1,541 matches
-
voi în evidență. Celebri? C’mon, sunt 2-3, dar restul? Și chiar dacă bărbații ar fi “victimele” în acestă campanie, femeile ar fi dat mai bine, mai ales că ele suferă datorită violenței domestice. Domnii vor rămâne indiferenți, iar doamnele vor chicoti admirând imaginea foarte.. grafică - asta dacă nu au început deja, he he G. Mda, si eu cred ca ar fi fost mai de impact să apară totuși femei în această campanie. Campania mea preferată pe această temă s-a desfășurat
112 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82755_a_84080]
-
ne spărgeam capetele cu semiotica pe un colț de masă din vechea ‘Lăptăria lui Enache’. O femeie stranie, cu un păr negru superb, a venit la noi cu două pahare de lapte bătut. “Ca să vă meargă mai bine învățatul.” Am chicotit prostește, am mulțumit mirate. Ea s-a întors în toată liniștea la masa ei. În 2002, Cornelia mă întreba dacă îmi aduceam aminte de episodul asta. Mi-a spus că era Irina Nicolau și că a murit. Nu știu de ce
Declaratie de amor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83080_a_84405]
-
seninătate ideea că domeniul cultural e prin firea lucrurilor unul plicticos și tot ce rămîne de făcut e victimizarea. Nu se luptă, nu sînt bătăioși, par lipsiți de orgoliu, nu-și folosesc atuurile, ci se retrag într-un colț și chicotesc. O strategie cu totul ineficientă. Povestea de dragoste e scrisă în aceeași cheie a urîtului, chiar dacă de cîteva ori luminată de imagini memorabile. Ceaiul de iasomie, licorile și uleiurile pe care medicul chinez știe să le folosească, tot arsenalul vrăjitoresc
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
Piramide, Sfinx etc.) și descoperă un neașteptat erotism exotic. Englezul dorește să-i introducă pe români (doi bărbați și o femeie) într-o orgie sexuală. Aceștia asistă uluiți pînă la un punct, după care se iau de braț și pleacă chicotind de la locul faptei. Alături de astfel de întîmplări, puteți găsi descrieri amănunțite ale găinilor din curte, mici apologii pentru țăranul român, cugetări despre motanul Raul și tot felul de alte ciudățenii. Ioan Lăcustă intră în anii 2000 cu "o carte alandala
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
luaseră zeci de bărbați ostateci,/ părul era ancora unei corăbii bîntuite/ de diavoli sosiți din străfunduri smintite" (A douăzeci și una scrisoare venețiană). Dar și, prin transsexualism, cavalerul propriilor sale dorinți inextingibile: Femeie de rubin, codoșii susurau despre albeața cărnii tale,/ neguțătorii chicoteau la lună,/ moartea se strecura în mine cu dantele venețiene și mă înveșmînta./ Eram cavaler ponosit, iar tu gondola mea necredincioasă și amăgitoare" (A cincea scrisoare venețiană). Firește, dezicerea de sine și transferul eului în alte ipostaze trădează un impuls
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
-te, sutura te va salva", oamenii au început să plece, începînd cu unii de pe rîndul meu. Se grăbeau, m-au călcat, dar a fost cea mai satisfăcătoare experiență de acest gen din viața mea. Au mai rămas suficienți cît să chicotească la scenele erotice, dar 80 de procente din urmărirea filmului au fost potabile. Urați-mi doar să nu ajung ca personajul acela dintr-o nuvelă de Julian Barnes care bate oamenii la concerte pentru că se foiesc și fac zgomot. Acum
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
cu excepția a două replici la care s-a râs de fiecare dată - siderat, încremenit, mut. Vrând, nevrând, am subscris și eu la muțenia generală, din politețe; speram câteva comentarii acide la final. Ei bine, nu! Mai erau indivizi rarissimi care chicoteau, un curajos care a părăsit "ringul" cinematografic, dar în general, lumea a plecat la fel de mută - nici entuziasm, nici regret c-a plătit biletul! Repetând experiența de trei ori cu același rezultat, mi-am zis că e vorba de incoerența scenariului
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
o mie de cute am găsit în zori în cearșaf, toate tăiau ca lamele unei mașini de ras, pielea mea era scrisă de o mie de bice, sîngele dormea liniștit în vene, toți m-au crezut mort, numai ele, nu, chicoteau și se pierdeau prin circumvoluțiuni ca prin cearșaful prin care s-au tăvălit toată noaptea - ce moarte frumoasă a avut, spuneau, mie mi se părea că abia atunci începeam să trăiesc: să vezi cum o mie de femei îți iau
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
clasă. Alți colegi, din vechea clasă, puțini, erau la clasele de mecanică. 15 septembrie. Toți, noi cei mici, eram Împrăștiați prin curtea liceului ca niște pui speriați. Fiecare stătea cu familia lui sau cu cei cunoscuți. Cei mai mari, râdeau, chicoteau, povesteau cu voce tare Întâmplările din vacanță. O voce puternică, cred că era Simniceanu de sport, ne indică unde să ne adunăm, pe terenul de sport. Am intrat În grupul care reprezenta IX A. Erau grupuri mici, cum se cunoșteau
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
aducea acasă, forțat, din parcul plin de “derbedei”. Copilăria și adolescența s-au scurs așa, printre teme școlare, restricții părintești, fredonări ale hit-urilor de la radio și oftaturi târzii pe geamul de după a cărei perdea, Îl urmăream pe Doru și chicoteam. Țin minte că aveam, cu puștoaicele de vârsta mea, un ritual În ceea ce Îl privea pe Doru: ne ascundeam pe scara blocului și, după ce el pleca În oraș, mergeam În urma pașilor lui și inhalam mireasma aceea, urmele parfumului lui. Știam
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
arăbești au aruncat sulițele-ascuțitele - de-au șuierat și și-au înfipt cuțitele în vrăbiile gureșe din copaci, în peștii prostănaci, din apele pînă-n fund tulburatele. Cît ai clipi, focuri s-au aprins sub pirostrii, pe vetre. Ca bete, boieroaicele rîdeau, chicoteau. Și nu știu... Cu mîna pe inimă, mărturisesc, nu știu, Să fi ținut mai puțin... mai mult... Era în mine - un tumult! (...) ...Cu sfîșietoare părere de rău că drumul meu era prin Valahia doar de trecere, m-am rupt de
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
leagă de primele întîlniri cu Dimov (cel din 7 poeme ) cînd proaspăt, neștiutor, singur cu ziarul în dosul casei, în șezlong, sub meri, le citeam fericit. Mistrețul și pacea eternă are versuri uluitoare, gustoase, pipărate, elegante, medievale, nebune, făcîndu-mă să chicotesc de plăcere ca o curvă pișcată de cur (oh!). Și deodată - oroare! - dau de aceste rînduri sinistre: "Un pumn de stele s-au desprins/ Și cad în noaptea zmălțuită" !!!!! Dar în rest, ce desfrîu, ce orgie: "Să dăm de-o
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
cântat. Iar când răgușesc, joacă fotbal, precum odinioară, Cioran, cu craniile lui Yorrick. Poetesele, și mai brave, își ridică tot mai tulburător poalele-n cap - țin neapărat să ne arate Adevărata Stemă. Și păci asurzitoare și Europele vesele ciupindu-se, chicotind. Și zâmbetul Generalului, până dincolo de urechi, care-ți taie urechile cu arcul lui tandru, de oțel inoxidabil. Pe sub copacii plini de ciori vopsite ca papagalii. Și cizmele celor și mai Egali pe care le lustruiesc tot egalii, lăudând și cârtind
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
mereu va fi salvatoare va zbura pe uscat și va pluti pe mare se va strecura infinitului cer prin buzunare și lui dumnezeu prin gura încăpătoare pe după limbă și printre maxilare scurt pe doi luna va lumina pe mai departe chicotind craterele din burta ei vor fierbe laptele pe care cu închipuirea noastră lașă nu ne vom mai sătura să-l bem scurt pe doi podul de piatră cîteodată se va dărîma cîteodată nu se va dărîma totul va depinde de
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
de frunze verzulii. - Zicea că crește măricel. Ca alea... rotunde, înfoiate. N-am găsit flori să-i duc. Garoafele îngheață până acolo. Am luat finlandezu ăsta. Cel puțin îl pune la primăvară în grădină și-l are mereu. Etern, a chicotit ea. Era pentru a doua oară când pistruiata mă răsfăța cu un cuvânt imposibil de asortat, credeam, cu pistruii ei. Mai avusese și altele, chiar din primele clipe când îi făcusem loc lângă mine. La Ciulnița coborâse grăsana cu papornițe
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
poala mea. Mă privea cu ochi jucăuși. Mi-a tras mâna de pe umărul ei și a dus-o pe șold. Am mângâiat-o. A surâs, privindu-mă întrebătoare. "Tu vrei?", i-am răspuns, strângând-o de coapsă. "De ce nu", a chicotit. - învelește-mă, m-a rugat. Mi-e răcoare. Am acoperit-o cu paltonul meu. își desfăcuse capsa fustei. Știam ce-aveam de făcut mai departe. - Nu-s curvă să port dres, a șoptit. Am jartiere. Pe-atunci dresurile femeiești erau
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
de cât pe doamnele și pe domnii cercetători, el ar fi putut spune fără rușine că ținea Institutul în mâinile lui înghețate. Cu privirea pierdută pe zidul din față, și-a acoperit gura fără dinți cu dosul palmei și a chicotit: - Douăș’doi de ani, domn’ Caraiman, douș’doi de ani, imposibil să nu-ți pui întrebări! - Dumnezeu o să-ți răspundă într-o zi, am spus, ai încredere în el, Ilarie! - Cred că am văzut o scrisoare pentru dumneavoastră, a zis
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
zid// este atît de frumos afară// a oftat procurorul/ încît eu nu mai pot să trăiesc/ și s-a împușcat/ din "cinematograful republicii" a iești un cîrd de capre/ și după ce au mîncat toate afișele/ s-au urcat în tramvai/ chicotind// caprele erau atît de frumoase și de albe/ încît taxatoarea/ nu le-a mai perforat/ urechile/ era o zi însorită de toamnă/ și cînd am auzit. conversația caprelor/ am avut certitudinea/ că aceasta/ este țara/ absurdistan/ Sentințe inculpatul furase cuiul
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
la șosete și hăinuțe și ne întoarce de la ușă daca nu i se par suficient de multe și de călduroase. Când bem seara ceai fierbinte cu multă lămâie și ne încălzim mânuțele pe ceașcă până ne frige ușor, cât să chicotim un pic. Iarnă e și când e zăpadă. Ce e zăpada? Zăpada e când e și gheață. Când un puf alb, cu sclipiri de argint, acoperă copacii, casele, mașinile, magazinele, mașinile, absolut tot și trebuie să mergem mai atenți ca să
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
burta mamei mele, lumea mi se părea de vis. Făcută înadins ca să mă ademenească. Așa, ca și cînd ar fi spus: Hai, ghidi-ghidi, ieși afară, ghidușule! Dar eu nu mă dădeam înșelat. Dar eu nu mă dădeam dus. Stăteam acolo, chicotind, cu genunchii la gură și nici nu visam să ajung bărbat. Lumea Amăgitorului (2) 1. Dulce otravă Tînăr sînt, de tine, moarte, nu-mi pasă. Viața mea e dulce otravă. Amară melasă. La ce sîn io am supt? Ce piept
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
o dorea, îi dăduse probabil târcoale, nu-l lăsase Ester să se apropie prea mult și acum crezuse că, lovită dintr-odată de tembelismul remușcărilor, venise la el să i se ofere. La pușcărie. Amuzat de idee, am început să chicotesc. "Chiar nu te înfioară grozăviile astea?", s-a răsucit Ester spre mine. "Nu-ți dai seama ce oribil loc, au suferit oameni aici, au murit..." Nu i-am răspuns. Nu vroiam să amestec ceea ce simțeam eu, jucându-mă doar cu
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
solidar cu soarta unor femei pe care nu le înțelegi defel, dar în privința cărora ai învățat că, arătîndu-le simpatia, ai putea să prinzi o trambulină socială bună; ori îți rostești în public rezervele sobre față de emanciparea femeilor, în timp ce, între prieteni, chicotești în numele unei faconde intelectuale prin care dai de înțeles că însoțitoarele noastre, dacă nu merită o soartă mai bună, cel puțin merită să fie compătimite. Și continui așa mult și bine, ba fiind pe deasupra convins că, în materie de destin
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
față nu se mai vede din cauza balonului care a devenit un glob uriaș cu continente, oceane. Se apropie de el pe furiș și scoțând un ac cu gămălie de la reverul hainei împunge balonul care se sparge cu zgomot. Apoi iese chicotind. Numere de iluzionism "N-am scris niciodată pentru a oglindi realitatea, ci dintr-o necesitate ironică de a visa, de a crede că-n viață lucrurile sunt așa cum se-ntâmplă și totuși nu sunt așa." Această schiță de autoportret spiritual
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
tentație spre estetizare (id est spre formă, o formă care s-o ghideze pe autoare prin junglă visului pur, intranscriptibil), revine visul meditativ-cultural: "Coșmare inventez acum că-i ziua. Cosmaru-i joc estetic./ O, aș putea acuma să mă uit tot chicotind/ la filmele de groază cele mai sinistre./ Ce joc lejer (că-i înafara mea)!/ Plictisitori sînt monștrii de carton de plastic/ sau aia pe computer./ ăDaemones șunt genere animalia, ingenio rationabilia, animo passiva,/ corpore aerea, tempore aeternaă - zici tu Gaspard
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
gratii pe mîzgălitorii de inepții răufăcători. Mai mult decît atît. Și cercuri cu ifose de distincție cărturăreasca adulmeca uneori fără jenă ordinarele clevetiri, care ating moralitatea marei poete, intelectuali subțiri nu dau înapoi să savureze cancanuri de un gust îndoielnic, chicotesc vulgar, trăgînd cu urechea la plăsmuirile celor ce ascund în conformația lor un fond primar de mitocănie, inabil travestit. În anii postdecembriști s-au înmulțit parcă falșii predicatori, cicălitorii, cusurgiii, un blestem al vremurilor, care își exersează de preferință înclinația
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]