1,084 matches
-
că-i sparg roțile". Punctul minim este Nea P... Așa e deci cu ,nea". Cînd cineva mi se adresează fals afectuos cu ,Nea Horică", știu precis că nu mă stimează. Denumiri istorice devin și ele denumiri generice. Așa este Pazvante Chiorul, personaj real folosit ca simbol al unui timp apus, demult revolut. Nu știu dacă a existat un Sulea Spătarul, dar se poate să fi fost. El simbolizează pretențiile fără acoperire: se crede Sulea Spătarul. Un caz bizar e mitologicul Hector
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
a dus la biserică, să plătească slujba, îl vreau înapoi, părinte, cum o fi, viu sau mort, da' să vină, că am obosit să-l aștept. Cu mîna Tatălui deasupra lui. Ciung de-o fi să vină, da' să vină. Chior de-o fi să vină, da' să vină. Mut de-o fi să vină, da' să vină. Să vină, părinte, aprinde trei lumînări pentru sănătatea lui, pentru ce vrei, da' să mi-l aduci înapoi, cu mîna Tatălui deasupra lui
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
nota de trecere. Dar mai important e să vedem cum s-a ajuns aici. începând cu 1990, s-au tras mii de semnale de alarmă, s-au adus argumente, s-a protestat, s-au făcut greve. Degeaba. Parcă vorbeau niște chiori în țara surzilor. Guvernanții își urmau, orbește, interesele, ignorând cu cinism problemele gravissime ale țării. Nu trebuie să ne mirăm, așadar, de situația îngrozitoare de azi. Cine mai vrea să lucreze în învățământ când salariul unui profesor universitar este de
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
fi mai puternice decît această comandă. Nemaivorbind de faptul că și comanda politică dă indicații restrictive - adică de X te legi, dar pe Y îl lași în pace. Or, cînd Justiția nu e oarbă pe deplin, ea devine primejdios de chioară, deoarece se preface în continuare că e legată la ochi.
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
Traian, el trece drept un model de modestie și cumpătare. Că mănâncă și se îmbracă din fondurile președinției, mai treacă-meargă o fac atâția generali de armată și poliție care n-au nici măcar scuza c-ar fi fost aleși de vulg. Chior în salonul orbilor, Ion Iliescu a reușit constant să deruteze o populație flămândă, obosită și speriată de schimbare, pozând în salvator al nației și protector al celor bătuți de soartă. Că Ion Iliescu răspunde pentru dezastrul actual al României, e
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
de nu mai știe nimeni de numele lui. Acesta-i hram?... Și după ce ne-ați calicit, luându-ne moșia și închizându-ne biserica cu un zid... ba până și clopotnițele... tot din pricina voastră de ni s-au împrăștiat poporenii; nici chioară de babă nu mai dă pe la biserică Și încă una: de șaizeci de ani de când slujesc preuția, voi aveți să mă învățați tipicul, pui de năpârcă ce sunteți Ia stați oleacă să vă scot eu gărgăunii din cap... Și, apucând
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
vă invit... Don Aristóbulo era tatăl lui Jaime, al altor trei băieți și a încă patru fete, cărora nici gând să le plătească o școală la Madrid. Cu băieții era mai generos, dar la limită: Jaime n-avea niciodată un chior, deși era cel mai mic dintre ei. Asta nu părea să-l deranjeze prea mult, știa să se descurce, singura soluție era pesemne să studieze, era al șaselea din opt frați și, la nici o lună după venirea la Madrid, găsise
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
război Despre noi doi N-a fost să fie Ruginită, malignă Șansa pierdută De singurătate În patul nostru A închis ochii pe veci Capodopera Pe Canalul Rideau Pe luciul apei Talpa dumnezeirii Aprinde scântei Pentru că te-am iubit Surdă si chioară Vechea mea suferință Cântă la harpă În tăcerea apusului Se-aude deja La trap, în zale, vuind Ziua de mâine Despre trecerea timpului Dintr-un secundar Din zori până seara Picură sânge Odă uitării Amintirea ta Numărătoare la zid Și
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6196_a_7521]
-
poveste își năruie cu un sadic rafinament propriile-i personaje celeste și iată cum le-azvârle sub streșini de periferie cum le uită acolo cum le ispitește să se-mbete crunt cu tot soiul de amintiri care de care mai chioare mai jerpelite Și iată - vei auzi parcă în tine însuți - cum pentru orice minusculă fericire e pregătită de mult - în anxioase culise - o cădere banală de cortină și câteva ropote de aplauze hilare vor înghiți într-un vuiet grotesc toată
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
spună decît: "Lift me like an olive branch and", apoi s-a oprit. Iar eu am devenit trist. Așa, pe nepregătite. Gata de așteptare, dar trist. Ne-am oprit apoi, tăcînd amîndoi, eu și prietenul meu scenarist, sub un stîlp chior, la o intersecție. Ne-am oprit pentru că prietenul meu mi-a zis: - Aici. Să fiu al dracu' dacă n-așteptăm aici! Și asta a fost de-ajuns ca să-mi dau seama că așteptarea a început, că totul se va schimba
Șobolanul e mai viu decît țestoasa by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Imaginative/7687_a_9012]
-
stîlpii moi ai altarului dragostei, vodca și nicotina, aghiasma și tămîia ei.” * În același număr din ALIA se continuă un amplu pamflet al dlui N. Gheran (a debutat în nr. 698), sub forma unei scrisori adresate dlui Pavel Țugui: Furia chioară a vanității. Interesant din cale afară pentru istoria literară a primului deceniu de comunism. * În revista 22 (nr. 724), dl. Andrei Cornea face un lucru la care nu s-a gîndit nici un ziarist ori comentator politic după istoria așa-zisei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
fără ca premierul să bage de seamă că Sănătatea e în beznă. Dacă așa au stat lucrurile, ce-a păzit acel Titulescu al controalelor, Victor Ponta? Pe urmele lumînării aprinse de Mircea Beuran a venit dl Blănculescu, dotat cu o lanternă, chioară, fiindcă altfel nu se explică de ce a anunțat că la Sănătate există angajați incompatibili pe care îi așteaptă să demisioneze, în loc să-i dea afară. Dacă avea cunoștință de existența incompatibililor din minister de pe vremea cînd conducea numai Agenția Națională de
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
Marina Constantinescu Au dispărut precum cîrtițele E tîrziu în noapte. Mestec într-o oală o fiertură oarecare. Mă uit pe geamul de la bucătărie și văd frînturi din casele vecine, cărămizi netencuite, cabluri suspendate, luminițe chioare, ici, colo, fumul care iese, drept (el), pe coșuri. Sînt orele cînd pot să plîng. Liniștea din jur mă lasă să dau filmul înapoi. Ca în fiecare decembrie. Filmul vieții mele. Acesta și nu altul. Ce aș fi fost astăzi
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
Jos comunismul!" În decembrie 2004, la Timișoara s-a strigat din nou. Și n-au mai murit oameni. E aproape dimineață. Oala mea a fiert de mult și tace. Nu pot să dorm. Fumul coșurilor iese drept, spre cer. Luminile chioare s-au stins de mult. Îl aud pe cel mic văitîndu-se în somn. Îl iau în brațe, îl mîngîi și îl întreb dacă a pățit ceva, dacă îl doare ceva. Îmi spune că nimic din toate astea, dar că are
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
-l vezi, neputând fi atins decât printr-o curbă... Trebuie evitate hazardul sau accidentele fericite ce te pot duce fără să știi pe calea cea bună. Ar fi o nimereală. Asta și înseamnă, de fapt, noroc... Să ai noroc. Noroc chior, cum se spune. Cu cât problema, așadar, este mai complicată, cu atât hazardul intervine de mai puține ori. în general, este o deosebire frapantă între adevăratele soluții și cele produse de hazard. Știința nouă, cu ajutorul computerului, a explicat seriile norocoase
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
bine, de rău, începusem să ne resemnăm cu fatalitatea Geoană (Mircea...) Chiar dacă, la intervale tot mai mici, Occidentul ne pune ba cu genunchii pe grăunțe, ba ne-o spune de la obraz (ultimul, cancelarul Schroeder) că aspirațiile noastre europene sunt apă chioară. Și atunci, de unde convingerea cvasi-generală că diplomatul-minune a făcut și-a dres? Se vorbește despre el de parc-ar fi ministrul de Externe al Ungariei, Poloniei sau Cehiei, și nu al unei țări care-a primit prin poștă, la 1
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
le-o zice ca la carte, așa că, haideți cu grăbire la urne! Mai ales că, în ultima clipă, până și suspiciunea c-ar fi colaborat cu Securitatea a căzut. Martor ne e dom� Onișoru, istoricul clarvăzător propus într-o zi chioară de-o voce de liberal. Pentru funcționarul-șef de la CNSAS, zecile de discuții defăimătoare cu colonei și generalii de securitate n-au nici o valoare: omul nu posedă angajament, prin urmare e virginitatea însăși! Andrei Pleșu, urmat îndeaproape de Mircea Dinescu
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
antigripal, diclofenac. Gesturile mele foarte concrete - să mă duc la farmacie, să le cumpăr, cu bani adevărați, să vin, să încui mașina și să descui poarta ș.a.m.d. - sînt aruncate în aer. Spulberate. Văd cum plutesc prin lumina becului chior bucățele infinitezimale. Eu cine sînt? Și, mai ales, unde trăiesc? }ara asta, unde îmi închipui eu că poposesc, nu există. Este o invenție, ea este suspendată undeva între realitate și ficțiune! Ea nu există! Decît în părerile noastre. Aud, cu
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
Rebreanu, alta din Eminescu, apoi una din Bacovia și pregătește, pe deasupra, o ediție din Macedonski. Lipsit de un elementar spirit critic, Mircea Coloșenco e o curiozitate de arhivar prăfuit, fără orizont: jumătate de editor călare pe jumătate de istoric literar chior. Ediția Rebreanu alcătuită de Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu e un mare pas înapoi față de ediția Gheran. Lipsită de profesionalism, e cel mai rău gândită dintre toate volumele apărute în colecția "Opere fundamentale". Originalitatea ei e diletantismul, deloc stimabil. Fără
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
modest... în fine, bașbululbașa, însărcinat cu esecutarea hotărârii, făcu un semn... }intuirea se făcu. Alaiul era de trei morți. Să mai zică cineva că între morți nu esistă o lege fatală. Ei bine, aceasta esistă! Erau Tuluc, Păturică și Costea Chiorul. (cum ar fi... Hrebenciuc,... Miky Spagă,... Mâschie.) Epilog. Cum ar fi sfârșitul corupției. "La 23 apriliu 1825, locuitorii Bucureștiului erau cuprinși de frigurile veseliei și ale plăcerii. Ulițele mari și mici erau măturate și stropite cu apă; prăvăliile negustorilor și
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
cîrciumi vesele, curată și fără manele, dar - Dumnezeu să mă ierte - nici cu muzică popească, lălăită, care, prin exces, a cam luat locul ŤCîntării Românieiť din ŤEpoca de aurť". O replică dată fostului înalt activist Pavel }ugui, sub titlul Furia chioară a vanității, înscrie o culme a acestui stil incriminator și suculent, în care, desigur, rezonează îndelungatele noastre decepții comune, așa cum într-o scoică se poate percepe vuietul mării: "Iertați-mi curiozitatea: de pe urma dv. ce rămîne? O tonă de procese verbale
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
laude cu singurătatea lui și niciodată plîngîndu-se că e atacat din toate părțile. Ca să-i ia fața, partidul de guvernămînt a schimbat trei prefecți, cu Grecea patru. Nici unul n-a fost în stare să-i ia piuitul lui Băsescu. Matrozul chior, cum îi zic dușmanii, i-a făcut să-l ocolească de la distanță, ca să nu mai pice pe locul doi în duelurile verbale pe care le-au încercat cu el. Adversarii politici spun despre el că e un "gargaragiu" care n-
Ecuația Geoana by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12865_a_14190]
-
îmbrăcați alandala, poartă semnele care înnobilau proletariatul, fosta clasă conducătoare și veșminte presupus a fi elegante, sexy, la modă. Amalgamul e sufocant și devine încă un strat de înlăturat pentru a ajunge la adevăr. Lumina - de la lanternă, de la niște becuri chioare - e puțină și nesigură: lumea aceasta e un provizorat pândit de sordid. În spectacolul lui Mircea Cornișteanu realul se încarcă de semnificație, povestea devine lentila microscopului pentru a studia lenta corupere a omenescului, dar și ocheanul întors prin care privitorul
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
spus în șoaptă, pe ton de amuzament, prietenul meu. Iar el, pare un Ťrecuperator", am completat. Când a ajuns la vreo zece pași de noi, "recuperatorul" a început să ne împroaște, pe același ton grobian: "Fire-ați ai dreacu'! Sunteți chiori?! N-ați văzut că e interzis să parcați în fața casei mele? Ar fi trebuit să vă dezumflu roțile, să vă învăț, dreacului, minte!" Am încercat, pe cel mai calm ton din lume, să-i explic că nu văzusem semnul, că
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
jad i-am trecut din mână în mână fiecare s-a gândit la iubita lui când figurinele au fost înapoiate jadul se întunecase de-atâta iubire * în seara asta bucătarul n-a găsit decât un biet cățel fiertura a fost chioară steaua de pe cer căreia unii-i spun Câinele ne-a umplut bolurile goale * azi trădarea a fost de două ori pedepsită un călăreț a fost spintecat în două cu sabia ajutorul infanterist a fost făcut bucăți legat de patru cai
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]