74 matches
-
Se schimbă în grabă, își acoperă capul cu eșarfa alba luată de la Hozeva cu doi dolari (putea s-o ia și cu unul dacă nu era grăbită să cumpere). Face trei închinăciuni până la pământ și grăbește pasul spre chilia părintelui. Ceardacul din fața mult-râvnitei uși e plin. Sunt mai mult de cincizeici de personane. Experiența o ajută să facă un calcul rapid. Șase, șapte ore de stat, asta înseamnă cam miezul nopții. O vedea ea unde va dormi. Dinspre biserică se aud
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1412694057.html [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
Cred că a fermentat de atâta căldură, are un gust ciudat dar totuși voi mânca puțin apoi arunc tot.” Vecernia s-a terminat. Grupuri de pelerini se îndreaptă spre cimitirul din deal. Unii se așează la rând pe băncile din ceardac. - Nici la trei noaptea nu se culcă părintele , șoptește o femeie ce se află aproape de ușă. -Întrați doamnă, apoi intru eu, îi spune o tânără cu părul vâlvoi peste care a aruncat o minusculă eșarfă străvezie. -Dar cum ai ajuns
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1412694057.html [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
că sunt plop desfrunzit,/ oră grea, secunda timpului mut ... / Slobod întru vocabula/ imnicului zbor - / iată-mă,/ sunt gloria Clipei: Tăcerea!” Multe poeme stau sub semnul dedicației. Iată, un prim poem închinat lui Nichita: „Nu râd, nu plâng,/ plictisit îndelung/ sub ceardacul divin neaflat./ De aceea te blestem/ să-ți fiu/ bietul popas/ sub cuvânt, necuvânt./ Doar atât.../ Neaflat...” Altele sunt dedicate lui Homer, Brâncuși ori fiicei sale, Raluca: „Sub Cântec/ tăinuire îmi e disperarea/ și soarele nopții,/ cârtiță-n lanul de
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
prea am lăsat-o-n grija Preabunului din cer și m-am grăbit s-ajung pe-al lumii lăvicer, dar soarele-i prea sus; se duc toate-n eter. Vom spune-o rugăciune și ouă vom ciocni noi două în ceardac; va fi din nou senin; iar vișinul cu floare nu-mi va mai fi străin și glasul răndunicii suna-va iar divin. Voi merge și la tata, să-i pun și lui o floare cu-o lacrimă de dor, s-
VREAU ACASĂ DE PAŞTE! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Vreau_acasa_de_paste_elena_spiridon_1333781823.html [Corola-blog/BlogPost/359145_a_360474]
-
Arde fânul! Ți-au pus foc! Fără a se mai îmbrăca, Gheorghe ieși buimac din casă, înjurând de mama focului printre dinții încleștați. - Nu se lasă nenorociții dracului, tu-le-n tămădăul mamii lor! Înșfăcă două găleți cu apă de pe ceardac și alergară împreună spre căpițele de fân, unde sătenii deja stingeau focul cu apă cărată din râul Desnățel și de prin fântânile din apropiere. Alții, cu furcile, îndepărtau din fânul neatins de foc. Ceilalți aruncau cu pământ peste jăratec pentru
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
nici măcar de plânsul și blestemele bătrânului de șaptezeci de ani, Vasile, care-și ținea nepotul de cinci ani în brațe. Gheorghe, care a încercat să se opună, a fost lovit, înjurat și amenințat cu închisoarea, fiind aruncat cât colo de pe ceardacul casei. Sistemul colectărilor fusese dublat de o legislație total represivă prin care regimul comunist urmărea două obiective: mai întâi să codifice cu precizie natura produselor colectate și obligațiile producătorilor, de aici reușind să formeze un îndreptar pe baza căruia să
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
Pământul nedesțelenit mustea de apă iar în luncă, amăgitoare culori vii, ca dintr-un obraz ros de boală, mijeau în ceea ce părea a fi înverzirea ierbii noi. De trei ani, de când îi luaseră lucrurile din casă și îl aruncaseră din ceardac, sub ochii copiilor, Gheorghe Enea era un alt om. Zăcuse vreo două luni la pat după acea căzătură, pesemne zdruncinătura îi afectase rău organele ori, poate, supărarea îl doborâse, pentru că nu vorbea cu nimeni, nu spunea ce-l doare, doar
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
Nu-i uită..., pentru că o mamă poate ierta orice, dar nu poate uita dragostea ce crește în ea odată cu zămislirea unui copil. Undeva... într-un sat... O casă bătrânească formată din două camere, cu o sală pe mijloc și un ceardac în față, acoperită cu tablă, ce pare să nu mai fi văzut varul de multă vreme, poartă cu demnitate patina timpului, a intemperiilor vremii, dar și a celor ce i-au atins pereții lăsându-i, drept mărturie, urmele trecerii incontestabile
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1446194816.html [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
risipit.Candori...... XXXI. NICIODATĂ N-AM FOST MAI BOGATĂ, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015. Niciodată n-am fost mai bogată ca în această toamnă când tot aurul pământului mi s-a așternut în ceardacul casei unde mă aștepta mama cu ușa deschisă și de unde ieșeau arome de mere struguri pâine... și palmele care mi-au cuprins fața și sărutul acela prelung pe obraji mi-au revărsat șuvoi de căldură dar și de lacrimi când
ELENA SPIRIDON by http://confluente.ro/articole/elena_spiridon/canal [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
au revărsat șuvoi de căldură dar și de lacrimi când am auzit-o , badaprosti că am ajuns să te mai văd!” amintirile ... Citește mai mult Niciodată n-am fost mai bogatăca în această toamnăcând tot aurul pământuluimi s-a așternutîn ceardacul casei undemă așteptamamacu ușa deschisășide unde ieșeauarome demerestruguripâine...și palmelecare mi-au cuprins fațași sărutul acela prelungpe obrajimi-au revărsatșuvoi de căldurădar și de lacrimicând am auzit-o, badaprostică am ajuns să te mai văd!”amintirile... XXXII. SEMINTE PE ARIPI, de
ELENA SPIRIDON by http://confluente.ro/articole/elena_spiridon/canal [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
Nu-i uită... pentru că o mamă poate ierta orice, dar nu poate uita dragostea ce crește în ea odată cu zămislirea unui copil. Undeva... într-un sat... O casă bătrânească, formată din două camere, cu o sală pe mijloc și un ceardac în față, acoperită cu tablă, ce pare să nu mai fi văzut varul de multă vreme, poartă cu demnitate patina timpului, a intemperiilor vremii, dar și a celor ce i-au atins pereții lăsându-i, drept mărturie, urmele trecerii incontestabile
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1421144311.html [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
NICIODATĂ N-AM FOST MAI BOGATĂ Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Niciodată n-am fost mai bogată ca în această toamnă când tot aurul pământului mi s-a așternut în ceardacul casei unde mă aștepta mama cu ușa deschisă și de unde ieșeau arome de mere struguri pâine... și palmele care mi-au cuprins fața și sărutul acela prelung pe obraji mi-au revărsat șuvoi de căldură dar și de lacrimi când
NICIODATĂ N-AM FOST MAI BOGATĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1446336090.html [Corola-blog/BlogPost/353307_a_354636]
-
Ia uite un gândăc cum trece strada-alene și-ascultă un brotac ce-și cheamă-n frunza udă aleasa de prin lac. E primăvară iară și e bine în curtea mamei mele sunt zambile cocoșii strigă-a soare în mândru ei ceardac mă duc s-o chem afară și flori de liliac petală cu petală să i le-aștern în prag. E bine pentru că e primăvară acolo în adâncuri, în cămară, într-un apus de soare, a înflorit o romaniță, bădiță. Referință
BĂDIŢĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_spiridon_1398090912.html [Corola-blog/BlogPost/341854_a_343183]
-
Bârsești, Topești Comuna Bolotești Sate: Bolotești, Găgești, Ivăncești, Pietroasa, Putna, Vităneștii de Sub Măgură Comuna Câmpineanca Sate: Câmpineanca, Pietroasa, Vâlcele Comuna Cârligele Sate: Cârligele, Blidari, Bonțești, Dălhăuți Comuna Cotești Sate: Cotești, Budești, Goleștii de Sus, Valea Cotești Comuna Golești Sate: Golești, Ceardac Comuna Năruja Sate: Năruja, Podu Nărujei, Podu Stoica, Rebegari Comuna Negrilești Sat: Negrilești Comuna Nereju Sate: Nereju, Brădăcești, Chiricani, Nereju Mic, Sahastru Comuna Nistorești Sate: Nistorești, Brădetu, Bătcari, Făgetu, Podu Șchiopului, Românești, Ungureni, Valea Neagră, Vetrești-Herăstrău Comuna Paltin Sate: Paltin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
firea lui nu iase"", sau "" Cine nu vrea să frământe , toată ziua cerne"". Lumea orientală cu farmecul ei exotic apare în descrierea vânătorii de elefanți în India, în descrierea palatelor fantastice pe apa Nilului, în care vedem scări de marmură, ceardace ce se întind deasupra apelor, străzi cu colonade acoperite pe margini. Și basmele populare sunt invocate în roman, când autorul vorbește de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
atenția: Născătoarea de Dumnezeu, Sfinții Arhierei care au alcătuit sfintele liturghii, admirabila icoană a lui lisus; pe tâmplă: Maica Preacurată, Mântuitorul, Sfântul loan Botezătorul, Sfi Pantelimon; în Patocrator: Mântuitorul; pe perete - Sfinții Apostoli, iar dedesubt - Liturghia îngerească; în cele patru ceardacuri: Botezul lui lisus, Fuga din Egipt a Născătoarei de Dumnezeu, Umblarea pe mare a lui lisus și Spre Emaus; în absida de miazăzi - Nașterea Mântuitorului, iar în cea de miazănoapte - învierea; pe bolta pronaosului: Răstignirea, lisus înconjurat de tâlhari, lisus
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
curiozitate cutreieră străzile Craiovei, se oprește în Gară - loc de întâlnire și răscruci al tuturor -, ia seama mulțimii grăbite din gară și învălmășite în piață, își lipește privirea pe stucatura vechilor și noilor case, a lucrăturii ușilor și ferestrelor, a ceardacurilor odihnitoare pe timpul verii, a prăvăliilor și manufacturilor, a oamenilor de sus și de jos. Tatăl său fiind secretarul Primăriei, întregul oraș îi devine copilului familiar ca o casă, îi știe și-i privește cu de-a măruntul pe șefi, cu
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
Costache nu mai zise nimic, apoi își continuă gândul: Făcea, Maria! Făcea! Ca apoi să zică: mă duc la finul Petrache să-i cer beschia. Poate vine și el să mă ajute. Maria muți. Se așeză pe un scăunel în ceardac, cu capul prins între cele două mâini, și-și strânse gândurile toate să nu izbucnească afară la lumina care creștea o dată cu dimineața. Dacă i-aș spune lui Costache acum că fata asta la care ținuse atât nu-i a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
geografic grafiază numele formate cu acest sufix fără e: Bucșana, Crișana, Botoșana, Răcușana, Dîrjana, Lujana, Oteteleșanu, Cireșanu, Perișanu, Lupșanu, Trotușanu, Transfăgă rășan, Cojanu, Mureșanu, Mureșana etc. Alte exemple: Ciacova, Ciaracio, Ciarda, Ciatarie (deci ci înainte de a) - dar Cean, Ceanuța, Cearîngu, Ceardac, Ceataricu (așa dar ce înainte de a); Giacăș, Giambașu, Gialacuta, Giarmata - dar Geabac, Geaca, Geamărtălui, Geambașu, Geangoești; Cinghinia - dar Fiscălia, Ceamurlia; Epureni, Erbiceni, Eșanca, Eruga, Edera, Eleșteul, Enăchești, Epăria, Erboasa, Eremieni, Eșelnița, Ezeni, Ezeriș, Ezeru - dar Iedera, Iedu, (Dealu) Iepei, Iepure
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa din fața casei, unde mă jucam cu fratele Vasile (decedat la vârsta de patru aniă, unde am avut o pățanie cu un șarpele, despre care voi aminti). NECULAI BULGARUL Pe malul stâng al râului era amenajată o grădină de zarzavaturi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
plăcere estetică. Frumusețea obiceiurilor de sărbători sau cu ocazia diverselor evenimente din viața individului sau colectivității, frumusețea portului popular cu specificul său legat de vârstă și moment existențial, ornamentele caselor, porților, casa cea mică, casa cea mare, tinda, pridvorul și ceardacul, sunt tot atâtea componente ambientale menite să Înfrumusețeze viața individului și comunității. Arată În același timp Înclinația În a practica frumosul În viață, În muncă, În artă. Practicând asemenea frumuseți, trăind În atmosfera unor asemenea realități, fizionomia omului nu se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
căreia versul Îi poate doar aproxima, pentru o clipă, contururile instabile: CÎnd prin tîmplă viața ca o sămînță se umflă, trece, În laptele răcoros care-a spălat furtuna, În cîntecul greierului ascuns În piersice, În ploaia printre brazi ca un ceardac la Putna, În fulgerele sunînd ca lingurițe de-argint, În cămara cu-arome de suvenir, de gutuie, Surîs ca o mănușă, uitat În pian, În fluier, Din ringlodă spre-albastru mai profund suind, PÎnă-n monedele dansului, pînă-n hohotul pîinii PÎnă-n părul
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a trăi mai bine și nici să strângă la chimir sau la bancă bani albi pentru zile negre. Dar după cum se știe, asta nu-i totul. Pe foarte mulți dintre ei îi topea dorul de țară, de casa lor cu ceardac, de lunca unde veneau la joc în sărbători să asculte doinele lăutarului Gheorghiță, dar mai ales de glia pe care cucul, ciocârliile și mierlele cântă mai frumos, decât oriunde în lume. Că așa au stat lucrurile, aflăm din cântecele celor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa din fața casei, unde mă jucam cu fratele Vasile (decedat la vârsta de patru ani), unde am avut o pățanie cu un șarpele, despre care voi aminti. NECULAI BULGARUL Pe malul stâng al râului era amenajată o grădină de zarzavaturi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cincizeci de curieri pe zi, unul ca să caute un fruct la Iași, un altul o legumă în Crimeea ... El se plictisește la Huși, își trimite echipajele în cinci sau șase locuri diferite și în cele din urmă, se stabilește la Ceardac ... la 5 verste de Iași”. La 25 august/ 6 septembrie 1791, G. A. Potemkin a murit la distanță de 40 de verste de Iași. Unii călători ne-au oferit date importante despre eparhia Hușilor. Iona Ghedevanișvili (1737-1821), în Călătorie în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]