577 matches
-
exclusiv gramaticii sanscrite și filosofiei hinduse. Frecventează la Universitate cursurile lui Dasgupta, mentor și gazdă. După "episodul Maitreyi", locuiește în mănăstiri din Himalaya, unde se inițiază în tehnicile Yoga. Se întoarce în 1932 pentru încorporare, dar trece ușor peste rigorile cazone și continuă să scrie. În 1933 apare Maitreyi, romanul prin care devine celebru. Din 1934, cînd face parte alături de T. Vianu, Ș. Cioculescu și Petru Comarnescu din Consiliul Fundațiilor Culturale, se poate vorbi de adevărata sa consacrare.
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
trupelor NATO. Spitalul devine și el o adevărată bază militară, iar toți pacienții îmbracă uniforma elegantă a soldaților, lepădînd țoalele murdare și rupte, ca și năravurile de pînă atunci. În locul dezordinii inimaginabile și a haosului se introduc ordinea și disciplina cazone, în cel mai perfect spirit al armatei nord-atlantice. Colonelul preia conducerea și puterea. Nu se lasă pînă nu pune în aplicare și planul cel mai important, adică descinderea tuturor la Strasbourg, în inima democrației și a victoriei pe tărîmul luptei
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
context. Colonelul este fără îndoială reprezentantul puterii, al ordinii și ierarhiei armate. Dar este, totodată, și singurul bărbat printre cele șase femei. Iubirea și adorația se insinuează, firesc, în text, încălzindu-i registrul poetic, exploatîndu-l mai îndelung într-o atmosferă cazonă mult mai hazlie sau mai ridicolă pentru pacientele-soldați, asta și pentru faptul că armata nu este cel mai feminin atribut al experiențelor traversate, într-o viață, de femei. Chiar și jocul lui Victor Rebengiuc se încălzește, se înseninează în metamorfoza
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
de pumnale ca să ucidă demonstrativ un profesor, adversar al Mișcării. Crima se face asemeni omorîrii lui Cezar, pentru a excita imaginația. Tot stimulat de lecturi istorice, un copil dintr-o nuvelă de Titus Popovici decapitează un curcan cu sabia. Personajele cazone ale lui A. Bacalbașa folosesc în aplicarea disciplinei militare pumnul, centironul, nuiaua. Sau, la distanță, la exercițiile de cavalerie, pietre aruncate în soldați. În caz de conflict, superiorul are totdeauna dreptate, iar soldatul e pedepsit în moduri rafinate, între care
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
agravate ulterior, de la an la an, de o gândire retardată, care o concepe ca o sărbătorire a unui eveniment cu rezonanțe afective doar pentru români. Care însă, și ei, marșează din ce în ce mai puțin și doar stimulați cu vin fiert și fasole cazonă. Și astfel, majoritari rămân cei rezonabili, care nu concep să stea ore întregi în picioare, în ger ori burniță, ca să asculte cuvântări lemnoase, incapabile a comunica ceva nou și dătător de speranță, pentru a asista apoi la desfășurările marțiale ale
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
de acord că jurnalul în limba rusă, din prima tinerețe a lui B.P. Hasdeu, Însemnările unui iuncher, "e scris cu intenție vădit literară și într-un spirit byronian-lermontovian." "Byron însă e interpretat rusește - adaugă G. Călinescu -, orgia romantică devine scandal cazon".23 Hasdeu pleacă din Chișinău în 1854 (un "puștan de 16 ani", cum scrie despre el însuși), la un escadron de husari, cu care va participa la Războiul Crimeii. Cu siguranță că a luat cu el poemele lui Pușkin în
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
puștanul Hasdeu intrase în grațiile unei fete, dîndu-i să citească romanul Evgheni Oneghin cu unele versuri subliniate. Poate că subliniase și pasajul duelului în care Oneghin l-a ucis pe amicul său Lenski. Ajuns la escadron, Hasdeu consumă toate experiențele cazone ale epocii: aventuri amoroase, jocul de cărți și de biliard, chefuri la cîrciumă, conflicte cu camarazii, dar și dueluri. În 1855, aflîndu-se cu escadronul la Nicolaev (lîngă Odessa), Hasdeu consemnează sumar în jurnal: "Cearta cu Mayendorf și provocarea la duel
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
le trec în revistă, duelul nu a primit în spațiul românesc "drept de împămîntenire" (formularea îi aparține lui Alecsandri). Ar fi totuși cîteva excepții: duelurile reale, practicate de iuncherul B.P. Hasdeu (cu precizarea că s-au produs în coordonatele civilizației cazone țariste), și duelurile virtuale, prezente în dramaturgia lui Camil Petrescu. În rest, duelurile din istoria/cultura română sînt de regulă înfruntări ratate: trucate, mimate, simulate, caricaturizate, refuzate, neterminate sau amînate. NOTE 23. G. Călinescu, Istoria literaturii române, Ediție Al. Piru
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
comuniste sau vor cunoaște experiența interdicției. Profesorii, la rîndul lor, puteau, cei mai mulți, onora oricînd o catedră universitară, iar nivelul de exigență al liceului era extrem de ridicat. Chiar și așa, aici se respira un aer "modernist", "revoluționar" și "relativist", în comparație cu mai cazonul, mai "neo-sămănătoristul" Liceu "Gh. Șincai" (după cum transpare din microromanul Eseu romanțat asupra neizbînzii, apărut la Editura Timpul în 2003). Fapt semnificativ: procentul de promovabilitate - după cum reiese dintr-o statistică realizată în 1927 de directorul liceului - era de 77% (la bacalaureat
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
1831 cei mai mulți au încins sabia, scriindu-se în miliția națională".17 Aparent paradoxal, intrarea în rîndurile armatei i-ar fi liniștit pe fiii de boieri. De fapt, gîlcevile cu arma în mînă n-au încetat, ci s-au "disciplinat". Spiritul cazon și mai ales influența ofițerilor ruși a dat duelului un impuls în }ările Române. Știm că, de-a lungul secolului al XVIII-lea, Rusia a beneficiat de o substanțială influență franceză. În 1839, fiind la Petersburg, marchizul de Custine scria
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
fluturilor - și lăsându-mă absorbit de lumea imaginară a literaturii. Am citit în tren, în avion, în mașină (când nu eram eu la volan). Am citit în săli de așteptare, în camere de hotel, pe bănci din parc, în dormitoarele cazone din unitățile militare unde am făcut stagiul militar și apoi diverse concentrări. Am citit pe patul de spital. Am citit mâncând, am citit stând lungit în cada de baie, am citit și în momente despre care nu se vorbește în
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
în primul capitol al volumului Femeia este viitorul bărbatului, o istorie a societăților de tip masculin, a confreriilor masculine în care eliminarea femeii de pe scena socială și politică se răzbună prin puseele homoerotice, camuflate de exhibarea virtuților și comportamentelor militariste, cazone, belicoase. Acestui fenomen “german” el îi propune drept antidot figura unei pacifiste de la începutul veacului al XX-lea Bertha von Suttner, a Helenei von Nostiz, o veritabilă “mare doamnă”, a împărătesei Sissi (Elisabeta a Austriei, pe care și Cioran o
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
grijă excelență să nu păteze... Focuri De câte ori seara nu aprindem focuri să fim văzuți de idei aici pe pământul făgăduit Facem apelul: suntem destui dar suntem cu mult sub posibilitățile de a fi Ceva mai încolo sub forma unei obiele cazone stă ghemuit în frig un vis Am ieșit din peșteră și bâjbâi Doamne ce mă fac căci nu sunt învățat cu binele? Eu mereu am crezut că omul emite un crin călător peste veacuri. Până nu se întunecă Parcă treziți
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
muncea zdravăn, dar tot în sărăcie trăia, își vărsa amarul în băutură și pe urmă, seară de seară, se certa cu nevasta pe tema banilor...) l-a dat la liceul militar. Corneliu, hipersensibil și cu o minte sclipitoare, ura regimul cazon. La început, stătea noaptea treaz, întins în pat, în dormitorul comun, cu cincizeci de adolescenți tembeli în jur, care dormeau buștean, iar el nu reușea să închidă ochii, murmura versuri de Blaga și plângea disperat, neputându-se împăca în niciun
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
în adolescență, când a fost obligat să se ducă la liceul militar. El știa în acel moment cu precizie ce anume voia să fie, poet, scriitor, și refuza situația de fapt, refuza să fie ce era, refuza uniforma și spiritul cazon. Am sentimentul că această nepotrivire dintre ce se voia și ce era silit să fie, acest episod dramatic a declanșat tot răul. Foarte repede, tânărul elev militar și-a dat seama că se îndepărtează iremediabil de ceea ce voia să fie
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
explicat că solia lor e asemenea trâmbițelor Ierihonului și că turma își urmează oarbă profeții când iese la păscut din deșertul roșu și așa mai departe până la capătul lumii... Creier spălat Creierul spălat, regulamentar și inert se obține cu săpunul cazon, Fluierăm cu trufie arcada spartă a marelui nostru pluton, Târâm și târâm gamela prin glod, foamea pândește-n deșert. Soldat! Ascultă comanda la mine, astăzi avem marmelăzi la desert. Ieri ai scris o carte poștală acasă, mâine învățăm idealul de
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
puhoi de lume, bolnavi câtă frunză câtă iarbă, unii înăuntru de spital, alții care tot vin și vin înspre celebrul Spital Militar din București. Ai fi tentat să crezi, că la Spitalul Militar de-aici s-ar trata chipurile numai cazonii. Nu-i așa. Civilii au luat cu asalt reduta așa-zis militară a sănătății naționale. Civilii nu au gamele și nici molitiere, au venit săracii din toate colțurile țării că au auzit ei că pe-aici sunt niște medici aflați
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
Emil Brumaru, 19 brumar 2003. Țin să citez și câteva dedicații în proză; iat-o pe cea a lui Virgil Mazilescu, pe culegerea Fragmente din regiunea de odinioară, apărută în 1970. Dedicația, datată 5 aprilie 1971, are un ușor ton cazon - căci amândoi petreceam o mobilizare militară de o lună: "Doamnei Iolanda, omagiu. Poetului acut și obraznic, neliniștitului prieten Ilie Constantin - cu dragoste înregimentată, Virgil Mazilescu." Mazilescu era nedrept cu modestul sergent-major (grad obținut de toți camarazii mei, la Caransebeș, în
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
Literatura > Evaluari > DUMITRU ANGHEL - GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ȘI LOPEȚI” Autor: Dumitru Anghel Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Romanul „Arme și lopeți”, (Editura Zedax, Focșani, 2010), adună crâmpeie de viață pe un laitmotiv cazon, căruia scriitorul Gheorghe Andrei Neagu îi adaugă diezi sentimentali cu modulații tonale între o literatură de porthart, pe o constantă a frustrărilor și a umilințelor unor întregi generații de recruți, și o proză care păstrează încă ceva din încrâncenarea culmilor
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
și decrepit: „Te-ai făcut și tu bărbat, muceo...” (pag. 66). Pare mai degrabă o altă formă de umor, cu alte nuanțări, cantr-un delir al situațiilor grotești sugerat de scrisoarea lui Mitiță către cei de acasă, cu naivitățile stilului epistolar cazon: „Aflați despre mine că sunt sănătos, ceea ce sănătate vă doresc și dumneavoastră..., pe care-l asezonează cu tactica și strategia răcanilor de a mai obține bani de la părinți: ...pot să vă spun că aș avea nevoie de bani. Mi-am
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
al faptelor și acțiunilor sale civice, politice, culturale... Romanul „Arme și lopeți” sugerează chiar din titlu intenția autorului de a oferi un tablou al cazărmilor oștirii române, cu tot cortegiul lor de umilințe, de mizerii și de ticuri și inutilități cazone, de la comportamentul absurd al gradaților, sergenții și caporalii în criză de autoritate, până la ifosele și suficiența ofițerilor inculți și tembeli, figuri sinistre de Moș Teacă tradiționali, și până la condițiile înjositoare de minim confort, ordonat și în litera regulamentelor și ordinelor
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
construirii socialismului, șantierele de muncă patriotică, de fapt de muncă forțată mascată de lozinci și hei-rup-uri demagogice, la care fuseseră înhămați tinerii, elevii, studenții și militarii la ordin, la Salva-Vișeu sau Bumbești-Livezeni. Spuneam la început că secvența „Transfăgărășanului” din perioada cazonă a personajului principal Mitiță fusese publicată, ca o nuvelă, cu titlul Spinarea de piatră a Făgărașului, într-un volum colectiv de proză, când scriitorul Gheorghe Andrei Neagu bătea la porțile consacrării literare și era încurajat să se alinieze la idealurile
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
ca într-o rugăciune, actul restitutiv va deveni imprecație și jubilație. Restul va depinde de forța credinței. Și, bineînțeles, de ceea ce crezi. Dirijorul François Boulanger, de pildă, crede cu putere în orchestra sa. Un ansamblu disciplinat, fără a fi însă cazon. Poate și o anume omogenitate asigurată de prezența exclusivă a corzilor m-a făcut să simt această formație ca pe o blană fină și moale ce ține deopotrivă de cald și de fason. Poate și presiunea unei tradiții, orchestra ființând
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
profesorul,... cerșetorul îmbogățit, le aflasem de la un coleg de-al lui, mai puțin norocos și care se dădea liber cugetător, cam ca Diogene, fără butoi. Când făcusem cunoștință cu el, tot pe la Universitate, tocmai mânca lacom ceva dintr-o gamelă cazonă, ciobită. Cunoșteam. Și eu, pe front fiind, într-o zi de vară, mâncasem dintr-una la fel. Fasolea era atât de fierbinte, - abia scoasă de la cazan, - încât vreo jumătate de ceas, așteptasem cu ochii pe ea, să se răcească, deși
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
Locul meu este tot mai nesigur în regn Și-mi sprijin tâmpla Și genunchiul Ce au prins rădăcini în cerneală mov. Am vocația libertății de-a vorbi Despre Cocoșii de tablă din foișorul de foc În timp ce Sub pânză din cortul cazon, Eroii se îmbată cu gloria personală Și vinul închegat în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]