133 matches
-
Curtea de casație, comune pentru ambele principate, cu sediul la Focșani. Se desființează privilegiile și rangurile boierești; se instituie responsabilitatea ministerială, se reglementează prin lege relațiile dintre proprietari și țărani, se stabilește modalitatea alegerii membrilor adunării elective pe baza unui cens foarte ridicat, etc. (Doc. Unirii. Pr..., vol. VI, partea a II-a,p. 30-31) Alegerile de deputați ce urmau să aleagă Domnul Unirii, în cele două principate s-au încheiat astfel: în Moldova 55 de deputați, dintre care 32 unioniști
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
în fine, dar nu în ultimul rând, reorganizarea justiției, cu judecătoriile de plasă, tribunalele județene, curțile de apel, curțile de jurați și Curtea de Casație, care era totodată și instanța de recurs, sau legile referitoare la învățământ. Legea electorală scădea censul și sporea considerabil numărul alegătorilor. Dar cea mai importantă a fost legea rurală promulgată pe 14 august 1864, care desființa claca, iar sătenii clăcași deveneau proprietari liberi, țăranii primind pământ prin despăgubire, plătit în 15 ani, care nu putea fi
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
dispuși să ia măsuri împotriva intereselor de clasă și a propriilor lor interese. Ca să propui împroprietărirea țăranilor, era necesar pămîntul. Or, acesta era în proprietatea părinților lor, a fraților lor, a lor înșile. Ca să propui, în același timp, trecerea de la cens la votul universal trebuia să renunți la niște privilegii istorice. Ca să propui generalizarea educației publice, renunțai firesc la monopolul cunoașterii. Ei au fost dispuși să facă asemenea concesii curajoase, astfel de sacrificii personale și, din acest motiv, cred că merită
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
stăpânul domeniului Cehu, țăranul iobag are o sumedenie de obligații, în schimbul dreptului de folosință asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era plătitor al censului, al dijmei, precum și alte obligații, cum ar fi aceea de prestare a robotei (clăcii). Conform urbariului din 1569, după informațiile pe care ni le oferă academicianul David Prodan, aflăm că satul Ulmeni avea la acea dată 39 de capi de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Chioar, Cehu, Satu Mare, Baia Mare. Muncile și activitățile la care ne referim erau cele precum aratul, seceratul, cositul, căratul fânului. Aceste obligații creșteau proporțional cu averea stăpânului feudal. Iobagii din Ulmeni, la fel ca mulți alții din alte locuri, plătesc consecvent censul (obligația în bani), de două ori pe an, având ca termene Sângeorzul și Sânmihaiu. Obligațiile financiare, din păcate pentru țărani, nu aveau un cuantum fix; acestea erau într-o continuă creștere. O informație în acest sens avem de la același David
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
același David Prodan care, în lucrarea sa, afirmă că, țăranul iobag plătea în medie aproximativ 42 dinari pe cap de familie, în vremea principelui Gaspar Dragfi, pe când în timpul lui Gheorghe Bathory, media urca la 70 dinari. Tendința de creștere a censului este așadar elocventă. Obligația financiară era în strânsă relație cu mărirea sesiei și mulțimea vitelor pe care le avea țăranul în proprietate. Din istoria raporturilor feudale nu pot fi omise legiuirile care urmează răscoalei din 1514, condusă de Gheorghe Doja
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
a luat atitudine, a fost cea electorală deoarece viza însăși poziția sa de clasă politică conducătoare. Dacă dispozițiile Convenției de la Paris din 1858 privind desființarea rangurilor și privilegiilor boierești, precum și cele care stabileau categoriile de alegători, primari și direcți, cu censul respectiv, nu puteau fi contestate, încercările de reformare a acestui sistem, în timpul domniei lui Cuza, au determinat reacții vii și diverse. Și în acest domeniu se constată două tendințe - una conservatoare (a marilor boieri și a celor mijlocii sau mici
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
epoci, p.166-251. 44 racordată la procesele economico-sociale și politice transformatoare, moderne, europene. Gruparea conservatoare din jurul foștilor domnitori Gh. Bibescu și Barbu Știrbei 36 urmărea păstrarea controlului politic în provincie și a influenței în Adunarea Legislativă de la București prin menținerea censului ridicat și a dispozițiilor electorale restrictive din Convenția de la Paris. Reprezentantul opiniei acestora era tot Constantin Brăiloiu, care, încă din vara anului 1860, a luat poziție fermă în Comisia Centrală de la Focșani împotriva intenției de a lărgi baza electorală 37
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
a dispozițiilor electorale restrictive din Convenția de la Paris. Reprezentantul opiniei acestora era tot Constantin Brăiloiu, care, încă din vara anului 1860, a luat poziție fermă în Comisia Centrală de la Focșani împotriva intenției de a lărgi baza electorală 37/, prin micșorarea censului și alte măsuri. Din aceste considerente, opoziția acestei grupări boierești față de încercările de reformă politică, precum și față de acțiunile politice sau actele de guvernare ale lui Cuza s-a menținut constantă și a sporit după Lovitura de stat din 2 mai
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
din urmă oferă un exemplu interesant de mutație “politică” prin “cazul” lui Grigore Miculescu, inițial fervent susținător al unirii și al domnitorului Cuza, scriind: “Pitarul Grigore Miculescu, deputat al Mehedinților în Divanul Ad-hoc, este cuprins de fumurile domniei pentru că avea censul cerut prin Convenția de la Paris spre a fi ales domn în Moldova și Țara Românească. Aceasta era suficient să spere că s-ar putea ridica și el pe tronul Basarabilor și al Ghiciuleștilor. Imaginația lui de poet minor fusese aprinsă
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
fi ales deputat la Adunarea generală, fără deosebire în tota România, trebuie: I. A fi Romanu născut sau a fi dobîndit naturalisatiunea cea mare. ÎI. A avea vîrstă de 30 ani împliniți. III. A fi alegătorii și a avea un cens de eligibilitate. Un venit de două sute galbeni formeda provisoriu acest cens. Acest venit poate fi de ori ce natură; el se poate constata prin biletele de plată contributiunelor, sau și prin ori ce alt chipu. Potu fi aleși deputați, și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
trebuie: I. A fi Romanu născut sau a fi dobîndit naturalisatiunea cea mare. ÎI. A avea vîrstă de 30 ani împliniți. III. A fi alegătorii și a avea un cens de eligibilitate. Un venit de două sute galbeni formeda provisoriu acest cens. Acest venit poate fi de ori ce natură; el se poate constata prin biletele de plată contributiunelor, sau și prin ori ce alt chipu. Potu fi aleși deputați, și fără a justifica vre un Censu, toți Românii carii au esercitat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
aplicabilă în egală măsură tuturor candidaților, fie că aparțin unei formațiuni politice, fie că participă la alegeri în nume propriu. Depozitul prevăzut de legea electorală reprezintă, alături de alte condiții reglementate de lege, o condiție pentru depunerea candidaturii și nu un cens de avere, având în vedere, pe de o parte, nivelul economic și social la care se găsește România în prezent, iar, pe de altă parte, cuantumul accesibil al acestuia pe care legea îl stabilește. Condiția constituirii unui depozit de o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222774_a_224103]
-
acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni în jos pene la 100 inclusiv. Articolul 61 Fac parte din al treilea colegiu al orașelor, comercientii și industrialii cari plătesc către Stat o dare de 80 lei. Sînt scutiți de cens în acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii în retragere, profesorii și pensionarii Statului. Articolul 62 Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d-anteiu cate un deputat fie-care, era cel de al treilea, precum urmează: Bucuresci șese; Iași patru; Craiova, Galați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
din colegiul al patrulea toți aceia cari plătesc o dare către stat ori cat de mică și care nu intră în nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad un deputat de district. Articolul 64 Censul nu se poate dovedi de cat prin rolul de contribuțiune, chitanțele sau avertismentele din partea împlinitorilor de dări pe anul încetat și pe anul corent. Articolul 65 Legea electorală hotarasce tote cele-alte condițiuni cerute de la alegători precum și mersul operațiunilor electorale. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
civile și politice. 3) A fi domiciliat în România. 4) A avea vîrstă de 40 ani. 5) A avea un venit de orice natură de 800 galbeni, dovedit în modul prevedut de Art. 64. Articolul 75 Sînt dispensați de acest cens: a) Președinții sau Vicepreședinții ai vre unei Adunări legislative. b) Deputații cari au făcut parte din trei sesiuni. c) Generalii. ... d) Colonelii ce au o vechime de trei ani. ... e) Cei ce au fost Miniștri sau agenți diplomatici ai terei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
anteiu cu corona se va da scolariloru cari au unitu masimulu noteloru la tote lecțiunile clasii loru. Premiele se voru regulă de conferența profesoriloru clasii. Scolariulu care în cursulu anului s'a gonitu provisoriu sau a fostu pedepsitu cu doue censuri va perde dreptulu de premiu. 138. În tote orașele unde voru fi doue sau mai multe gimnasie, doue sau mai multe licee, ori gimnasie și licee, se va ține la finitulu fie-cărui anu scolaru unu concursu între școlarii premiați ai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
1777, Constituția a intrat în vigoare. Pennsylvania era unicul stat în care nu se condiționa dreptul de a alege sau de a fi ales în funcție de avere, și unicul stat care avea un parlament unicameral. În celelalte state cu constituții democratice censul era fixat la 50 de acri pentru alegători, iar pentru a fi ales în Camera sau în Senat, se cerea candidatului să dețină o avere mijlocie. Carolina de Sud a avut cea mai conservatoare constituție, elaborată de congresul statului, în
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
a-și recăpăta ducatele Făgărașului și Amlașului. În zona Oltului se găsesc castelele bisericești de la Bradu și Avrig, acesta din urmă fiind fortificat prin rezidiri, în anul 1506. Sibiul a început să perceapă dări satelor românești de prin anul 1380. Censul transformat din „terragium” apare consemnat în registrele de socoteli ale Sibiului începând cu anul 1468 pentru satele: Avrig, Săcădate, Veștem,Cașolț, Bungard și Rășinari. În urma epidemiilor de ciumă și a războaielor (1531, 1554, 1573, 1577), unele așezări săsești și-au
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
catolice, iar a nouă parte era dată nobilului. Trebuia să aducă daruri în piei de animale vânate, diverse daruri cu ocazia sărbătorilor religioase sau sărbătorilor nobilului, și lucrau un număr de zile pe săptămâna. Tarataii plăteau pentru fiecare poartă-gospodărie, plăteau censul, capitația sau birul pe cap de familie. Plăteau subsidium pentru susținerea războaielor cu turcii. De asemenea, serviciul militar era obligatoriu. Iobagii primeua în folosință loturi-sesii și dacă își achitau obligațiile față de stăpân, se mutau în altă parte. Sesiile puteau fi
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cârciumă domenială, în care se vindea vinul și țuica fiscului. Dacă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea se mai păstrează încă obligațiile tradiționale iobăgești, în a doua jumătate a secolului acestea se înmulțesc simțitor. În cadrul obligațiilor urbariale întrau: censul, robota, nona. Iobagii și jelerii cu casă plăteau în 1779 censul câte un florin anual de fiecare casă. Robota era stabilită după totalul sesiilor, la o sesie întreagă revenind 52 zile robotă cu animalele sau 104 zile cu palmele pe
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
în prima jumătate a secolului al XVIII-lea se mai păstrează încă obligațiile tradiționale iobăgești, în a doua jumătate a secolului acestea se înmulțesc simțitor. În cadrul obligațiilor urbariale întrau: censul, robota, nona. Iobagii și jelerii cu casă plăteau în 1779 censul câte un florin anual de fiecare casă. Robota era stabilită după totalul sesiilor, la o sesie întreagă revenind 52 zile robotă cu animalele sau 104 zile cu palmele pe an , așa încât celor 79 de iobagi ai statului cu 20 6
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
9 tradiționali, de la 507 i.en., adăugându-se un secretar, pentru că toate cele 10 triburi să fie reprezentate anual, că și sfatul foștilor arhonți, Areiopagul, scad că însemnătate, așa încât încă de la jumătatea secolului se întâlneau printre arhonți și personaje cu cens modest-zeugitai. Agora era piață publică a orașelor grecești antice. Aici, în fața poporului adunat, regele (la spartani) se prezenta, purtând sceptrul și făcea cunoscute hotărârile pe care le luase împreună cu nobilii. Poporul aclama cu ovații, sau, dacă nu era de acord
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
și să le apere în timp de război. În sarcina lor mai cădea și ridicarea la oaste a „"gloatelor"” când vremurile erau tulburi. În anul 1764 se menționează în această funcție Vasile Capră, care pentru slujba prestată plătea jumătate din censul cuvenit. Ultimii locuitori, dar nu cei din urmă, erau așa zișii „"libertini "”, foști iobagi care îndeplineau diferite servicii speciale ca: meseriași, curieri, însoțitori înarmați, păsărari, etc. Despre un curier, cu numele de de Curtean, se știe că presta serviciu pe lângă
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
au consolidat bolta actuală, corul a fost prevăzut cu un dublu cerc și în interior cu 8 bare transversale, partea inferioară a bisericii a fost reconstruită din piatră și cărmidă. Pereții laterali și bolta sunt construite numai din cărămidă. Conform censului din 1910, locuitorii satului, în număr de 987 de persoane, au decis să facă o restaurare generală în anul 1912. Altarul baroc a fost distrus cu ocazia prăbușirii peretelui de est al corului, în 2002. O incintă ovală înconjoară biserica
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]