108 matches
-
din tabloul construit de tine, ființă doritoare de a lăsa fragmente din iubirea ta să curgă către un cap fără păr, cu brațe amorțite în ură, cu zâmbetul rânjet pe gura bogată în cuvinte poleite. Rămâi suspendat între iluzie și chiupul supraplin al inimii tale, cu mintea adormită, reconstruind la infinit cetăți din ruinele înșirate în arealul bucuriei de a iubi a sufletului tău. Se rostesc fraze prelungi sau prealungi în care, scaunul regelui e ocupat de amăgire. Regina este autoamăgirea
OCHI DIN LEMN DE ABANOS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ochi_din_lemn_de_abanos_anne_marie_bejliu_1350593923.html [Corola-blog/BlogPost/346422_a_347751]
-
este fericit, trece prin mai toate încercările, căpătând toate contrariile acestei lumi. Personajul principal al cărții, Mirel, a fost în tinerețe un cuceritor, să folosim această expresie.. Autorul nu ni-l descrie ca pe un personaj, cu trăsături, cu un chiup conturat, cu o siluetă, cu o individualitate distinctă, ci ca pe o frescă realizată din tonuri contrare, din lumini și umbre, ca pe o suprafață tensionată din marele fenomen uman. Și asta pentru că sufletul lui este atât de mare, de
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
oleandri și palmieri. Împrejurul meu, o vegetație densă, mustind de sevă, întinzând lascivă ramuri și frunze către lumină, părea să oficieze ritualul de adorație a unei zeități păgâne. Un adolescent nud, turnat în bronz, se hlizea vărsând apă dintr-un chiup ținut pe umăr într-un havuz cu pești roșii. Pe piept avea dâre de cocleală verzuie. La capătul aleii mărginită de chiparoși se zărea silueta unei clădiri însorite, spre care te chemau să urci șiruri de trepte largi, flancate de
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Popas_in_ciclade.html [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
divine. Părintele Dumitru Stăniloae scria: „Așa cum Logosul divin, Creatorul chipurilor rațiunilor Sale necreate S-a făcut prin întrupare, pe lângă Subiectul rațiunilor Sale și Subiectul chipurilor create ale acestor rațiuni, așa e destinat și subiectul uman să se facă, pe lângă purtătorul chiupurilor create ale rațiunilor divine și purtătorul rațiunilor necreate ale Logosului împreună cu Acesta” Ajungând mai în profunzime, vom vorbidespreîn antichitatea greacă frumusețea omului era interpretată ca teofanie: sălășluirea zeului în trupul unui muritor. La Sfinții Părinți frumusețea omului nu numai că
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
divine. Părintele Dumitru Stăniloae scria: „Așa cum Logosul divin, Creatorul chipurilor rațiunilor Sale necreate S-a făcut prin întrupare, pe lângă Subiectul rațiunilor Sale și Subiectul chipurilor create ale acestor rațiuni, așa e destinat și subiectul uman să se facă, pe lângă purtătorul chiupurilor create ale rațiunilor divine și purtătorul rațiunilor necreate ale Logosului împreună cu Acesta” [69] . Drept urmare, în om sunt concentrate elementele macrocosmosului și pentru aceasta toți Sfinții Părinți îl numesc miccrocosmos. Frumusețea trupului omenesc se manifestă în armonia părților sale constitutive și
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
trup - suflet, deci Frumusețea divină se reflectă în frumusețea trupului și a sufletului. Sfântul Grigorie Palama scria: „Noi nu aplicăm numele de om separat doar sufletului sau doar trupului, ci amândurora împreună, căci omul în întregime a fost creat după chiupul lui Dumnezeu” [70] . Așa explică frumusețea trupului și Sfântul Grigorie al Nyssei: Dumnezeu „i-a conferit (omului) frumusețea exterioară pentru că a fost făcut după Însuși chipul Arhetipului frumuseții” [71] . Creștinii au avut dintotdeauna admirație pentru frumusețea fizică pe care o
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
aparent haotic expulzate de inimă din creierul pulsând iubire iubire iubire cât dor Doamne pe portativul ochiului uman în irisul rămas strălucind boabă de strugure de lacrimă de jad aprins în rugăciuni nesfârșite cât dor Doamne cât dor într-un chiup plin de nădejde se ard cuvintele într-un bol plin de rugi și de la capătul neformat al visului la celălalt se aprind aripile îngerului mă protejează știu îl doare știu și-i tot spun să mă lase o clipă cât
ÎNGERULUI I SE ARD ARIPILE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ingerului_i_se_ard_aripile_anne_marie_bejliu_1382452060.html [Corola-blog/BlogPost/352494_a_353823]
-
și vezi dacă în conturul meu lipsește ceva. am rămas cu impresia că m-am rătăcit în altă cruce lăsată de tine prin textura hârtiei apoi pânza din care ai croit velință pentru sufletul meu se zbate mereu într-un chiup de iluzii. mai lasă-mă o clipă să respir greu apoi grăbește-te să mă resuscitezi. caut binele în om în oameni în primul tău gest de apropiere cu desenul neterminat care sunt. te rog completează-mi chipul apoi dacă
SEMN DE CARTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Semn_de_carte_anne_marie_bejliu_1382523833.html [Corola-blog/BlogPost/352509_a_353838]
-
ce te face să renunți la umblet? Fiorii năpădindu-te în pântec? Ori farmecele strecurate-n cântec De harpii ascunse-adânc în cuget? A! Te-ai deprins cu aspra mângâiere A mâinilor înfiorându-ți trupul Și, nesătulă, vrei să-ți umpli chiupul Cu sevă albă, nedivina, miere? Cât am râvnit la marmura din tine! Nu-mi mai păsa că nu mai fi-voi eu. Acolo'n tine devenisem zeu, Ori sclav al încercării caudine? Nu-ți fie teamă, martorii celești Doar pot
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1444890361.html [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
cu Tine zbaterea pe care noi o numim iubire figuri de ceară din candelele aprinse de cer privim Iubirea Ta întindem mâinile cu palmele deschise cerșim încă un pas încă o ardere încă o furtună să ne închidă frământările în chiupul plin cu apa vie a izvorului Binecuvântării Tale privesc dincolo de fereastra deschisă teii și norii și cerul în care cuvintele devin simple făpturi ale luminii și întunericului din noi scenografia grației vieții se întinde deasupră-mi în și prin mine tac
RAMUL NECUNOAŞTERII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1401390380.html [Corola-blog/BlogPost/357470_a_358799]
-
de la Curtea de Argeș fiind de tradiție medievală. În acest centru se lucrau în trecut plăci de sobă smălțuiote, așa cum s-au descoperit în săpăturile arheologice, dovedind transmiterea unor modele de factură bizantina. O categorie de vase lucrate aici este cea a chiupurilor de mare capacitate, smăltuite în verde și decorate cu aplicații în relief. S-a lucrat în trecut olărie și la Pitești(ibid) 9.Barbu Slătineanu , Ceramică Românească , Fundația Pentru Literatură și Arta Regele Carol ÎI, București, 1938, p. 194-196. 10
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
în umbra iubirii tăcute e umbra/ extrasă c-un forceps din bolți rătăcite/ e chivotul veșnic în care penumbra/ adună lumina din seve-mpietrite” Dincolo de realitatea palpabilă, practic cunoașterea superficială ale cărei dictonuri sunt date de simțurile fizice, există “penumbra”, chiupul cunoașterii și autocunoașterii de sine aflate amândouă mereu în stare de sămânță printre pietrele izvorului vieții. Acolo se adună toate cele adunate material și sufletește de trup apoi mai departe prelucrate toate în laboratorul alchimic al sufletului. Împietrite sau nu
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1411493721.html [Corola-blog/BlogPost/360080_a_361409]
-
o mână de iarbă tomnatecă o privesc și îi strig în vânt răsuflarea abur șoptește și cum piatra în ape se rotunjește locul gol îl voi umple cu sinele răsucite palme răsucită inimă tropotul lumii mă atinge mă varsă în chiupul tăcerii ------------------- încerc să-mi spun să mă întorc din veșmântul tristeții și uite cum umplu seara amfora când ochii pleoapa și-o strâng și irisul ustură lacrimi sărate prea sărate pentru întoarceri -------------------- când râd spuma laptelui matern îmi umple gândul
AUD PĂSĂRILE CUM ÎŞI CHEAMĂ PUII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1476009371.html [Corola-blog/BlogPost/369098_a_370427]
-
și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu feleștiocul pentru păcură, cazane, ceaune, ciubere, bărdace, garafe și gărăfioare, deje și linuri - toate erau pline ochi! Ba unii dădeau jos din pod și oboroace hîrbuite de pe vremea lu' bunelu
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
lance de fier și un craniu au fost depuse la Muzeul Mediaș. Necropola a fost atribuită celei de a doua vârste a fierului, dar poate data și din perioada migrațiilor. 8. Pe malul "Râului Alb" s-a descoperit buza unui chiup încadrabil în epoca romană. 9. "Pe Straja (Wartberg, Warteburg)" s-au descoperit resturi dintr-o circumvalație datând, probabil, din perioada medievală. Biserica este pomenită pentru prima dată în anul 1415. În turn s-au păstrat trei clopote medievale, dintre care
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
de „” (sau „Rondul scriitorilor”). Ansamblul constă dintr-o alee circulară cu raza de aproximativ 30 de metri; în mijloc, se află un rond de gazon al cărui centru e marcat de un vas ornamental de lut ce seamănă cu un chiup antic. Sunt așezate în jurul cercului 12 busturi de marmură la distanțe egale, pe postamente identice, paralelipipedice, de 2,40 metri înălțime tăiate în piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
dar cu un număr mare de variante și (fără a fi încă pictate) cu un mult mai bogat repertoriu ornamental: brâu în relief cu alveole, torți (în cazul cănilor de lux) lucrate în torsadă, ornamente lustruite. Nu este, firește, cazul chiupurilor, a vaselor mari servind la păstrarea proviziilor, îngropate în pământ și atingând chiar o dimensiune de 2,20 m. În perioada ei de apogeu (sec. I î.e.n.-sec I e.n.), ceramica geto-dacă era în general lucrată cu roata (această tehnică
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
alt sătean pe nume Moș Țintea zis Mircea, în vârstă de 96 de ani și care afirma la vremea aceea că la sfârșit de secol XIX, pe când era copil, se jucau în hruba de sub Cetatea Uriașilor unde se mai găseau chiupuri mari de lut (cu siguranță utilizate pentru depozitarea grânelor) și urme de unelte casnice de lemn. Se poate afirma că legenda s-a înfiripat din neînțelegerea utilității unor vase ceramice așa de mari, a căror resturi se mai puteau vedea
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
din bronz și fier. Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de șerpi, vase cu decor ștampilat și terra sigillata, de producție locală. Alte materiale descoperite în așezare sunt: fragmente de vase de sticlă, mărgele din sticlă, resturi osteologice de la animale domestice (bovine, ovicaprine
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
scrumbii sărate, cu care vașnicii combatanți își umblu șorțul și basmaua. Prăjind scrumbiile mocanilor atacați de garda bănuitoare, cucoana Marghioala cîrtește cu "prietenul intim" (eufemismele lui Caragiale...) chir Mihale, cum că n-au, ca luptători ai poporului suveran, și-un chiup de unt-de-lemn, și "cîteva lezi de lemui". Portretul lui Rosetti va fi neliniștit, probabil, spiritele vremii. E portretul unui romantic ștrengar, care face istorie din neliniște și din galanterie. Un mare om cu "mici manii", care lui Caragiale nu se
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
vase specifice centrului ceramic Brădești. în general produce oale pentru gătit mâncare ale căror dimensiuni variază între 1-4 litri; oale pentru fiert sarmale, cu o toartă, având capacitatea de 4 8 litri și cu două torți, de 6-12 litri; borcane, chiupuri pântecoase, de 8-2+ de litri; tortare oale de transportat mâncarea la câmp, cu corp rotunjit și toartă transversală, arcuită deasupra gurii; ulcioare, cu pântecele bombat și gâtul lung; gâtlane(lăptare); căni de diferite mărimi, cu partea inferioară pântecoasă, gâtul evazat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
semnifică oranta, după modelul redat în relief pe numeroase alte vase cucuteniene, descoperite în diferite stațiuni și niveluri de locuire. Primul fragment care s-a păstrat (fig. 8/1a-b) pare să provină de la un vas de dimensiuni medii, probabil un chiup, cu exteriorul lucrat îngrijit, pregătit special pentru a fi pictat. Acesta ar putea fi încadrat în varianta V: vase cu corpul bombat, mai mult late decât înalte, ale ceramicii fazei Cucuteni A de la Cucuteni-Cetățuie (M. Petrescu-Dîmbovița, M.-C. Văleanu, 2004
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
VI. Tot acum au fost datate și unele capace de vase din lut ars, uneori ornamentate, alături de motive vegetale, geometrice, cu cruci, sau purtând anumite invocații creștine în limba greacă, după cum atestă descoperirile de la Tomis și Callatis. Pe corpul unui chiup, descoperit în anii ’70 la Constanța, a fost incizată o cruce. Pe un taler descoperit în 1912, acum la Muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg, se află în centru o mare chrismă (monograma lui chi-rho), flancată de literele A și W, iar
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de factură modestă și în stare de conservare precară. Ceramica reprezintă circa 80% din totalul lucrurilor recuperate (fragmente sau porțiuni) în timpul cercetărilor și este reprezentată de vase de lut (pentru servit și băut) și vase pentru păstrarea proviziilor (amfore și chiupuri). Platourile și fructierele bine reprezentate au fost realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate; ornamentate cu motive zoomorfe, geometrice și florale, precum și cu simboluri creștine (cruci de diferite forme); sunt datate pentru secolele V-VI; au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
când în străchinile înflorate de un meșter al ținutului, aburea un borș încropit dintr o întreagă zburătoare de ogradă, ce a fost apoi adăugat cu un scrob uriaș, corcit și cu felii de afum ătură, scoase de la păstrare dintr-un chiup de lut. Toate erau clătite în mai multe ture, cu un galben, apoi cu un rubiniu de Cotna ri, care a trimis la colț toate celelalte arome, asuprind încăperea cu parfum de toamnă, de struguri, și o împodobi cu voie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]