136 matches
-
menționa pe Șerboianu, deși nu-i dădea numele, încriminându-l fără nicio reținere: "Trebuie ca Biserica [...] să ia cele mai servere măsuri împotriva acelui călugăr vagabond, care a îndrăznit că calce în crematoriu și să oficieze slujba pogribaniei, dând prin aceasta cenușarilor putința să denatureze adevărul și să tâlcuiască minciuni fără rușinare"214. Concluzii: între două definiții ale curajului Activitatea arhimandritului Calinic I. Popp Șerboianu în mișcarea cremaționistă din România pune o problemă fundamentală: în ce grad cremațiunea, ca practică, a fost
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
415. Bezviconi, G., Necropola Capitalei, Institutul de Istorie "N. Iorga", București, 1972. Brânzeu, Nicolae, Cremațiunea din punct de vedere istoric, religios, moral, social, Danciu, Lugoj, 1940. Cernăianu, Constantin, Biserica din Regat, 1908-1918, Tip. Profesională Dim. C. Ionescu, București, 1920. "Despre Cenușari. Citim în "Cronica Românului", în Glasul Monahilor, XIII, 440, 10 martie 1935, p. 6. Drăgulin, Gheorghe I., "Arhimandritul Calinic Șerboianu, misionar printre țigani", în Lumina. Ediție de Transilvania, I, 156 (1745), p. 8. Encyclopedia of Cremation, Douglas J. Davies, Lewis
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pp. 106-124. Matei, Petre, "Raporturile între organizațiile țigănești interbelice și Biserica Ortodoxă Română", în Partide Politice și minorități naționale din România secolului XX, vol. V, coord. Vasile Ciobanu; Sorin Radu "Lucian Blaga", edit. Universității, Sibiu, 2006, pp. 159-173. Mihălcescu, I., "Cenușarii și Biserica", în Glasul Monahilor, XI, 384, 31 decembrie 1933, pp. 1-2. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Năstasă și Andrea Varga, cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
91 "A XVIII-a dare de seamă 1 ianuarie 31 decembrie 1940, prezentată Adunării Generale Ordinare de la 8 mai 1941. Generalități", în Flacăra Sacră, IX, 6A, 1941, p. 4. 92 Ibidem. 93 Ibidem, p. 3. 94 C. Mirmilo, "Cum batjocoresc Cenușarii țara, Biserica și Cimitirele noastre!", în Glasul Monahilor, 5, 119, 11 martie 1928, p. 2. 95 Idem, "Iarăși d-l doctor Minovici", în Glasul Monahilor, 5, 120, 18 martie 1928, p. 1. 96 Idem, "Un caz dubios. Încenușarea d-nei Davidescu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
7, 1939, p. 5. 203 "Pe două coloane slugile crematoriului", în Glasul Monahilor, XII, 428, 16 decembrie 1934, p. 4. 204 Ibidem. 205 "Inconștiență", în Glasul Monahilor, XIII, 445, 21 aprilie 1935, p.1. 206 Ibidem, p.2. 207 "Despre Cenușari. Citim în "Cronica Românului", în Glasul Monahilor, XIII, 440, 10 amrtie 1935, p. 6. 208 Ibidem. 209 Ibidem. 210 Asupra activității lui Ioan Ireneu Mihălcescu vezi Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, ed. II, București, Editura Enciclopedică, 2002, p. 293. O
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lucrare cuprinde și o bibliografie a studiilor, recenziilor și diverselor articole publicate de către Mihălcescu de-a lungul vremii. Nu am identificat printre acestea articolul care se referă la tematica cremațiunii, trimițând subtil, la Calinic I. Popp Șerboianu. 211 I. Mihălcescu, "Cenușarii și Biserica", în Glasul Monahilor, XI, 384, 31 decembrie 1933, p. 1. 212 Ibidem. 213 Ibidem, p. 2. 214 Ibidem. 215 Vladimir Prelipceanu, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1926, pp. 414-428. 216 Nicolae
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
frică de fericire" (I am afraid of happiness), în Flacăra Sacră, V, 2, 1938, p. 4. 231 Idem, "Ultima dorință sau "Las cu limbă de moarte..." (The Last wish), în Flacăra Sacră, VI, 9, 1939, p. 4. 232 I. Mihălcescu, "Cenușarii și Biserica" (Cremationists and the Church), în Glasul Monahilor, XI, 384, December 31, 1933, p. 1. -----------------------------------------------------------------------36 79 CREMAȚIUNEA ȘI RELIGIA CREȘTINĂ Calinic I. Popp Șerboianu sau începutul triumfului Crematoriul. Scrisoare din Paris Cremațiunea și religia creștină Ignoranță sau necredință
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și se ventilează încăperea respectivă, precum și cele învecinate prin deschiderea ușilor și ferestrelor, aprinderea focului făcându-se numai după aerisirea completă; ... d) accesul liber al aerului de ardere în focarul aparatului consumator de combustibili gazoși prin: (i) deschiderea ușilor cenușarului la sobe; ... (ii) deschiderea fantelor pentru accesul aerului în focar; ... (iii) pornirea ventilatorului, după caz; ... ... e) ventilarea focarului aparatelor consumatoare de combustibili gazoși; ... f) verificarea funcționării aparaturii de automatizare, după caz. ... ... 86. La articolul 408, după alineatul (2) se introduc
ORDIN nr. 2 din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264378]
-
dansez, cu cartea-mbătrânesc, Zidul Plângerii mă cheamă și mă strânge, iar pustiul ce l-am străbătut a înflorit, a dat fructe de aur, secolul din trupul meu a rupt, dar sunt veșnic cum este și valul. Nume port, morminte - cenușar, n-am pus însă doliu pe retină, inima îmi bate mult mai rar, când m-apropii tot mai mult de Tine. Ca iarba-n primăvară este iubirea mea, o paște timpul, iarna o face fulg de nea și mai rămâne
INIMA RECE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362825_a_364154]
-
de zile de smog urban, de acum încolo. În sfârșit, o familie face focul la grătarul aflat la doi pași de noi. Gospodarul taie surcele, apoi le așează în formă de rug și șpreiază cu gaz maldărul de lemne din cenușarul grătarului. Se încinge un foc pe cinste. Frumos. Limbile vii se zvârcolesc și se înalță, pocnind. Din când în când, omul mai pune gaz pe foc. Apoi așteaptă să se stingă, să rămână cărbunii. Marișica lui îl secundează cu atenție
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
bătrânul. Vrei să-mi rup gâtul?! Nici aici nu scap de voi! Afară, pe prispă acolo ți-e locul. Bătrânul acoperi oalele cu două căciulițe dacice de lut și le piti cu grijă după plită. Sus pe poliță hornului, deasupra cenușarului, stătea ghemuit un boț de mămăligă înfășurat în ștergar. Cu lehamite îl aruncă-n șiștar amestecându-l cu laptele de pe fund. Undeva pe prispă lângă un castron cu smalțul sărit Gogu-și plimba mustățile smiorcâind stăruitor. - Te-a răzbit, ai?! Păi
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
lumii pe îndelete deslușit. Și ce poate fi mai frumos pe pământul acesta al lui Dumnezeu decât a-ți fi îngăduit să mângâi cu propriile tale palme veșnicia, iar ea să îți răspundă simplu, la un moment dat, prin crengile cenușarului firav de lângă piatra roșietică a crucii?!... „În fiecare om este o lumină. Dar ea nu se actualizează decât în comuniune, în iubire. Suntem lumină unii pentru alții. Fiecare se umple de lumina celuilalt.”, iar „Această lumină e sensul inepuizabil al
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
clase - valoarea producțiunii naționale. Vedem că activitatea tuturor claselor pozitive ale societății consistă în a augumenta prin munca lor valoarea producțiunii naționale, în a o înzeci, a o însuti chiar. Este aceasta misiunea proletariatului de încurcători de legi, a proletariatului cenușarilor? {EminescuOpXI 30} Din contra. Averi descurcate le încurcă, stări de drept sigurele primejduiesc, introduc dezordinea și turburarea în toate clasele. Se poate întemeia un stat serios, o organizație serioasă pe această clasă de oameni fără soliditate, fără știință, fără avere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Casa Domnului, și toată arama lor au adus-o în Babilon. 18. Au luat oalele, lopețile, cuțitele, potirele, ceștile și toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba. 19. Căpetenia străjerilor a mai luat și lighenele, tămîietoarele, potirele, cenușarele, sfeșnicele, ceștile și paharele, tot ce era de aur și ce era de argint. 20. Cei doi stîlpi, marea, și cei doisprezece boi de aramă care slujeau drept temelie, și pe care-i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cele zece temelii. 39. A pus cinci temelii pe partea dreaptă a casei, și cinci temelii pe partea stîngă a casei, iar marea de aramă a pus-o în partea dreaptă a casei la miază-zi răsărit. 40. Hiram a făcut cenușarele, lopețile și lighenele. Așa a sfîrșit Hiram toată lucrarea pe care i-o dăduse împăratul Solomon s-o facă pentru Casa Domnului: 41. doi stîlpi cu cele două coperișuri și cu cununile lor de pe vîrful stîlpilor, cele două rețele ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
cele două rețele, cîte două rînduri de rodii de fiecare rețea, ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vîrful stîlpilor; 43. cele zece temelii, și cele zece lighene de pe temelii; 44. marea, și cei doisprezece boi de sub mare; 45. cenușarele, lopețile și lighenele. Toate aceste unelte, pe care le-a dat împăratul Solomon lui Hiram să le facă pentru Casa Domnului, erau de aramă lustruită. 46. Împăratul a pus să le toarne în cîmpia Iordanului, într-un pămînt humos, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
toate aceste lucruri să întindă un covor cărămiziu, și să-l acopere cu o învelitoare de piele de vițel de mare; apoi să pună drugii mesei. 9. Să ia un covor albastru și să acopere sfeșnicul, candelele lui, mucărele lui, cenușarele lui și toate vasele lui pentru untdelemn, care se întrebuințează pentru slujba lui; 10. să-l pună cu toate uneltele lui într-o învelitoare de piele de vițel de mare; apoi să-l pună pe targă. 11. Peste altarul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
sfeșnic. 36. Gămălioarele și brațele sfeșnicului să fie dintr-o singură bucată; totul să fie de aur bătut, de aur curat. 37. Să faci cele șapte candele, care vor fi puse deasupra, așa ca să lumineze în față. 38. Mucărele și cenușarele lui să fie de aur curat. 39. Se va întrebuința un talant de aur curat pentru facerea sfeșnicului cu toate uneltele lui. 40. Vezi să faci după chipul care ți s-a arătat pe munte. $26 1. Cortul să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
la toate cele șase brațe care ieșeau din sfeșnic. 22. Gămălioarele și brațele sfeșnicului erau dintr-o bucată cu el, bătut în întregime dintr-o bucată de aur curat. 23. A făcut apoi cele șapte candele ale lui, mucărele și cenușarele lui toate de aur curat. 24. A întrebuințat un talant de aur curat pentru facerea sfeșnicului cu toate uneltele lui. 25. Apoi a făcut altarul pentru tămîie din lemn de salcîm; lungimea lui era de un cot, și lățimea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
vieri și lucrători de pămînt cîțiva din cei mai săraci din țară. 13. Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă din Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului și au dus arama în Babilon. 14. Au luat cenușarele, lopețile, mucărele, ceștile și toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba. 15. Căpetenia străjerilor a mai luat și tigăile pentru cărbuni și lighenele, tot ce era de aur și tot ce era de argint. 16. Cei doi stîlpi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Indiferent la care din așezările cercetate ne referim, oasele de animale constituie 60% din totalul materialului descoperit, iar uneltele din os foarte numeroase, prezintă toată gama de tipuri, începând cu vasele mici, simple și terminând cu cuțite și seceri. În cenușarele de la Bărboasa s-au descoperit 16 obiecte de os. Tot aici s-au mai identificat patru rondele și fusaiole din lut ars și câteva fragmente de ceramică aparținând culturii Noua. Rondelă și fusaiole din lut ars și os: Bărboasa (1-4
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
parțial sau total deranjate. La adâncimea de 0,5 m. mormântul păstra conținutul funerar al unui singur individ. Se găseau : o urnă funerară și un capac în care se depuneau oasele arse, precum și unele obiecte. Obiecte din os descoperite în cenușarele de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) Vase și fragmente ceramice aparținând culturii Noua: Bărboasa (1-5); Banca-Tăvădărești (6-7) reproducere după revista ,,Carpica’’) Restul inventarului găsit în morminte este destul de sărăcăcios, rezumându-se la două fibule, câteva perle de sticlă, un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o sută de potire de aur. 9. A mai făcut curtea preoților, și curtea cea mare, cu porțile ei, ale căror aripi le-a acoperit cu aramă. 10. A așezat marea în partea dreaptă, la miază-zi-răsărit. 11. Hiram a făcut cenușarele, lopețile și potirele. Astfel a isprăvit Hiram lucrarea pe care i-a dat-o împăratul Solomon s-o facă pentru Casa lui Dumnezeu: 12. doi stîlpi, cu cele două capete și acoperișurile lor cu cununi de pe vîrful stîlpilor; cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
rețele, cîte două șiruri de rodii pentru fiecare rețea, pentru acoperirea celor două coperișuri cu cununi ale capetelor de pe vîrful stîlpilor; 14. cele zece temelii, și cele zece lighene de pe temelii; 15. marea, și cei doisprezece boi de sub ea; 16. cenușarele, lopețile și furculițele. Toate aceste unelte, pe care le-a dat împăratul Solomon lui Huram-Abi să le facă pentru Casa Domnului, erau de aramă lustruită. 17. Împăratul a pus să le toarne în cîmpia Iordanului, într-un pămînt cleios, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
zis mereu că nimic nu ie ca tăritura ca să liniștești spiritele, deși, dacă se pilesc prea praștie, ăi dă conduc Noul Imparțial trebuie să proceadă. Da, din pricină că iei făcea un brelan și ălălant iera armat, Fainberg le-a băgat la cenușar că unirea ie mare putere și că, dacă voia să țină tosturi, le da apsintea la preț dă sold. Chilipirgiu din noi i-a vândut: a plătitără douășpe clondire și, când a pupat al optulea, iera Cuartetu Matola. Ciuruiții dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]