288 matches
-
cald de carne-amestecat cu suflet. De-aceea să-ți scriu limpede mă-ncumet, Femeie grea de sîni, turlă perlată În roua dimineții, clipă lentă Ce mă atinge-n trecăt, ca pe-un stîlp, Cu șoldurile, drogul meu de mentă Și cimbrișor. În jur melcii tac mîlc. E vremea fluturilor fără haine, Doar în amiezi de raze îmbrăcați. Vin să-ți strecor, prin somn, crudele taine Ce nu se spun decît între bărbați. Ci tu, isteață foc, o să-nțelegi Din creștet pînă-n
De-abia acum mi-e șoapta-mbelșugată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7823_a_9148]
-
de sub aripi Și ținuse postul tăcerii în Sfântul Munte își meșterește acum Din lemnul unui stup străvechi O cruce. Poveste adevîratî din Apoldu de Jos Soră lobodă, frate leuștean, verișoară leurdă, cumătră ștevie, smerit cartof, tainic busuioc și văr dulce cimbrișor laolaltă viețuiți în grădina de pe deal botezuri, nunți, înmormântări pe toate le priviți egal, cu pace, dragoste și milă, sub razele bisericii de lemn a Sfântului Ioan. Roiul din stupii leliței Ana va pleca curând cununi de lumini lepădând pe
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
cald de carne-amestecat cu suflet. De-aceea să-ți scriu limpede mă-ncumet, Femeie grea de sîni, turlă perlată În roua dimineții, clipă lentă Ce mă atinge-n trecăt, ca pe-un stîlp, Cu șoldurile, drogul meu de mentă și cimbrișor. În jur melcii tac mîlc. E vremea fluturilor fără haine, Doar în amiezi de raze îmbrăcați. Vin să-ți strecor, prin somn, crudele taine Ce nu se spun decît între bărbați. Ci tu, isteață foc, o să-nțelegi Din creștet
De-abia acum mi-e șoapta-mbelșugată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9250_a_10575]
-
lasă libertatea multiplelor interpretări. În căutarea prin cotloanele Întunecate ale timpului, ale adevărului, ale memoriei, ale istoriei, eroii par asemenea păsărilor noptatice. În universul narativ, cresc concomitent două intimități care se Întrețes În ritualuri comune precum băutul ceaiului, mereu de cimbrișor cu miere și lămâie, personajele intrând În lumea adevărurilor interioare În camera mică a lui Emil și În spațiul pădurii, mergând „la bufnițe”: „A dus din nou degetul la buze, cu cealaltă mână a tăiat aerul sec, ca să fie limpede
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
de o fecioară/ în mână peste-o pajiște de-azur.// Scoate-mi atunci, iubito, din cămară/ Vechi vișinate, brave saramure/ Ce cerul gurii dulce-mi alintară/ Departe de cetățile sperjure.// Pune pe flăcări plitele de aur/ Și-n străchini opărește cimbrișor,/ Și-mpurpurată ceartă-mă sonor/ Căci mi-am riscat iar viața c-un balaur"). Un alt "cântec naiv" poartă, în desenul său fragil, un lirism de interior, cu ecouri din Sonetele eminesciene. Aici, între rezonanța sentimentului și cadrul exterior se stabilește
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
sau a altora. Și, poate, uneori din ghinion. Dar dacă de vină ar putea fi și peisajul? Șoseaua trece printre dealuri împânzite de vii și de acea vegetație scundă și încăpățânată, agățată de coaste pietroase, înăsprită de vânt și arșiță. Cimbrișorul crește alături de izmă, levănțică și alte mirodenii, într-o aromată devălmășie. Apoi vin pâlcurile de pini, de măslini, de chiparoși și, din loc în loc, un palmier, un smochin ori șiruri de migdali înfloriți. în ianuarie. Locuri în care se poate
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
simplă apăsare cu un singur deget pe acea tastă pe care scrie Del ? Delete. Pirinei Razna printre vii soare căzut butași cu ciuf de frunze transparente "...verde crud, verde crud..." Razna printre dealuri munți, albastru ochiul Mării maci și rosmarin cimbrișor și migdali și smochini "...e aprilie nu mai..." pini și chiparoși. Și diamantul orbitor diamantul piscului Canigou. Razna printre ocru și violet miresme și nostalgii. Mi-e dor de tatăl meu copil, copil alergând printre vii sub razele Ceahlăului. Aplaudacul
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
Impresia asta se asocia cu o beție care-mi curgea prin vene și prin nervi și care se împrăștia în tot corpul ca un vin dulce și vechi. Recunoșteam, în câmpie, arbuștii, pietrele, trunchiurile de copac și minusculele mlădițe de cimbrișor sălbatic. Recunoșteam mireasma familiară a ierburilor. Plonjam, în clipa aceea, în memoria zilelor de demult. Și totuși aceste reminiscențe se îndepărtaseră de mine ca prin farmec. Ele se bucurau împreună de o viață autonomă; eu nu eram decât spectatorul îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ușoara întunecime viorie; limpezimea cerului; cer albastru ca o petală de miozot; văpaie de rubin; revărsare de strălucire; frumusețe nemărginită; diamante de rouă acoperă-n mii de luminițe; lumină verzuie; se înflăcăra răsăritul; zări ca de cicoare; miresme calde de cimbrișor; văzduhul - fagure încins; mierea soarelui se revarsă în valuri calde, cu sclipiri bălaie; zumzetele gâdilitoare ale albinelor; clinchetele moi ale apelor; foșnetele pline ale frunzișurilor; hohotirea despletită a vânturilor; ținutul diafan al câmpiilor de argint; urme viorii de conduri împărătești
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
negre asupra orașului. Despre primăvară: se-ntoarce iar proaspătă; primăvară fragedă, întinerită; veni cu cofa plină de rouă și lumină; vine într-o caleașcă încununată cu verdeață; un parfum ușor vine pe adierea amurgului; dulce serbare poetică; miresme calde de cimbrișor; iarba este de un verde-crud sălbatic; solii primăverii, ghioceii, își salută regina; ghioceii timizi ies din pământul jilav ca niște sulițe; tânăra domniță țese un covor verde de iarbă; păsările își revarsă trilurile încântătoare; florile sunt sfioase, îmbrăcate-n haine
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și eu. Pe jos am bătătorit frunze și iarbă care, uscate în lutul clisos, au devenit o pardoseală convenabilă. Copiii căpătaseră culori și prinseseră puțină carne pe oase. Colecția lor de plante se îmbogățise cu mănunchiuri parfumate de sânziene și cimbrișor. Minodora și Vasili au început să scrie, la dictarea mea, cum se prepară diverse "remedii" din plante, pentru ce sunt folositoare și cum se utilizează. Camionul cu "nacialnicul" a trecut la vreo săptămână de la venirea noastră și ne-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
câteva zile în România. Pajiștile din România sunt spectaculoase, cu o mare varietate de specii - au suprafețe de aproape șase ori mai mari decât cele din Marea Britanie - nefiind niciodată stropite cu pesticide sau ierbicide. Aerul este parfumat, cu miros de cimbrișor. Nu trebuie să stai prea mult în Transilvania ca să îți dai seama de ce este fermecat prințul Charles de aceste locuri, scrie tabloidul britanic, citat de antena3.ro. Țara seamănă cu ceea ce trebuie să fi fost Anglia în jurul anului 1800. Nu
Daily Mail îi laudă pe români: "Ne pot învăța câteva lucruri" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/54502_a_55827]
-
Emil Brumaru Se făcea că înnebunisem, sau, mă rog, era cît pe ce să devin balamucalgiu, tratat cu dușuri scoțiene, bătăi în cap, sistematice, cu-o măturică de cimbrișor înmuiată în țuică de mure, bălăcit total (eventual numai picioarele... membrele, vai, inferioare) într-un hîrdău cu doagele îmbătrînite-n cercurile ruginite de plictiseală. Mă dilatasem brusc în casa (îmi plăcea să am una cu patru camere, fix patru, cîte încăperi
Proza din poem (I) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16190_a_17515]
-
a venit vântul și taurii lui purtând în coarne zdrențe dintr-un trecut nebulos. Pe jumătate de țară odihnesc măștile de împrumut ale vacilor negre pe cealaltă, o lună fără de cer cu cornul implântat în argilă și ger. CORN ENGLEZ Cimbrișor strivit în palmă sânul strugur încă verde dulce cuib care se pierde ca ecoul de sudalmă, nopți cu regi decapitați muzici de orchestre bete picurând din menuete bobi de sânge-nrourați, câini nocturni, frici voluptoase fără de sfărșit frison. Și acest
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
ritual de inițiere ca la carte. Tăvălugul de povești se declanșează în cămăruța doamnei Rugea, locul de recluziune al bătrânului din calea zgomotoasei capitale după un infarct. Aici, copilul e răsfățat nu doar cu căldura sobei și cu „ceaiul de cimbrișor”, ingrediente indispensabile oricărui scenariu intimist care se respectă, ci și cu muzică (Bach, Moscopol și Edith Piaf la cântece lăutărești, lieduri, piese vechi de jazz și balade rock) sau cărți de tot felul (de la Tom Sawyer și Huckleberry Finn, la
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
servește separat. C. C. Mielul pe masa de Paște Pulpă cu verdețuri Ingrediente pentru 6 persoane: 1,5 kg pulpă de miel fără os, o ceapă roșie de mărime medie, 2-3 căței de usturoi, două fire de rozmarin, două fire de cimbrișor, 6 linguri de ulei de măsline, o lingură de oregano uscat și mărunțit, două linguri de zeamă de lămâie, 75 ml supă de legume (preparată din cub), un usturoi întreg, 200 g ceapă roșie foarte mică (sau arpagic), 400 g
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
piper măcinat, ață de cusut. Mod de preparare: Pulpa de miel se spală, se șterge și se leagă cu ață de cusut. Se prepară saramura: se toacă ceapa roșie. Se taie felii subțiri cățeii de usturoi. Se spală rozmarinul și cimbrișorul, se scutură de apă și se ciupesc frunzele. Se amestecă 3 linguri de ulei de măsline cu ceapa, usturoiul, rozmarinul, cimbrișorul, oregano-ul uscat și mărunțit, zeama de lămâie, sarea și piperul. Se pune carnea în saramură și se lasă
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
cusut. Se prepară saramura: se toacă ceapa roșie. Se taie felii subțiri cățeii de usturoi. Se spală rozmarinul și cimbrișorul, se scutură de apă și se ciupesc frunzele. Se amestecă 3 linguri de ulei de măsline cu ceapa, usturoiul, rozmarinul, cimbrișorul, oregano-ul uscat și mărunțit, zeama de lămâie, sarea și piperul. Se pune carnea în saramură și se lasă la marinat peste noapte. A doua zi se scoate din saramură, se lasă să se scurgă și se prăjește în ulei
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
mai ține câteva minute ca să se rumenească. Se servește cu garnitură de orez. C. C. Pulpe a la Provence Ingrediente pentru 4 persoane: 4 pulpe posterioare de iepure, 2 căței de usturoi, 4 roșii mari, 12 măsline negre, două fire de cimbrișor, două fire de rozmarin, două linguri de ulei de măsline, 40 ml vin alb sec, 4 sardele tăiate mărunt, sare, piper. Timp de preparare: 40 de minute. Se poate consuma după o oră și jumătate. Mod de preparare: Pulpele de
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
Pulpele de iepure se dau cu sare și piper. Se toacă usturoiul. Se încălzește cuptorul la 200° C. Se decojesc roșiile, se îndepărtează semințele, iar pulpa lor se taie bucățele. Măslinele se taie în jumătate. Se spală și se usucă cimbrișorul și rozmarinul. Pulpele de iepure se prăjesc pe ambele părți în ulei. Se adaugă apoi usturoiul, cimbrișorul și rozmarinul, după care se stropește cu vin. Se acoperă și se prăjește la cuptor 15-20 de minute. Se adaugă sardelele, roșiile și
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
C. Se decojesc roșiile, se îndepărtează semințele, iar pulpa lor se taie bucățele. Măslinele se taie în jumătate. Se spală și se usucă cimbrișorul și rozmarinul. Pulpele de iepure se prăjesc pe ambele părți în ulei. Se adaugă apoi usturoiul, cimbrișorul și rozmarinul, după care se stropește cu vin. Se acoperă și se prăjește la cuptor 15-20 de minute. Se adaugă sardelele, roșiile și măslinele. Se amestecă. Se prăjește fără capac timp de 10 minute, stropind din când în când cu
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
și amprenta Înțelepciunii noii științe. Locul acela părea, cu adevărat, un simbol al vremurilor noi, al limpezimii gândirii susținute de rațiune, potrivit școlii de la Paris. Locul acela era... da, modern. Rădăcină de aconit și praf de măceș. Și infuzie de cimbrișor, și piper boabe, scoarță de salcie proaspătă, zise el În cele din urmă. Celălalt Îl fixa, continuând să piseze Încetișor În mojar. Părea să reflecteze asupra semnificației acelei cereri. Stranie combinația asta pe care mi-o ceri domnia ta. De parcă ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
echinocții sau solstiții), într-un anumit moment al zilei. Plantele ajungeau la maturitate la solstițiul de vară (21 iunie) și la Sfântul Petru (29 iunie), alte plante se culegeau la 20 iulie, de Sfântul Ilie. În iunie erau culese cicoarea, cimbrișorul , usturoiul de leacă (aiul), osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară în alte scopuri), măsălarița, ciumăfaia erau folosite cu precauție, cu asistența unei „babe doftoroaia”. Altele erau mai blânde, culese în mijlocul verii: cicoarea, cimbrișorul, osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, mușețelul și pojarnița. Preparatele din aceste plante - iruri, infuzii, ceaiuri, tincturi, legături, creme, erau folosite direct, singure, aplicate pe locul durerosă sau pe tot corpul, în exterior sau interior, însoțite uneori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]