108 matches
-
Voiam să-l fac praf (din punct de vedere i-iliric), încît am continuat turuiala: pafta, musaca, iaurt, kefir (nu mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș, caldarîm (dovedeam a mă trage din Rîm) sipet, sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
Suciu - Abribula), timișorenii obțin victoria. Una din fazele reținute de cronicile sportive: Rășcanu, agățat de trei adversari, continuă cursa... În spectaculoasa partidă arbitrată de fostul mare internațional René Chiriac, s-a folosit formula: Duță - Suciu, Peter, Cîndea, Szasz - Ghețu, Iacob (Ceauș, min. 41) - Rășcanu, Vollman, Tătucu - Priess, Ionică - Neiss, Popovici, Ene. Deși, Universitatea mai avea două restanțe, la Bârlad și Constanța, Dimitrie Callimachi de la „Sportul“ titra: „După 58 de ani de rugby în România. Primul titlu - Provinciei prin Universitatea Timișoara“, convins
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
republican - joacă «Tolea» Rășcanu (student al Facultății de Științe Economice), cotat în ultimii doi ani drept cel mai bun rugbyst al țării, precum și treisferturile Suciu, Peter (cu o bună experiență internațională), Szasz, Cîndea, mijlocașii Ghețu (o «uvertură» de primă mână), Ceauș și Iacob, înaintașii Ene, Ionică, Nedelcu, Vlad și mai ales talonerul Popovici, oricând apt de a îmbrăca tricoul naționalei. Iată, așadar, clădită la Timișoara o adevărată echipă de rugby, solidă și echilibrată pe ambele compartimente, căreia i se adaugă în
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
lot, titulari sau rezerve, erau prieteni, formând o adevărată familie, la acest lucru contribuind și faptul că majoritatea erau studenți și locuiau în cămin. În fapt, echipa reunea 4 bucureșteni - Cîndea, Ene (foste rezerve la Dinamo), Ghețu (de la Sportul Studențesc), Ceauș (de la Progresul), 4 bârlădeni (Rășcanu, Duță, Ionică și Brăescu), 3 jucători din Târnăveni (Mihai și Ionel Suciu, Iuliu Peter). Pe parcursul campionatului mai fuseseră folosiți: Gh. Ion, Malancu, Al. Ioniță, Gr. Trailovici, Nedelcu, Boldescu și Niculescu. D. Manoileanu crede că „Dinu
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
concurent, ci ca formă de stimulare a percepției vizuale, Clip Art nu dă nici o informație despre sine. Pe genericul de final apar doar cîteva elemente care privesc identificarea imaginii prezentate, adică titlul lucrării și numele autorului, precum și numele producătorului: Sorin Ceauș. In rest nimic, nici locul în care se găsește lucrarea, nici împrejurarea care a adus-o în prim plan și nici măcar numele operatorului care este, fără nici o îndoială, creatorul direct al acestui moment. Insă chiar și absența unor asemenea informații
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
străpuns în mâini și în picioare, iar după cumplitele chinuri, turcii i-au smuls semnătura pentru aurul depus în băncile de la Veneția. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Apoi, în ziua de 15 iunie 1714, bărbații Brâncoveni au fost mutați din Groapa Sângelui la Ceauș Emini, o altă temniță din teribila Închisoare a celor Șapte Turnuri, dar mai aproape de lumină. Aici erau închise și Doamna Marica, Domnița Bălașa și cum-na-ta ei, Anica, soția lui Constantin, împreună cu fiul lor de doar câteva luni. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Pe
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
o echipă de agenți care să-l pună în legătură cu centrele europene sensibile pentru politica sa. Astfel, după P. Cernovodeanu, la Constantinopol avea kapukehaiele sale, Gheorghios Clironomos, Ianachi Porphyrita, slugerul Toma Cantacuzino și al doilea logofăt Ștefan Cantacuzino, la Varșovia era ceaușul David Corbea, pe lângă țarul rus erau Gheorghe Castriotul din Castoria, Panaiot Radu, Pătru Damian, David Corbea și Toader Corbea, iar pe lângă austrieci Ladislau Teodor Dindar, medicul Iacob Pylarino din Cefalonia, Peter Grienner și venețianul Bussi. Domnitorul și-a organizat și
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
la dosar". Volumul de debut fusese bubuit de "Scînteia". Afirmam acolo că "reforma" din '48 a produs o ruptură în cultura română. La revistă, evitam sa propun spre tipărire poezie politico-patriotică. Mergeam pe sistemul fii dificil pentru cenzură. După tezele ceaușii, din '71, Leandru-Diță-Lerești mi-a zburat din pagină o cronică literară la poetul Gheorghe Istrate. Folosisem mult incriminatul cuvînt oniric. Peste noapte, oniricii erau tratați ca dușmani ai statului, iar Lerești devenise, tot peste noapte, onirocenzor. "N-ai citit tezele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
instinct de conservare sau mi l-am învins. Și, ca dezbinarea să intervină și aici, unii nu citesc și nu adnotează decît primul volum din Dumnezeu, Vechiul Testament; la volumul doi nu ajung. Alții compun tropare, după ce-au scris imne ceaușii. Dacă nu prea-iubitul Ceaușescu, atunci, sus Hristos! La nevoie, "Dumnezeu e pedeserist" ori nu e deloc. Scripturi să fie. Sfinte ori Nesfinte. "Și așa rămîne greșeala în carte, Căci noi oameni sîntem, de îngeri departe". Cum se minuna în versuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Krupskaia-Pauker al stalinistelor, cămășile rabattu ale activiștilor lui Gigi Bej (așa-i ziceau Iordan și tata lui Gheorghiu-Dej, să nu-l descifrăm noi, copiii), cămășile negre ale propagandiștilor din anii șaptezeci (cu cravată neapărat albă), costumele gri-sceptic********* din ultimii ani ceaușii. Și-acuma, pălării western, pălării Dallas, pălării NATO. S-au descoperit bravos națiune! zece familii Buș, trăitoare în Rumeiniă. Un Vasile Buș a fost dat pe ecran. Deunăzi, preotul din Petrești-Alba Iulia ni-i arăta pe Bush-senior și pe Gorbaciov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ochi cu ochelarii de cal ai ideologiei comuniste, ea însăși anacronică, nu au putut înțelege enormele transformări ale lumii în acea perioadă, când adevărata modernitate devenise deja postmodernitatea. De la Combinatul de la Galați la Casa Poporului și de la cultul personalității lui Ceauș escu la titlurile academice ale so- ției sale, sloganul Big is beautiful, cu corolarul său de ierarhii piramidale, s-a dovedit nu numai vetust, ilar și perdant, dar el a constituit capcana falsei modernități din care nu am reușit să
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
masacru și nu-mi mai trebuie... - Bătaia poate să reînceapă, observă Mevla Celebi, hai mai bine să ne cărăm de-aici. Prin mulțime se auziră voci: „Vine ceauș-bașul, vine ceauș-bașul". Comandantul taberei se ivi călare urmat de un grup de ceauși. - O să-i pună în fiare, spuse un genist. Sadedin se întoarse brusc spre cel care vorbise. - Cine e nemernicul care a spus că un oștean al morții poate fi legat? - Eu, zise genistul. - Groparule, tu ți-ai găsit să vorbești
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
reprezentanții săi - ura nu era specialitatea lui - dar avea o poftă nebună să facă bășcălie de ei și, Slavă Domnului, prilejuri se găseau destule. Pe milițieni îi făcea analfabeți, pe Ceaușescu țigan pentru că, explica el etimologia numelui, Ceaușescu venea de la ceauș, și pe urmă cum puteam noi decripta titlul cărții lui ultime "Margareta, poetul și administratorul"? Cine altul era administratorul, decît acel element de care ne disociam cu repulsie sau cu care uneori ne identificam neputincioși în zbaterea noastră de a
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
Lebedele cîntul cel de pre urmă a morții cìnta, Păunii, de răutatea ce videa, în gura mare și cu jele să văieta. Șoimii ca hatmanii, Uleii ca sărdarii, Coruii ca căpitanii pe dinaintea gloatelor și a bulucurilor să primbla, Pupădza ca ceaușii la alaiu îi aședza, Căile din fluiere șuiera, Brehnăcile înalt pentru paza străjilor să înălța. [...] Mînie ca aceasta vărsară, vrăjmășie ca aceasta arătară, gătire ca aceasta făcură, tunară, detunară, trăsniră, plesniră, răcniră, piuiră și din toate părțile cu mare urgie
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
măsură câbla de Timișoara. Pentru un împrumut de 20 000 de florini de aur primiți de la familia Huniade, regele Ladislau V îi va dona acesteia cetatea, orașul și castelul Timișoara. În primăvara lui 1565, sultanul îi va mări lui Mehmet, ceauș de Timișoara, pentru meritele sale diplomatice și militare, venitul de la 6 300 la 7 800 de akce (aspri). În 1591, veniturile vilayetului de Timișoara vor fi de 10 812 449 de akce, din care cheltuielile pentru solde au fost de
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
și donate bisericilor de către oameni cu dare de mână sau înalt nivel de cultură cum reiese din însemnări: Constantin și Maria Brâncoveanu , Stolnicul Constantin Cantacuzino , Dumitru Grecescu , Matei Bazavan , sau diferiți preoți sau doritori de a înzestra bisericile, precum Necula ceauș Bozinceanu, Schimonahii, Gherasim și Mihail, Popa Anghel , ș.a. Cele mai multe exemplare de carte din epoca lui Constantin Brâncoveanu păstrate în Mehedinți sunt tipărite la Buzău, apoi ca pondere urmează centrele tipografice București, Snagov, Râmnic.( vazi anexa 1) În rândul acestora un
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
existat un strămoș cu supranumele Imin/Iminu/Iminulca urmare a exercitării funcției de emin / imin sau a fost poreclit Imin datorită „aerelor de imin”, astfel că vor fi existat un Petrea imin, Iovul imin, precum în Moldova era un Petrea ceauș (sau alte funcții de origine turcă:chihaie, ciohodar, iuzbașă), denumind funcția, iar, în timp, denumirea funcției devenind chiar nume : Imin/Iminu, Ceaușu, Chihaia, Iuzbașa. S-a mai vehiculat ipoteza provenienței numelui Imin de la posibila ocupație de confecționat imineu/iminei (pantofi
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la Gorj sunt menționați Dimitrie Băbeanu, ceauș de aprozi -14 feb. 1824 și Pană Băbeanu, clucer za arie în 1828, tot la Gorj4 . O generație mai târziu se remarcă la Mehedinți,Tache Băbeanu, nepotul polcovnicului Drăghici, care face studii sistematice de drept ajungând avocat și apoi judecător
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
în posesia autorului. O copie s-a depus și la Arhivele Naționale Mehedinți 3. 1816, decembrie 21. Zapis de vânzare pământ în hotarul Govodarva Adecă noi care mai jos ne vom iscăli încredințăm cu zapisul nostru la cinstita mâna dumnealui ceaușului Istrate Calotescu prin care să să știe că având noi fieștecare câte un peticel de moșie în hotarul Govodarvei, care moșie o arătăm mai jos, fieșcare cîți stânjeni are . Și fiindcă în trecut hotarul acela era din cumpărătură, din vechime
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
osârdie cu adversarii periculoși (pretendentul Constantin Bălăceanu, Ceachi Laslo, austriacul Donat Heissler), cu dușmanii potențiali (Cantemireștii - Constantin, Antioh, Dimitrie), cu profesioniștii uneltirii (Staicu paharnicul și ceata lui sau Dumitrașcu Corbeanu) și cu marii ingrați (ungurul Emerich Thököly, Toma Cantacuzino, Ghinea ceaușul, brașoveanul Teodor Corbea, mitropolitul Antim Ivireanul). Tipologic, inepuizabilii inamici ai Brâncoveanului manifestă și unele „calități”. G. nu ostenește totuși a-i veșteji, lasă obișnuita sa parcimonie de-o parte și denunță virulent, anticipează pedepse, moralizează și comentează în duh „învățător
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
acestui tip de „denunțare” funcționează fără greș. Doi dintre complicii lui Toma Cantacuzino - cel care fuge la ruși, amenințând fatal echilibrul cu greu menținut de Brâncoveanu -, niște „marghioli blestemați și de minte striini, cu carii viața lui își petrecea”, Ghinea ceaușul și Toderașcu, „brat David ceaușul”, sunt, primul - „marghiol, curvariu, becisnic, dă neam mojic și foarte om spurcat”, iar cel de-al doilea - „neam foarte ciocoiu, șcheau, varvar și plin de răotate”. Absența „blagorodniciei” - și ca atare lipsa de acces către
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
fără greș. Doi dintre complicii lui Toma Cantacuzino - cel care fuge la ruși, amenințând fatal echilibrul cu greu menținut de Brâncoveanu -, niște „marghioli blestemați și de minte striini, cu carii viața lui își petrecea”, Ghinea ceaușul și Toderașcu, „brat David ceaușul”, sunt, primul - „marghiol, curvariu, becisnic, dă neam mojic și foarte om spurcat”, iar cel de-al doilea - „neam foarte ciocoiu, șcheau, varvar și plin de răotate”. Absența „blagorodniciei” - și ca atare lipsa de acces către gândul și fapta nobile - este
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
menită să îl discrediteze pe bătrânul Constantin Cantemir. Ajuns voievod al Moldovei printr-o mare îngăduință („parahorisis”) divină - „poate fi pentru păcatele creștinilor acelui pământ”, se rostește „candid” G. -, dușmanul lui Constantin Brâncoveanu fusese întâi „herghelegiu”, „apoi lefeciu, apoi și ceauș la steagul spătărescu aici în țară”. Demersurile acestor inepuizabili agenți ai răului sfârșesc lamentabil în eșecuri pilduitoare. Ținta lor, voievodul, descris și proiectat fără șovăire în spațiul de lumină emanând de la preceptul ordonator al întregii „istorii”, îi aruncă ireversibil într-
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
În 1821, drept recompensă pentru unele servicii aduse ocupanților turci, i se încredințează sarcina de a numi ispravnicii de ținuturi. Peste un an e copist la Vistierie. După o raită prin Țara de Jos, cu „potira” (1824), va fi trimis ceauș prin Balcani. După războiul ruso-turc ajunge „deputat” la marele cartier din Brăila (1829), fiind rânduit în același an staroste la Focșani, pe urmă vechil de staroste în ținutul Putnei. Sameș și îngrijitor la spitalul ostășesc, S. este ales, în 1840
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
Ionescu Maria, 5 apartamente, București, str. Plantelor 15. 3916. a. Ionescu G. Maria, 10 apartamente, București, str. V. Alexandri 7; str. Lt. Col. Papazoglu 8. 3917. Iliescu Aurel, 7 apartamente, București, Cal. Moșilor 161. 3918. Ionașcu David, 3 apartamente, București, str. Ceauș Radu 2. 3919. Ioliesm D-tru, 11 apartamente, București, str. V. Lascăr 119. 3920. Iliescu P. Laurentia, 4 apartamente, București, str. Romulus 35. 3921. Ionescu Maria, 4 apartamente, București, str. Poteraș 13; str. Senatului 3, 3 A. 3922. Iordăchescu Florea și
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]