173 matches
-
Lista „minunilor” seamănă cu multe dintre vitrinele kitschoase care decorează sufrageriile românilor: o duzină și ceva de vechituri cu valoare sentimentală, cateva gadgeturi industriale care merg prost sau nu mai merg deloc, un bibil mare cât Pentagonul, o colecție de cimilituri funerare și câteva piese cu adevarat valoroase, aproape pierdute între celelalte nimicuri. Cele mai multe monumente din lista, oricât de frumoase și de pline de semnificații istorice, sunt realizări minore la scară europeană. Ele vorbesc despre istoria unui popor ușernic, care a
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
mai vreți). Dan Cipariu se joacă de-a literatura în cel mai pur spirit levantin și se joacă frumos, pe jumătate grav, cu o voluptate și ușurință teribilă de a face rime cu poantă, cu umor, ironie și cadență de cimilitură cu substantive abstracte: " oh, pe piața de curcubeie/ sub tejghea,/ o jupâneasă/ îi ferecă într-o idee/ viețuirea cea aleasă/ scrie și-i suflată cu eter/ jupâneasa de mister."(Jupâneasa din piața de curcubeie). Într-un volum anterior numit Hai
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
frecvenței poate fi ușor contrazis; în parte pe baza culegerii înseși, apoi prin compararea cu alte antologii; în fine, prin presupunerea firească a unei selecții care a determinat excluderea din volum a multor texte „indecente”. Studiul lui G. Pascu, Despre cimilituri (Iași 1909), aduna, din perspectivă lingvistică, exemple mult mai numeroase de „indecență” lexicală. Cel mai des, e vorba fie de un text explicit, conținînd cuvinte vulgare din lexicul popular sau regional, care devin metafore licențioase pentru elemente și scenarii inocente
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
fată și nu se cuvine să spuie sau să asculte răspunsurile ce se dau uneori pe șleau, de-a dreptul. Dacă ele nu se sfiesc, băietanii nici atîta”. Reacția vizată e rîsul, perfect motivat: “Și dacă rîde, are de ce, pentru că cimiliturile care se spun la șezători și clăci nici pe departe n-aduc cu cele scrise prin cărți”. După părerea observatorului, culegerile conțin cam un sfert din ghicitorile care se pot auzi la fața locului; pentru că informatorul tinde să nu le
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
se pot auzi la fața locului; pentru că informatorul tinde să nu le comunice unor străini, dar și pentru că culegătorul însuși nu îndrăznește să le publice (“nu-ți dă mîna să ieși în lume cu astfel de strînsură”). Oricum, “mai toate cimiliturile care-s cam trecute cu dedeochiul la spus, au drept deslegare ceva ce se poate spune în gura mare, fără să roșești. Dimpotrivă cele ce ți se par mai cum se cade la cimilit, acele au, pe rudă pe sămînța
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
excepție. Uneori, și aici clasic, ațipesc lîngă plodul meu, după ce, totuși, citesc sau inventez o poveste. În funcție de gradul de oboseală. Invenția, vreau să zic. Orice regulă are și excepțiile care să o confirme. Și nu vreau să continui cu diverse cimilituri precum "la omul sărac, nici boii nu trag" sau "unde nu-i cap, vai de picioare" și altele din aceeași familie spirituală. Dacă n-ai bani să faci ce trebuie de la început într-o casă, renunță. Șantierele succesive, care dărîmă
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
care nu au nici cea mai vagă idee despre ce sunt Proverbele... lui Zanne ca și pentru cei care știu că titlul cu subtitlul său mai cuprinzător decât o tablă de materii („proverbe, zicători, povățuiri, cuvinte adevărate, asemănări, idiotisme și cimilituri, cu un glosar român-francez”) numește cel mai extins corpus de texte folclorice românești realizat deocamdată, o aritmetică elementară poate oferi informații copleșitoare: zece tomuri impresionante, publicate între 1895 și 1903; sau circa 8.000 de pagini de text tipărit; ori
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
strict... Ermetic îmi pare (aidoma unui răspuns oracular) versul final: Și nu cunoaștem altă nemurire. Nu-l voi micșora cu propuneri de sens; și aici, e vorba de un prea-plin de înțelesuri ce pot fi intuite, iar nu de vreo cimilitură de nedezlegat. Precum la alți poeți importanți, "vocile" liricii lui Gheorghe Grigurcu se cuvin a fi ascultate toate, în unitatea lor de ansamblu. Iată, în Iarba, o deviere/confundare de impresii vizuale și auditive, - simplă, fericită, îmbătătoare: De-a lungul
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
cu vedenii Ce-și arată dinții goi. Zarvă, zarvă și iar zarvă - Cete de copii, coloane; Bat la uși și bat la porți Primesc fructe și bomboane. Simt colindul de la noi Pe sub marile căciuli. Lumea-aceasta este plină De povești, cimilituri... BUJOR, PEONY, PIVOINE, BOTANE... Au Înflorit bujorii În Canada, Precum odinioară-n România. Au Înflorit cu-atâta amânare Ca să le-aștept mai mult magia. I-am tot visat și Îi visez și-acum Cum se Întorc mereu și-mi ies
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
I. Funeriu propune ceva nou, subversiv: statura umană a vinei, decența ei, luxul de primă necesitate care este normalitatea. În fine, o descătușare! Urmează 48 de scurte eseuri care cultivă o rostire nepretențioasă - despre limba de lemn, statul totalitar, tranziție, cimilitura politică, discursul sofist, reformele ortografice, disciplina uitată a limbii latine, etimologiile unor cuvinte compromise ș.a. Opțiunile și antipatiile partinice ale autorului sunt, cu două sau trei excepții vagi, trecute sub tăcere, ceea ce reprezintă o performanță în sine în condițiile unui
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
un coș cu marfă, la îndemînă cu un lung ciubuc din care sugea, făcîndu-și ceea ce azi se numește reclamă. Aici era, cu adevărat, neîntrecut, mintea sa isteață și înțeleaptă găsind formulele cele mai atrăgătoare, care aduceau cumpărători, fie și de dragul cimiliturilor sale. Un pantof cu bani, altul fără". Sau "cumpărați mănuși rupte gata. Le dau ieftin." Îi plăcea să stea cu coșul de mărunțișuri în apropierea Tribunalului de pe cheiul Dîmboviței, contemplînd spectacolul și iscînd vorbe de duh despre împricinați, avocați și
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
intermediere) cu un site care prestează servicii de conservare a memoriei celor decedați. Intri aici și postezi povestea vieții mortului, poze cu el (nu mai mult de 20!), videoclipuri cu el (nu mai mult de 3!) și diverse învățăminte și cimilituri care ți-au rămas de la el. După aia, intră rudele, prietenii, vecinii sau chiar diverși necunoscuți care n-au ce face și aprind lumânări sau pun flori. Lumânările sunt gratis, dar florile sunt pe bani (0,97 euro) și nu
Cum aprinzi lumânări pentru morți pe net by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20978_a_22303]
-
al lui Papin. Cum Săptămâna Mare se apropia, îi spun: -Vrei, Mărine, să mergi cu mine după Câțu-Mâțu? -Îhî!a spus bucuros Mărin. Înarmați cu clopoței și un coș de răchită, am plecat pe uliță strigând la fiecare poartă cunoscuta cimilitură. Încet, încet, coșul se umplea. Aproape se apropia de jumătate. Gospodinele veneau la poartă zâmbitoare și toate ne dădeau cuvenitele ouă. Cum s-ar zice azi, afacerea mergea șnur. Când, deodată, ca din senin, ne-a apărut în cale un
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
descriere a fiecărei categorii poetice, pornind de la sistemul funcțional: doina este cântată; balada își are modalități poetico-muzicale proprii; orația de nuntă și poezia de ritual sunt urate și își au o retorică proprie, un sistem metaforic, tehnici poetice specifice; în cimilituri discursul este metaforic, sintactic, fono-stilistic, tropologic; discursul descântecelor are subtipurile: invocativ, imperativ, fabulativ, mixt; colinda folosește ca mijloc expresiv simbolurile animalier, vegetal, iar ca tip de discurs pe cel monologic și dialogic aparent; poezia ritualurilor agrare și aceea a riturilor
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
circule mai ales în titlul unor antologii de ghicitori. Dicționarele noastre înregistrează secvența cinel-cinel, fără a-i atribui o etimologie certă. Dicționarul Academiei (Litera C, 1940) prefera varianta cimel, pe care o punea în legătură cu verbul a cimili și cu substantivul cimilitură. Din păcate, și verbul a cimili are o etimologie nesigură, pentru care au fost lansate mai multe sugestii, în genere pornind de la surse slave (pentru care distanța semantică e totuși prea mare, ca în cazul verbului ciniti "a aranja"). V.
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
care s-au sedimentat în memoria celor doi și care devin contemporane în perspectiva morții. Lumea romanței este interbelică, transmisă prin ecou și după 1947 înainte de a se dizolva cu lumea din care a provenit, lumea satului este bogată în cimilituri și coduri organice care fixează ironia la locul ei în cântec. Cel mai des cei doi discută despre căsătorie și moarte, sunt căsătoriți de peste o jumătate de secol. Căsătoria este prilej de ironii tandre, moartea un prilej de ironie chiar
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
cele noi, atâta doar că am uitat cum se cheamă, că nu-s de pe-aici nici ele, mi le-a arătat, pentru doi bani cu bortă, unul cam pletos și cu nădragii tot șchioapa și peticul. Știu și niște cimilituri nou-nouțe, din cele care-ți plac Măriei Tale și nu-s pentru urechile oricui... PRICINĂ: Cu puricii aduși de peste mări și țări să mă cam slăbești. Ai noștri or fi mai proști? De ce nu-i înveți pe-aceștia ce știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Luați de bine, Măriile Voastre! GÂND: Mulțumim dumitale, fată frumoasă! (beau) Bun vin! Și bine se potrivește la oameni căzuți de la drum lung! LIOARA: Numaidecât poruncesc și pentru masă, soțul meu. GÂND: Mai îngăduie cu masa. Brăduț, cum facem cu cimilitura noastră? Chemăm sfetnicii sau o lăsăm pe mai târziu? BRĂDUȚ: Timp de amânare nu prea este, Măria Ta și tată; trei zile trec iute. Că tot cu dânsa mă necăjeam și când m-a lepădat calul într-o parte... LIOARA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sfetnicii sau o lăsăm pe mai târziu? BRĂDUȚ: Timp de amânare nu prea este, Măria Ta și tată; trei zile trec iute. Că tot cu dânsa mă necăjeam și când m-a lepădat calul într-o parte... LIOARA: Despre ce cimilitură vorbiți voi? Că nu pricep nimica. GÂND: Lioară, abia de-aici poate ieși o supărare adevărată, dacă nu ne dovedim ageri la minte. LIANA (către Lioara): Măria Ta, îngăduie-mi să plec. LIOARA: Ba să stai, fată. Dumnealor acuși îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
trag la cămara de sfat cu sfetnicii, și iar rămân singură. GÂND: Nu-i nici o taină, fată dragă. Rămâi unde te afli. Tare mă tem, nevastă, că va trebui să cerem și să așteptăm duh din cer în dezlegarea unei cimilituri, decât care alta n-am întâlnit mai încâlcită. Brăduț, dă tu de veste să poftească sfetnicii chiar aici; mă aflu cam trudit și-am găsit bun loc de odihnă. (Brăduț iese, revine imediat) LIOARA: Tot nu pricep... GÂND: Vei pricepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nădejde să-l lăsăm rușinat și de astă dată pe Zarvă-Împărat. (Intră cei trei Sfetnici.) SFETNICII (se înclină): Bine-ai venit, Măria Ta! GÂND: Bine v-am găsit! Vrednicilor ai mei sfetnici, veți binevoi să vă gândiți la dezlegarea unei cimilituri care o să vi se citească numaidecât. Și vă mai spun că avem pentru asta timp la îndemână doar trei zile. Altfel cată a ne apăra ce-i al nostru cu puterea săbiei. SFETNIC I: Cum se poate asta, Măria Ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
aur. Slujitorul cu sulița are un ochi mai puțin decât slujitorul numit Meletie. Poftim să ni se dovedească și să ni se spună cum se numește slujitorul cu arcan." GÂND: Ei, ce părere aveți domniile voastre? SFETNIC II: Cu adevărat, încâlcită cimilitură, Măria Ta! SFETNIC III: Ne trebuie table și tibișir, să-nșirăm semne și prepusuri. Greu ne-a fi să ajungem la un capăt numai în trei zile. GÂND: Atuncea cum vom face? LIANA: Măria Ta, dacă-mi îngădui, aș spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Cetatea Veche, unde-i Isachie, nici la Cetatea Arsă, precum s-a arătat, va locui la Cetatea Nouă. Pe ghiogar chemându-l ca pe războinicul de la Cetatea Nouă, numele lui este deci Terentie. SFETNIC II: Copila are dreptate. Numai că cimilitura cere numele altui slujitor. LIANA: Nimic mai lesne decât să-l aflăm, odată ajunși aici, înțelepte sfetnice. Terentie fiind numele slujitorului cu ghioaga, cel cu sulița, despre care știm că-i chior de-un ochi, fiind altul decât Meletie, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cât mi-i de foame... (Femeile ies) Fiule, aș mai pofti o ulcică de vin. Avem un ceas de tihnă și de mulțumire. Așa că toarnă-ți și ție încă una. (se toarnă, beau) Hm! Bun vin! Brăduțule, ce spui despre cimilitura noastră și despre dezlegarea ei? BRĂDUȚ: Tată dragă, cimilitura o socot între cele trecute, dar eu aș vrea să-ți spun că dezlegătoarea cimiliturii mie mi-a plăcut cum nu se poate mai tare! GÂND: Hm... Așteptam vorba asta de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai pofti o ulcică de vin. Avem un ceas de tihnă și de mulțumire. Așa că toarnă-ți și ție încă una. (se toarnă, beau) Hm! Bun vin! Brăduțule, ce spui despre cimilitura noastră și despre dezlegarea ei? BRĂDUȚ: Tată dragă, cimilitura o socot între cele trecute, dar eu aș vrea să-ți spun că dezlegătoarea cimiliturii mie mi-a plăcut cum nu se poate mai tare! GÂND: Hm... Așteptam vorba asta de la tine, fiule, și nu pot spune că nu mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]