-o părăsire totală a credinței creștine. În
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ascunse, încât se vedea chiar și alcătuirea trupului lor cu cele mai lăuntrice măruntaie și părțile cele mai ascunse ale organismului. Uneori erau întinși pe scoici de mare și pe Țăruși ascuțiȚi, în sfârșit, după ce au suferit tot felul de cazne și suferințe, au fost aruncați la fiare ca să le hrănească”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XV, 4, în PSB, vol. 13, p. 159) „... Proconsulul i-a zis: Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de a-și potoli durerea și chinurile ei erau cuvintele: Sunt creștină și știu că ai noștri n-au săvârșit nimic rău! Dar și Sanctus răbda vitejește în chip minunat și mai presus de fire și de orice om toate caznele pe care cei nelegiuiți i le pregăteau, în nădejdea ca prin durata și mărimea chinurilor să audă de la el ceva ce nu se cuvine; dar el a rezistat cu tărie atât de neclintită încât n-a vrut să spună nici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dat poruncă să fie legat de un stâlp așa gol cum era și întreg corpul să-i fie bătut și sfâșiat până ce, fiind biruit, să împlinească, cu voie sau fără voie, ceea ce i s-a cerut. Dar întrucât, în ciuda tuturor caznelor, el s-a arătat neclintit, cu toate că i se vedeau oasele, au amestecat oțet cu sare și i s-a turnat pe trup, care era întreg numai rană. Și întrucât nu-i păsa nici de durerile acestea, au adus un grătar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
încheieturile oaselor, pe alții i-a jupuit de vii; pe unii i-a pus pe jăratec cu trupurile pline de sânge, că scânteile ce săreau pe răni mușcau din răni mai crud decât o fiară sălbatică; pentru alții născocea alte cazne mai grozave”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 490) „Au fost băgați în ocne, unde trebuiau să sape ca să scoată
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 514) „Și după cum oțelul lovit nu cedează, nici nu se înmoaie, ci fierul care îl lovește se strică, tot așa și cu sufletele sfinților: erau muncite cu atâtea cazne, dar ele nu sufereau nimic, dimpotrivă, sfărâmau puterea celor ce le chinuiau și-i făceau să plece biruiți în mod rușinos din lupte, după multe și nesuferite răni. Îi legau pe mucenici la stâlp, le găureau coastele, tăiau brazde adânci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
minunate și în trupurile slabe”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 511-512) „Dar luptele lor nu s-au mărginit numai la cazne, nici nu și-au sfârșit aici drumul, ci au mers mai departe, pentru că demonul cel viclean nădăjduia că, prin adaos de pedepse, are să-i îngenuncheze pe atleți, iar Iubitorul de oameni Dumnezeu îngăduia și nu-l împiedica. Asta pentru ca să fie
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Lui nu Țin seamă de ele, pentru că nădăjduiesc că de la El iarăși le voi dobândi (II Mac., 7, 11), așa cum le înapoiază Dumnezeu luptătorilor pentru credința față de El. Tot așa a fost chinuit și cel de al patrulea îndurându-și caznele și spunând că: bine este a muta nădejdile cele de la oameni și a aștepta pe cele de la Dumnezeu, că noi iar vom învia prin El, înviere de care tiranul nu se va bucura, căci el nu va învia spre viață
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu puteau fi înțelese de judecători care nu erau introduși în adevărurile cele sfinte, care pentru ei erau foarte limpezi. De aceea se și supăra judecătorul adeseori și se mânia, scornind, în tulburarea lui, mereu alte și alte procedee de caznă, ca să nu se dea bătut, cu toate că adeseori el a fost nevoit să se dea învins”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, XI, 1-j, k, în PSB, vol. 13, p. 415) „Mucenicul nu vedea primejdiile, ci cununile; nu tremura în fața loviturilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
spre îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mântuire (...) (Rom. 10, 10)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 531) „Atunci a poruncit (împăratul prigonitor Antioh - n.n.) să fie dus la cazne cel mai mare dintre frați, dar acesta a grăit râzând<footnote Sunt cuvintele celui dintâi dintre fiii preotului Eleazar, ce au suferit moarte martirică - n.n. footnote>: Bine că păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum îți poți închipui că noi vom
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vom face cu toții. Dar dacă tu Ții cu atâta încăpățânare să afli adevărul, atunci, la rândul nostru, de ce nam socoti și noi că trebuie să-l apărăm cu toată puterea? Ce, mai încoace-încolo? ÎȚi stau la îndemână tot felul de cazne; să știi însă că adevărata credință va birui furia sălbăticiei. Poți să-mi iei viața, dar credința nu!” (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 46, în PSB, vol. 52, p. 290-291) „Dumnezeu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
spunea că el era de șaptezeci de ani - când el disprețuia viața, dacă aceasta înseamnă a disprețui, ceea ce eu n-aș zice, și cred că nimeni altul n-ar zice-o. Tu însă arată-mi pe cineva stând vitejește în cazne și munci pentru buna-cinstire, precum eu Ți-aș putea arăta mii și mii de aceștia în lumea întreagă. Cine, fiindu-i smulse unghiile de la mâini și de la picioare, a suferit cu bărbăție? Cine a răbdat cu vitejie, fiindu-i dezrădăcinate
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ci se uită la porturile care-i așteaptă și la bogăția ce au să o câștige în urma negustoriei lor. Tot așa și mucenicii, au suferit mii și mii de rele, li s a chinuit trupul cu fel de fel de cazne; dar nu se uitau la nici una din aceste suferințe, ci erau cu ochii Țintă la cer și la bunătățile de acolo. Cele împovărătoare și dureroase prin firea lor ajung ușoare și lesnicioase prin nădejdea bunătăților celor viitoare”. (Sf. Ioan Gură
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ea țintă la mine, nemișcată, sinistră, alb-roșie dar tot mai lividă, cu un mare cearcăn înconjur. Mai târziu am aflat că din cauza blocurilor centrale prăbușite în primul minut, a norilor de praf și de moloz înălțați din Bucureștiul supus la cazne, hurducat, halucinat, Luna primise un halo sau chiar două, care o făceau și mai teribil inumană. Întunericul era deplin, electricitatea fiind prompt întreruptă, ca și alimentația cu gaze (acesta a fost un mare bine, veți vedea îndată de ce). Toți locuitorii
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
oricum nu înțelesese nimic din speță, mai ales că frazele erau muiate într-o agheasmă sub-țire de arhaisme sfinte și pilde biblice pe care prezidentul, educat în ateism, nu le pricepea. Chestia cu Dumnezeu și Cezarul o dibuise cu oarecare caznă a minții matinal confuze, dar cine era Mammona nu se prinsese. Înțelesese inițial: Madonna. (Fragment din nuvela Detestarea națiunii)
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Si le fac ei singuri. Ministrul Agriculturii, Ilie Sîrbu, s-a împușcat sau a fost împușcat din greșeală de șoferul său la o partidă de vînătoare, la sfîrșitul anului trecut. Nu se știe limpede. Ce s-a aflat, după multe cazne din partea ziariștilor, e că la vînătoarea cu pricina au mai luat parte premierul Năstase și alte personalități, bărbați unul și unul. Și toți acești bărbați cu înalte funcții în stat au tăcut mîlc după accidentul nefericitului ministru. Ilie Sîrbu a
Vînătoarea penală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13273_a_14598]