371 matches
-
modernitate a limbii române din Biblia de la București e TAT|L NOSTRU, din Evangheliia de la Luca, cap. 11: Când vă rugați, ziceți: TAT|L NOSTRU cel den ceriuri, sfințească-se numele tău, vie împărățiia ta, fie voia ta, cum în ceriu, și pre pămînt. Pîinea noastră cea de toate zilele dă-ne noao pren toate zilele. Și iartă noao păcatele noastre, că și noi lăsăm la tot ce iaste datoriu noao, și să nu ne bagi pre noi în ispită, ce
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
permanență a lor. Starea lucrurilor (sinea) este preontologică, ea nu poate fi gândită speculativ sub pecetea categoriei cantității (ca la presocraticii Parmenide, Heraclit, Empedocle, Melisos etc) /.../ este starea stăruitoare de sine a tuturor lucrurilor, ca în versurile următoare: „Pe când pământul, ceriul, văzduhul, lumea toată/ Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată.” (ibid.) Precizările sugerează că e vorba despre o cunoaștere cu totul specială: „gândul ecstatic cunoaște starea pe loc a Lumii în Neființa ei”. În descrierea fenomenologică a acestei
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Ziua Culturii Naționale va fi celebrată vineri, 15 ianuarie 2016, de la ora 19.00, la Ateneul Român, prin spectacolul de muzică tradițională și poezie „La porțile ceriului”. Evenimentul, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu” și TVR, îi are ca protagoniști pe Grigore Leșe împreună cu invitații săi: Zamfira Mureșan (Țara Lăpușului, Maramureș), Mihai Moldovan (Valea Idicelului, Mureș), grupul de aromâni din Cogealac, Constanța
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
fenomenul din aproape în aproape, cunoscând oameni, stând de vorbă cu lăutarii, ascultându-i la ei acasă. Pentru concertul acesta am făcut o selecție din tot ce am întâlnit mai reprezentativ pe teren în timpul filmărilor seriei de televiziune La porțile ceriului. Împreună cu ei vom putea arăta lumii că în satele noastre încă se cântă ca acum mai bine de o sută de ani.” - Grigore Leșe Seria de emisiuni documentare realizate de Grigore Leșe sub genericul La porțile ceriului i-a adus
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
televiziune La porțile ceriului. Împreună cu ei vom putea arăta lumii că în satele noastre încă se cântă ca acum mai bine de o sută de ani.” - Grigore Leșe Seria de emisiuni documentare realizate de Grigore Leșe sub genericul La porțile ceriului i-a adus televiziunii publice, în 2007, Marele Premiu al A.P.T.R., distincție urmată de alte numeroase premii naționale și nominalizarea la cel mai important festival de film documentar din Asia, Festivalul Internațional de Film de Televiziune, Shanghai 2009. Ion
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
de vină;/ Privirea ta de milă caldă, plină,/ Îndurătoare-asupra mea coboară./ Străin de toți, pierdut în suferința/ Adâncă a nimicniciei mele,/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie./ Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința / Și reapari din ceriul tău de stele:/ Că te ador de-acum pe veci, Marie!” -1880. (Mihai Eminescu, Poezii. Ed. Minerva, 1982, vol.3) Sandu Tudor, fiu de magistrat de București, înzestrat cu multiple calități magnetizate de curajul său neobișnuit, care i-a facilitat
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
opera drept un manuscris "găsit într-o mînăstire": încă o dovadă de arhaitate! în contrast cu fraza metronomică și cu kitsch-ul biblic al lui Lamennais, autorul român exploatează propria sa inovație sintactică, numită legatto stilistic. "în vremea veche... de demult, demult... ceriul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armasarii nechezau jucîndu-se prin rariște..." (Cîntarea României
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Pe acel la trai îndeamnă și la dreaptă făptuire, Iar acestuia-n necazuri ea-i liman de mântuire. Amândoi prin moarte învață Și căință ș-altă viață! În sală se afla aninate stemile lui Ghete, ce înfățișa o stea în ceriu albastru, sicriu era încongiurate de șese chiparese, simbolul întristării și între aceste era așezate diplomele de evghenie, de doctorie și de dregătoriile, împreună cu ordinile răposatului, pentru a căruia slavă poetică, le-au dat curțile: Rosia, Austria, Prusia, Saxonia, Franța și
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
de bine Ei se simt în apă jos Ai veni în fund cu mine, Și te-ai face sănătos. Au nu vezi în marea clară, Luna, soarele se scaldă, Și din unda recoroasă Es cu fața mai frumoasă? Nu simți ceriu cum te'nbie Vânătul cel strălucit? Nu te trage, Nu te trage, roua vie, Ce te-arată zugrăvit? Apa fierbe, apa crește, Și îl scaldă la picior; Inima-i setos dorește Ca la glasul dulcei sor. Ba îi cântă, ba
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
opera drept un manuscris "găsit într-o mînăstire": încă o dovadă de arhaitate! în contrast cu fraza metronomică și cu kitsch-ul biblic al lui Lamennais, autorul român exploatează propria sa inovație sintactică, numită legatto stilistic. "în vremea veche... de demult, demult... ceriul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armăsarii nechezau jucîndu-se prin rariște..." (Cîntarea României
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
amestecate nonșalant între ele. în schimb, prima strofă a odei La Italia sună astfel: "Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice, Cungiurate de mări gemeni, împărțite de-Apenin, Unde lîngă laurul verde crește-olivul cel ferice, Unde floarea nu se trece sub un ceriu ce-i tot senin, Unde mîndre monumente ale domnitoarei ginte înviază mii icoane la aducerea aminte." Frapează aici nu doar relativa abundență a termenilor noi, de origine latino-italiană (antic, laur, oliv, monument, gintă, ferice), ci combinarea lor cu termeni autohtoni
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
în românește formă de dactili combinați cu trohei: "Cel dintîi cîntec de primăvară,/ Cînd ciocîrlia a răsunat,/ Din tunecoasa a ei camară/ Și vioreaua s-a arătat" (Vioreaua). Prezența alexandrinului clasic poate fi trecută la aceeași categorie a experimentului prozodic: "Ceriul și naltul plai senine-s făr^ de nori/ Și gerul zugrăvi pe geamuri mîndre flori" (Vioreaua de martie). în tot acest catalog de versuri "exotice", cel mai răspîndit, mai proeminent și mai reușit vers de tip italian rămîne fără îndoială
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
lui - eterna Bianca Milesi, în rol de Donna Laura și avînd omniprezența Beatricei - apare descrisă tot în termeni stelari: "Atinsă-i fi de mînele/ Doritei doamne mele/ Și te-or privi luminele/ Acelor vie stele.// Și mie lin luceafărul/ Din ceriu va să-mi străluce,/ Cînd dulce-a fi d-o patimă/ Aminte a-și aduce" (Alvir cătră a sa miniatură). Bianca-Laura se întruchipează în Dafne, în sonetul unde ochii ei devin "două a stelelor lumine"; apariția Biancăi sub formă de
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
-au preste mine încă-n timpul de giunie, Aleu, s-a înturnat iar la-obîrșia-i necurmată. Dar în miezul a durerei ce-mi rămîne-n suflet vie, Cea scînteie care-aprins-ai nu s-a stinge niciodată Și-a trăi cu tine-unită în a ceriului tărie" (Consacrat memoriei de Leufca). Despre el însuși, Asachi credea că, instalat pe drept în cultura română, va lua forma unui astru din constelația Pleiadei: "în a cerului tărie șease stele scînteiază Ș-între cete fără număr răspîndesc mai viu
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Trec stăpânii lumii estii și îi hăpăie țărâna,/ Cari vrut-au să domnească-n veci de veci și totdeauna,/ Trec și nice-o dâră lasă preste unde au trecut./ Coaja prima putrezește lăsând sâmburul afară/ Să întinză frunzi și ramuri sprijin ceriului de vară,/ Primele pălesc în carte chipurile de temut./ Doar în câteva minuturi mai nimic dân ei rămase,/ Doar o ceață colorată care Zoe-afară-o dase/ Dăschizând nițel fereastra. Dar atuncea ne izbi/ Zgomot mare: pneuri, frâne, râsuri, glasuri de copii
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
loc, după cum a rezultat deja din depozițiile martorului audiat anterior. Și părăsirea locului de muncă, despre care s-a făcut vorbire la alineatul 7, are circumstanțe atenuante. La pagina 75 citim: Dar în ziua aceea (...Ă, era un senin de ceriu și așa de frumos și cald afară, că-ți venea să te scalzi și pe uscat ca găinile”, după cum, în cazul acelor blestemate de poște, autorul moral este cu siguranță Zaharia lui Ștefan, după cum rezultă din declarațiile martorilor și în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Vizanti care lătra pe cele mai Înalte note, urla, mârâia, scheuna și de furie, În răstimpuri rodea din zăbrelele gardului de care era legat. De dincolo de gard, Don Alba, câinele mă’șii Domnica, un câine alb, frumos și „negru-n ceriul gurii di rău ci esti”, așa cum Îi zicea bunicul Ghiorghi, care nu Înțelegea nici după a treizecea explicație de ce Victor iubitorul de istorie Îl botezase așa, se plimba slobod de cealaltă parte a gardului, Îi făcea În ciudă lui Vizanti
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
talcoză), vermiculită, zeolit Pneumoconioze mixte Pulberi anorganice mixte Aluminoză Aluminiu Pneumopatie interstițială difuză (PID)/Fibroză pulmonară Agenți biologici Antimoniu/Stibiu (stibioză) Ardezie Beriliu Carburi metalice (frite) Clorură de vinil Cobalt Medicamente (unele citostatice) Metale grele (crom, nichel, cobalt, molibden, titan) Oxizi de ceriu Radiații ionizante Substanțe chimice (gaze, fumuri și vapori) - inclusiv gaze de furnal, gaze de sudură Șisturi Uleiuri minerale Virusul SARS-CoV-2 Pleurezie benignă Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) Îngroșări pleurale difuze Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) Îngroșări
HOTĂRÂRE nr. 259 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252418]
-
spirit poate fi vorba), concomitent jelania și galanteria, excesul verbal și atitudinea ceremonioasă. „Rob îți sînt și voi să-ți fiu,/ Căci iubindu-te sînt viu,/ Iar a m-avea depărtat/ Zi că mă ai și-ngropat” (Nume)./ „ Gurița deșchizi, ceriul să deschide,/ De mînă mă iai, foc simt că m-aprinde./ În brață-ți mă ții, fulgeră văzduhul,/ La sînu-ți mă strîngi, caz și îmi dau duhul” ( În lipsa ei). Alteori, după zeci de versuri banale și de repetiții fastidioase, survine
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
în domeniul teatral, pentru promovarea tinerei generații de creatori și pentru programele dedicate artiștilor seniori, dar și Horia Roman Patapievici, Președinte ICR - pentru promovarea culturii române în lume. Lor li s-au alăturat Grigore Leșe, etnomuzicolog, realizatorul emisiunii „La porțile ceriului” de la TVR Cultural - pentru promovarea, cercetarea și conservarea patrimoniului folcloric autentic; Jurnalul Cultural - pentru unicitate, profesionalism și longevitate pe piața audiovizualului din România; Beate Köhler - Director Goethe Institut Bukarest - pentru promovarea bilaterală a culturilor română și germană, precum și Andrei Dimitriu
TVR Cultural și-a premiat personajele și subiectele din documentare () [Corola-journal/Journalistic/66782_a_68107]
-
mult, nici mai puțin decât începutul Levantului: „Floare-a lumilor, val verde cu lucori de petre rare, Mări pe care vase d-aur port piper și scorțișoare, Părând piepțeni trecuți molcom printr-un păr împarfumat, Strop de rouă-n care ceriul e cu nouri mestecat, O, Levant, în cari zefirul umfle-ai sei obraji de zeu, Cu simțiri aprinse umpli neguros sufletul meu! O, Levant, Levant ferice, cum nu simți a mea turbare, Cum nu vede al tău ochiu cu văpăi
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
arată acum și mai limpede: „Mă uitam acum la soare fără să clipesc, și câți alți sori ca dânsul de-o mie de ori mai mari și mai frumoși vedeam rotindu-se în spațiu, sori albaștri, galbeni, verzi, ochi ai ceriului, care de când lumea tot sau rotit și s-or roti. Iată și colo luna nopților pământești, luna poeților, luna lunaticilor, luna cânilor lătrători, slugă bicisnică a pământului. Ce fir de năsip!...Dintr-o singură privire străbăteam toată urzeala lumii; auzeam
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
-ți amorată de fecioară preafrumoasă. Împregiur se-nseninează cînd a tale șoapte blînde În urechea mea suspină picurîndu-mi dulce miere Și cînd strigi, făptură albă, te urmez duios oriunde Și-al meu dor te-mbrățișează ca o caldă adiere. Din a ceriului tărie, îngeri par că se coboară Cu-a amorului văpaie, cu-a simțirilor făclie Să aprindă dintr-o dată biata-mi slabă inimioară. De-al tău foc sufletu-mi arde, preaplecat pentru vecie Cînd adorm tresar de gînduri, mă trezesc cu
CONCURS: Cine o imită mai bine pe Simona Tache? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18974_a_20299]
-
se mai arată nici în vis: O, fericite veacuri trecute, Când să mai pogorea câteodată Pe pământ oamenilor să-ajute Sfinții, ori ca pe cei răi să bată Sau pe credincioși să mângăiască La scârba și nevoia lumească. Acum pare că ceriul de lume Ș-au uitat cu tot, nice mai bagă Samă de-oameni, lăsând să-i sugrume Nevoile-întru viața-întreagă. Îngeri nice-în vis acu s-arată Să ne-nvețe vr-o taină ciudată. Admirabil se folosește Ion Budai-Deleanu de un motiv al
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
crez că ăla și-o rîs dă el și că Îi jidov sau maghiar sau țigan, nu știu ce faită o fi, că mult năcaz ni s-o tras dă la ei. Ăștia crez că trebe să le cază mintenaș pomana din ceriu, să ia ei toate locurile faine. Cine-a văzut jidov muncitor sau țăran? Ei cu funcții, ei cu ale mai bune căși, cu pachete din străinătate. De țigani, ce poci să spui, că ăștia Îs cu bișnița. Mă prinz că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]