612 matches
-
Irina Marin America, pantoful Cenușăresei - un titlu care cuprinde deopotrivă mirajul basmului și germenele deziluziei. Căci basmul are, într-adevăr, final fericit, dar numai pentru Cenușăreasă, ființa idealizată, nu însă și pentru celelalte fete care încearcă pantoful princiar. Pornind de la această metaforă, cartea Alexandrei Târziu
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
Irina Marin America, pantoful Cenușăresei - un titlu care cuprinde deopotrivă mirajul basmului și germenele deziluziei. Căci basmul are, într-adevăr, final fericit, dar numai pentru Cenușăreasă, ființa idealizată, nu însă și pentru celelalte fete care încearcă pantoful princiar. Pornind de la această metaforă, cartea Alexandrei Târziu nu se concentrează asupra unei Americi ideale ci, dimpotrivă, surprinde tocmai confruntarea prozaică a unei "geografii imaginare", cum ar spune Said
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
comuniste și stabiliți în Statele Unite. Interesant e faptul că, deși romanul urmează linia demitizării, tiparul basmic nu își pierde valabilitatea. Există două stadii prin care trec personajele: stadiul bovaric, cel premergător plecării, când iluzia face din fiecare personaj o posibilă Cenușăreasă și stadiul demistificării, când Cenușăreasa imaginară se vede metamorfozată într-unul din multele personaje nenorocoase ale aceluiași basm. Este momentul când visul devine realitate, iar realitatea nu este, totuși, cea visată. Aparent, totul este O.K.: emigrantul român lasă în
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
Interesant e faptul că, deși romanul urmează linia demitizării, tiparul basmic nu își pierde valabilitatea. Există două stadii prin care trec personajele: stadiul bovaric, cel premergător plecării, când iluzia face din fiecare personaj o posibilă Cenușăreasă și stadiul demistificării, când Cenușăreasa imaginară se vede metamorfozată într-unul din multele personaje nenorocoase ale aceluiași basm. Este momentul când visul devine realitate, iar realitatea nu este, totuși, cea visată. Aparent, totul este O.K.: emigrantul român lasă în urmă iadul comunist ajungând în
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
duc și vin strada Făt-Frumos și strada Ileana Cosînzeana. La fel de potrivit e așezat Ion Budai-Deleanu, unul dintre puținii scriitori căruia posteritatea nu i-a păstrat chipul, ci poema (și strada): stă lîngă strada Muzelor și strada Olimpului. în schimb strada Cenușăresei, din alt cartier, se întîlnește, neașteptat, cu strada Titu Maiorescu, ca o glumă a anilor '50. Ajungem la interbelici. Strada Liviu Rebreanu duce în Balta Albă (care i s-ar fi potrivit mai degrabă lui Alecsandri) și are aspect de
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
că, la prima vizionare a lui Amélie, la lansare, nu și-ar fi putut imagina cîtuși de puțin ce avea să se întîmple; la fel, selecționerii Cannes-ului au recunoscut că, în avalanșa de sute de super-oferte, nu au depistat Cenușăreasa. Sociologi și psihologi - nu critici de film - ar putea explica "tendințele" ascunse în acest succes, ce anume a găsit publicul în Amélie, cărei necesități, cum se spune în marketing (dar există și un marketing al sufletului colectiv) îi răspunde acest
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
de film documentar - aceea de a găsi bani, deci un producător interesat) și terminînd cu difuzarea (după ce a fost făcut cu mare chin, documentarul ajunge cu greu la public; și televiziunile, și sălile de cinema îi rezervă un statut de Cenușăreasă). Iată de ce, în aceste condiții, am perceput ca pe un veritabil eveniment lansarea, profesionistă, cu conferință de presă, a unui "nou documentar românesc", de Alexandru Solomon (cunoscut ca un talentat director de imagine și documentarist), Franzela exilului, cu subtitlul "Caragiale
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
una, ci parcă din toate poveștile fraților Grimm. Așa erau îmbrăcate, așa arătau acele preafrumoase: cea din pădurea adormită, ca și Frau Holle, ca și drăgălașa surioară a fraților corbi. Nu altfel mi le închipuiam pe Albă ca Zăpada ori Cenușăreasa, binențeles înainte de a se arăta drept ceea ce erau de fapt: prințese. Fata se oprise în capul scărilor și zâmbind către mine, întocmai ca acestea, îmi făcea semn cu degetul mic să mă apropiu. Când am ajuns lângă ea, mi-a
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
frumoasă poezie de dragoste și până la cum ne-am pierdut vocalele din cuvinte sau despre ce n-ar trebui să uităm: să iubim. Iată câteva din temele pe care le vom dezbate în spectacolul “Lecția”, Tudor Gheorghe. Citește tot... Balet Cenușăreasa @ Cinema Republică, 27 martie Opera comică pentru copii din București, director Felicia Filip, vă prezintă în Iași, la sala Cinema Republică, spectacolul: “Cenușăreasa” pe 26 martie 2014 oră 17:00 și 27 martie 2014 oră 15:00. Prețuri pentru bilete
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
Iată câteva din temele pe care le vom dezbate în spectacolul “Lecția”, Tudor Gheorghe. Citește tot... Balet Cenușăreasa @ Cinema Republică, 27 martie Opera comică pentru copii din București, director Felicia Filip, vă prezintă în Iași, la sala Cinema Republică, spectacolul: “Cenușăreasa” pe 26 martie 2014 oră 17:00 și 27 martie 2014 oră 15:00. Prețuri pentru bilete, 50 de lei pentru adulți și 40 de lei pentru pensionari și 30 de lei pentru elevi și grupuri organizate. Bilete și informații
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
după primele 12 etape din tur? Avea 6 puncte, iar retrogradarea părea singurul lucru care putea fi îndeplinit cu brio. S-a încheiat turul, iar Iașiul abia și-a dublat zestrea de puncte, confirmând că o prinde excelent rolul de Cenușăreasa, pe care doar un prinț ar mai fi putut-o scoate din mizerie. Când președintele clubului, Florin Prunea, a anunțat că va pune destinul echipei în mâinile lui Nicolo Napoli, probabil că mulți dintre noi au fost sceptici. De ce? Italianul
Grazie, Napoli! [Corola-blog/BlogPost/94606_a_95898]
-
se învecinează cu burlescul, pateticul cu ironicul și zeflemeaua). Joaca și dezinvoltura se regăsesc și în juxtapunerea a două sau mai multe “moralitați” (învățăminte), care, opunîndu-se una alteia, invită la o lectură ne-univocă a poveștii; astfel prima “Moralitate” la Cenușăreasa laudă bunul simț și frumusețea fetei și le propune ca model de urmat, în timp ce “Altă moralitate” a aceleiași povești laudă avantajul de a avea o nașă bună care înlocuiește cu prisosință orice talent. Jocul se manifestă și la nivelul narării
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
regele este rareori la Perrault autoritatea militară, juridică și magică, așa cum vrea tradiția culturală; el bea bucuros două-trei pahare în plus și acordă mîna fiicei sale unui necunoscut în Motanul Încălțat, privește, în ciuda vîrstei, cam lung la frumoasa prințesă în Cenușăreasa, sau se teme de nevastă în Frumoasa din Pădurea adormită. Alteori, același procedeu întărește simbolul: printr-o intruziune poznașă a povestitorului, visele plăcute cu prințul așteptat ale frumoasei adormite sînt dezvăluite, întărind astfel încărcătura erotică a somnului. Dar la fel de bine
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
povestea lui Barbă-Albastră “ne obsedează, ne întră în ficțiuni”, și, am adăuga noi în cărți, modelînd narativul și imaginarul de orice tip de trei secole încoace. Să nu-l răsfățăm însă prea mult pe Barbă Albastră, neglijînd sau ignorînd numeroasele Cenușărese, inspirate de Perrault, între care și continuarea-fantezie, propusă de Apollinaire despre soarta echipajului feeric, cules de prin grădina de zarzavat și capcanele de șoareci, deveniți acum oameni de artă și litere, sau mai brutal moderna versiune a lui Vincent Ravalec
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
de tranziție când confuzia, impostura și penuria financiară sunt mai agresive ca niciodată. O instituție de cultură al cărei prestigiu se răsfrânge benefic și asupra Craiovei" l Amărăciunea colegului Gabriel Chifu, redactorul-șef, semnalând în nr. 7-8/2004 statutul de Cenușăreasă pe plan local al revistei craiovene, lipsa oricărui sprijin în editare, mai marii locului în loc să și-o asume și s-o finanțeze (ceea ce, în fond, înseamnă o datorie elementară), se încăpățânează s-o ignore, îi întorc spatele ca și când n-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
nu e nici armonioasă, nici echilibrat-maiestuoasă - în nici un moment al vieții sale, din nici o perspectivă. Scena grotesc-hilară a "audiției" improvizate în fața năucitei Doamne Schall (prim-solistă la Teatrul Regal din Copenhaga) este epitomul iluziei compensatoare; aspirant la rolul de suavă Cenușăreasă, în cele din urmă adolescentul Andersen apare, ce-i drept, pe scenă - ca... trol (și este foarte încîntat de aventură). înfățișarea greoaie, lipsită de grație, nu se ameliorează cu timpul; iar ceea ce el scrie (indiferent de gen, de specie) dezvăluie
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
nu vezi lăutul pur? ca roua-n spini ascezi până cădem la polul desfrunzit. Sub cap îmi pune substantivul fân mă trage de urechile de-asin asin! distihul cu desagii plini auzul muzical? verginul sân al lunii sângerând la asfințit. Cenușăreasa literelor jos e buha adjectivul/ tras cuțit ne taie văzul � fluierul de os staminele/ timpan diftongul nalt. Vocala tună fuglerul arând consoana peste malul celălalt și punct hotar la capătul de rând clopotnița bisericii din sat închide pur exodul morților
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
aflu într-o capitală europeană la sfîrșitul anului 2002. Cineva pare să fi dat ceasul îndărăt. Ritmul Vienei rămîne unul de vals. Micul atelier al tapițerului, cocheta prăvălie a pantofarului, în centru, plină de calapoade de lemn și pantofiori de cenușăreasă pentru decor, firme de croitorie care anunță că fac orice fel de modificări, pivnițe-birturi cu lumînări și celebrele Heurige, mici restaurante ale unei familii, unde se bea vin nou. Dar locul cel mai puțin schimbat al Vienei este cafeneaua. Să
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
și oarecum internațională, am intrat în expoziție cu gîndul să nu întîrzii prea mult, fiindcă mi se părea că știu cam tot ce poate fi interesant despre Disney, căruia nu-i iertasem unele dulcegării din Pinocchio și unele intervenții în Cenușăreasa lui Perrault. ,Revelația" a fost pentru mine faptul că Disney și-a creat celebrele desene animate, inspirîndu-se mult din ilustrația de carte europeană a sfîrșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. De altfel, subtitlul expoziției
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
04, ora 11. Arad Teatrul „Ioan Slavici“: „Operele complete ale lui W. Shakespeare“, 27. 03, ora 18; „La porțile lumii“, 28. 03, ora 18; „Festival anglofon“, 5. 04-8. 04. Teatrul de marionete: „Făt Frumos din lacrimă“, 28. 03, ora 11; „Cenușăreasa“, 4. 04, ora 11. Filarmonica de Stat: „Bassoonery“, recital cameral, 29. 03, ora 19, Palatul Cultural; „Nunta lui Figaro“, de W.A. Mozart, 1. 04, ora 19, Palatul Cultural. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura
Agenda2004-13-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282244_a_283573]
-
Slusar, la pian asist. univ. Mirela Crăciun. În program, lucrări de: Scarlati, Mozart, Händel, Rossini, Brahms, Verdi, Puccini, 6. 04, ora 19, Sala Orpheum (Piața Libertății nr. 1). ARAD Teatrul „Ioan Slavici“: „Festival anglofon“, 5. 04-8. 04. Teatrul de marionete: „Cenușăreasa“, 4. 04, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Iudaica, expoziție multimedia; Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean; Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de
Agenda2004-14-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282273_a_283602]
-
18. 10, ora 11; 20. 10, ora 17 (Sala Studio); „Liliomfi sau Hanul «La Groapa Mare»“ de Szigligeti Ede-Spiró György, 21. 10, ora 19; „La Gongul Spart“ de Rejtő Jenő, 22. 10, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Cenușăreasa“ după Frații Grimm, 19. 10, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert lecție - Simfoniile de tinerețe ale lui W. A. Mozart. Prezintă: Rodica Raffai, dirijor: Gheorghe Costin, 18. 10, ora 10 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert simfonic. Dirijor: Remus Georgescu, solist: Nina Carmon
Agenda2003-42-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281598_a_282927]
-
-mi sunt străpunse amândouă sub coastă simt înțepătura sfânt puterii roșesc în picuri - la picioare-mi - ouă: am dat Golgota-ntreagă pe-un poem și iar răsare stea la Bethlehem... țARA ANA închinată lui Gheorghe Zamfir 31 decembrie 2012 ca pe Cenușăreasa-o vor pe țara Ana sub spuză și mizerii să-i îngroape icoana-i de Ileană Cosânzeanade zor mormânt în bezne vor să-i sape o țară fără Nord e țara Ana țoapele și mârlanii: importați păduchii sub lălăieli soioase
Variante ale poetului. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/97_a_201]
-
simfonic: Concert nr. 1 în sol minor pentru pian și orchestră, de F. Mendelssohn-Bartholdy. Dirijor: Davide Crescenzi (Italia); Coruri celebre din opere; solistă: Lucia Kriska Papa, 26. 03, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul pentru copii și tineri „Merlin“: „Cenușăreasa“, 21. 03, ora 11; „Piticul uriaș“, 28. 03, ora 11. Centrul Cultural Francez: Made in France, prezentat de Compania lez’Arts Vers, 20. 03, ora 17. Arad Teatrul „Ioan Slavici“: „Amantele trăsnite“, de J.J. Călinescu, 20. 03, ora 18; „Minunea
Agenda2004-12-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282216_a_283545]
-
2. 05, ora 18. Filarmonica de Stat Arad: Concert simfonic: Scene pitorești - Jules Massenet, Camille Saint Saëns. Dirijor: Cristian George Neagu, solist: Sorin Dogariu, 6. 05, ora 19, Sala Palatului Cultural. Teatrul de marionete: „Jocuri magice“, 2. 05, ora 11; „Cenușăreasa“, 9. 05, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Iudaica, expoziție multimedia; Expoziție de șerpi (et. II); Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-16,30); Secția de Artă a BJT: Calculul probabilităților și tapiseria, Rodica Banciu Regep
Agenda2004-18-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282379_a_283708]