26 matches
-
e viața / That’s How Life Is (1928, România, r. Marin Iorda, cu: Jean Georgescu, Mady Stratt, Marin Iorda, comedie; film mut, 12 min.) Jean Georgescu reunește gaguri americane și umorul românesc pentru a ilustra aventurile unui tânăr bucureștean. Gogulică cheferist / Gogulică Railwayman (1929, România, r. Cornel Dumitrescu, cu: Lică Hect, Ana Zaharenco, Ștefan Ionescu; comedie, film mut, 9 min.) Gogulică este un șomer ale cărui peripeții îl transformă într-un Charlot bucureștean. Ecaterina Teodoroiu (1930, România, r. Ion Niculescu- Bruna
Programul celei de-a șaptea ediții a Divan Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/13378/programul-celei-de-a-saptea-editii-a-divan-film-festival [Corola-blog/BlogPost/100321_a_101613]
-
o cârciumă unde până la orele 10.00 A.M. nu aveau voie să te servească, după o lege bună sau ne-bună, cu băuturi alcoolice. Bătrânul stătea pe un scaun și avea un ceas în față. Unul mare, dintr-acela de „cheferist” de pe vremuri. În fapt era singurul client, în afară de mine bineînțeles. Se uita fix la ceas. Mai erau câteva minute până la orele 10.00. Subit, ceasul sună. Tare de tot, ca sirena unei locomotive. - O palincă dublă, comandă bătrânul. - O dublă
LEACUL ÎMPOTRIVA CANCERULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1439067879.html [Corola-blog/BlogPost/377366_a_378695]
-
dimineața aceea toate păreau mai frumoase ca niciodată... nimic nu prevestea grozăvia care, peste puțin... urma să se dezlănțuie. De aproape trei ore așteptam să ni se dea plecarea, și ne pierdusem răbdarea... O neliniște nelămurită ne încerca. În sfârșit, Cheferistul cu chipiu roșu apăru și, dădu semnalul. O ușurare ne umplu sufletele... Trenul cu refugiați din Iași, aproape de orele zece, avea drumul liber, prin Craiova, spre Timișoara. Și, abia ieșit din gară, ca scăpat dintr-o strânsoare... gonea pe șine
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
spre Apus... ducând cu ele, mai departe groaza și moartea, lăsând în urechi, doar vuietul... un vuiet care-ți răscolea ființa... Era înfricoșător... era sinistru... O tăcere deasă se așternu în compartiment, că îți țiuiau urechile. După o vreme, fostul cheferist rupse tăcerea, vorbind rar pe un ton gros, ca numai pentru sine. „ Ciudate sunt destinele omenirii, dom’le ! Tare ciudate !” Toți din compartiment, ne uitam la el cu ochi întrebători. Și, după o vreme tot el continuă. „... Urâtă întorsătură, dom
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu uimire și curiozitate pe noul venit. Da, dom’le... ne-am aventurat prea mult în nesfârșitele stepe rusești...!”, concluzionă tot el sec. „ Dom’le, o mare forță se ridică la orizont... „sovietele”, dom’le..! trebuie să înțelegem..!” vorbi apăsat cheferistul. „ Fii serios, dom’le... Ce forță... Ce „Sovi ete” !.. dacă nu i-ar ajuta anglo-americanii, nu eram noi astăzi pe drumuri, ascultă ce-ți spun eu..! și tot el continuă. „ ... Rușii sunt epuizați, dom’le!... Patru ani de război... industria
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
unde o să-i întâmpine o uriașă putere de foc, artileria grea și întărituri. Carnea de tun rusească va face munți de cadavre..! Mă cutremur, dom’le... Mă cutremur..!... Nu, nu cred dom’le.. ce spui d-ta. !” îi replică energic cheferistul. „ Bine, dom’le...bine, fie cum crezi dumneata!...Dar, în cazul înfrângerii Germaniei, soarta statelor din nordul, centrul și sudul Europei, s-ar decide în foarte scurt timp.. și, bătrânul continent, civilizat, ar fi pierdut. Tot ce s-a realizat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
domnule, abia încep !..continuă tot el. Viața pe care am știut-o noi a pierit pe vecie. Niciodată, lumea nu va mai fi așa cum a fost... Tăcerea deveni mai apăsătoare. Poate.. se va încheie o pace mai îndelungată !.. rupse tăcerea cheferistul. Nu, nu domnule... nu cred !.. După ce omenirea se va elibera din încleștarea de azi, va pregăti condițiiile unei alte încleștări... Așa, cel puțin, o spun veacurile de până acum.. Să ne amintim, de ce a plâns Clemanceau în 1918, în ziua
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de bărbați, femei, bătrâni și copii, înghesuită pe peronul devenit neîncăpător... întreg satul, venise să-i petrecă pe refugiați.. pe seminariști.. cei care cu cântul lor, au făcut ca pentru o clipă, măcar, Dumnezeu să coboare pe pământul satului lor... Cheferistul cu chipiu roșu, a dat semnalul... Un șuierat prelung și, locomotiva pufni de câteva ori înecând cu un nor de aburi peronul. Cineva din mulțime cu ochii țintă la vagonul pe care scria, mare, cu cretă albă... IAȘI-MOLDOVA, începu timid
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu bine, oameni buni... rămâneți cu bine!” Capitolul IV ULTIMUL SPECTACOL... 1945... După un întreg an de pribegie, ne întorceam acasă... Trenul aluneca prin codrii Bârnovei, ca un șarpe lung și negru. Urmează stația Bârnova..!”, se auzi glasul gros al cheferistului de pe culuar. Ne apropiam de casă. După verificarea frânelor... trenul își dădu drumul prin tunel într-un iureș amețitor. „Încă o jumătate de ceas.. și, intrăm în Iași !”, murmură cineva în întunericul din compartiment. Un fior ne săgetă inima la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie, Adjudu Vechi era un sat frumos, cu oameni gospodari și mândri. La vremea aceea în sat funcționau două fabrici de cherestea și două mori, iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară, erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți, având un ascendent moral față de târgoveții de la Adjudul Nou care erau mai strâmtorați. Siretul și lunca sa dădeau un farmec aparte locurilor. Lunca Siretului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cu Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie, Adjudu-Vechi era un sat frumos, cu oameni gospodari și mândri. La vremea aceea în sat funcționau două fabrici de cherestea și două mori, iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară, erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți, având un ascendent moral față de târgoveții de la Adjudul Nou care erau mai strâmtorați. Siretul și lunca sa dădeau un farmec aparte locurilor. Lunca Siretului
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Coșești, Todirești, Ivănești, Bârzăști, Coșca, Buhăești și altele”. Dacă marii „artiști proletari” numai au vizitat aceste comune și nu s-au produs pe scenă cu piese de genul: „Tânăru’ ucenic și patronu’ sugătoriu de sânge muncitoresc”, „Proletaru’ și plugaru’”, „Suferințele cheferistului - electrician”, „Chiaburu’ călare pe sacu’ cu bani” (titluri inexistente), atunci n-au supărat pe nimeni. Dar, iată ce fapte mari au mai făcut „năstrușnicii” tineri vasluieni în preajma și în timpul votării: „...a fost mobilizat întreg tineretul („progresist”, n.n.) care în noaptea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ei și? De hoții lui Eugen Barbu din Groapa și de alte personaje ale aceluiași roman, ce să mai vorbim. La chef, șeful hoților, Bozoncea, ia butoiul în căruță să aibă combustibil pe drum și dăruiește vin, en passant și cheferiștilor întâlniți. Aceștia, din lipsă de recipient, primesc licoarea în șapcă. Tot în Groapa, asasinul bea cu victima, colegul care îl turnase, apoi pune lăutarii să îi cânte de moarte și îl înjunghie. Un autopsier se îmbată metodic cu țuică servită
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
spîn, are o manta de culoarea pămîntului ars. Kiseleff? * Spre Văleni. În localitățile de munte, - o nevoie artistică vizibilă acoperind sărăcia. Cum sînt și cu cîtă grijă vopsite cocioabele, căsuțele cu mușcate. Păpuși mari așezate în picioare între geamuri, așteptînd cheferiștii care se dau jos din gări, mohorîți... Actorul Bog, mare fumător, murind de congestie cerebrală, - fuma pe patul morții. Fuma în închipuire scuturînd scrumul, apoi stingînd îndelung mucul într-o scrumieră imaginară. Un cal, o iapă, la Cheia, în plină
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
în acțiune echipa Ralea-Philippide-Demostene Botez-Suchianu. Zaharia Stancu scoate Gazeta Literară cu Ťînjurăturiť. Mi se cere colaborarea pentru cele două periodice. Refuz net, sub pretextul avocaturii mele. într-un proces am declarat, hîtru, că nu sînt jurist, fiindcă aveam doi asesori cheferiști. La scriitori, le spun că sînt jurist. Ce sînt eu? Un biet moralist". Așadar "un biet moralist". Un moralist care și-a fixat datele unui ideal sub egida "mandarinului valah", construind o machetă a "omului superior". Aceasta răspunde principiului noocratic
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
plăcut muzica, baletul, textul.” (... miau plăcut...); Pag. 448:„... În numele ortodoxiei și a antisemitismului” (... și al...); Pag. 452: „Atâta lucru...” (Atât lucru); Pag. 463: „Care a fost ofensa și originea plecării din cuzism a lui Codreanu?” (Care au fost...); Pag. 476: „... cheferiștii de la depoul Piatra Olt” (... ceferiștii de la depoul Piatra-Olt); Pag. 493: „Ce căuta acolo Nicadorii?” (Ce căutau...); Pag. 506: „Criminalitatea și delicvența larvată Întrece pe cea deschisă și pedepsită.” (Criminalitatea și delincvența larvară Întrec...); Pag. 526:„... suntem deținuți politici, care nu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mai trăiește nici o rudă de aproape și că ei, ca să-și facă pomană, au să-i trimită, din când în când, câte un pachet de alimente. Și știi ce făceau? Duceau pachetul la nu știu cine, la Chitila, acela îl da unui cheferist, cheferistul îl dădea unui birjar care avea pe cineva la spital, așa că niciodată n-au putut să afle la spital cine trimitea pachetul și de unde. Așa sunt ăștia, scumpul meu. Încât, dacă apelez la un prieten în vârstă, cu experiență
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
trăiește nici o rudă de aproape și că ei, ca să-și facă pomană, au să-i trimită, din când în când, câte un pachet de alimente. Și știi ce făceau? Duceau pachetul la nu știu cine, la Chitila, acela îl da unui cheferist, cheferistul îl dădea unui birjar care avea pe cineva la spital, așa că niciodată n-au putut să afle la spital cine trimitea pachetul și de unde. Așa sunt ăștia, scumpul meu. Încât, dacă apelez la un prieten în vârstă, cu experiență, o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
așa stă presa noastră cea liberă, pe ici, pe colo, mai ales în punctele esențiale. Dar cică trebuie s-o prețuim, fiindcă este o presă liberă. Ei, sanchi! S-o creadă țața Leana, zarzavagioaica din piața veche și nea Grigore cheferistul pensionar. Hai să tragem linie și să vedem ce-am avut și cu ce am rămas acum, cu douăzeci de ani mai târziu după ce niște adevărați ghinioniști au murit, ca să fim noi, cică, liberi. Și ia să vedem noi, cum
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
auzit c-ar fi fost în pădurea Băneasa, la "Parcul privighetorilor"... Parcă mai contează unde a fost? Important e că a fost cu aia, stilata de l-a învățat să se îmbrace, să deschidă o carte, să zâmbească... Al dracului cheferist! Îi arde de picioruș de balerină... Taci tu, că nu-i balerină. Au cules-o de pe... I-a căzut omului cu tronc și gata, i-au și strecurat-o băieții în așternut... Natura ne acordase fericit, se pare, urechile tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
devenise de nerecunoscut. În gara Iași, echipe de evrei secondate de soldați sovietici permiteau intrarea refugiaților pe baza "neimplicării în prigoana antisemită". O declarație falsă a cuiva și nu mai obțineai "adeverința" de intrare în oraș. Chelnerul Ghiță Dej și cheferistul Ghiță Apostol conduceau țara. Alt factor decisiv, Moscu Cohn din Dorohoi, om cu trei clase de contabil, la curs seral; trimis de Moscova cu bani, să cumpere intelectuali pentru "cauză" și să facă tipografie clandestină, în strada "Cometa". Generalii erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu poeții ăștia, domnule! (după o pauză în care încercuirea se consolidează) Și în seara asta ce mase avide de cultură... de poezie ai mai fericit cu prezența ta? El 1: Am fost la Clubul C.F.R. Ea 2: Frumos! Tineretul cheferist și arta poetică! Se lipește frumos, n-am ce spune! El 1: Și de ce să nu se lipească! Ea 2: (acută) Pentru că e criză de clei. De asta. El 1: O să treacă și criza asta.... Ca toate crizele. Ea 2
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Poeții mint? El 1: De... mint... într-un fel... ca să spun așa, în interesul artei... Ea 2: Da, da... Și tu minți? El 1:... Și eu... Ea 2: Tot în interesul artei? (pauză) Păi atunci de ce nu le-ai vorbit cheferiștilor, cheferistelor, despre minciuna în artă, în poezie? Poate c-ar fi avut ceva de învățat. El 1: Dar ce ai în seara asta! Ce e toată flecăreala asta fără rost?! Ea 2: Întîi și-ntîi nu e nici o flecăreală. Apoi are
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nevoia să... nu te supăra... El n; Nu, nu, te rog, fă ce vrei. Ea 2: Păi asta și face. Face exact ce vrea. (spre El 1, care a ajuns la ușă) La ora asta s-o fi închis clubul cheferiștilor! Sau poate au și tură de noapte! (El 1 a ieșit; Ea 2 ar mai spune ceva, dar ori nu-i mai vin cuvintele, ori se stăpînește, așa că tace cu puțin înainte de a începe să plîngă) Te rog să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
obținerea postului de telegrafist, Cănuță are un singur "vis de aur": să ajungă președinte de tribunal; "apoi pensia și... nimic - ca și tata". Idealul domnului Tudorache este să dea "un dejun", al sublocotenentului Ionescu, o bună însurătoare, al Iulichii, un cheferist, dar nu în provincie, ci la București. Cu o astfel de galerie de oameni, nuvelistica lui Bassarabescu este bineînțeles umoristică, dar, spre deosebire de Caragiale, fondul liric învinge, umilii eroi fiind niște romantici cu rudimentul tuturor marilor pasiuni, exprimate în material degradat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]