248 matches
-
oprește, doamna scoate un fluier din mînecă și începe să cînte, plimbîndu-se de colo-colo, în lungul culoarului gol. "Păsărică, mută-ți cuibul și te du...", ", sînt atîtea flori la ferești, dar cea mai frumoasă floare, ce-mi apare, tu ești!", "Ciobănaș cu trei sute de oi"... Își curmă la fel de brutal repertoriul cum l-a început și înnoadă povestea cu marfa din Ungaria. Pesemne că cineva a agresat-o verbal de la capătul culoarului. Un noian halucinant de înjurături, strigate în noapte, s-a
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
Dumitru Hurubă Ce vremuri erau când miorițele lăi-bucălăi se adăpau din izvoare cristalin-murmurânde în timp ce rumenii ciobănași cântau din fluiere de os!; când Vitoria Lipan, în calitate de Penelopă autohtonă, cumula funcțiile de ministru al justiției și de criminalist - cu succese mult mai notabile decât... Pardon? Mă scuzați: mi s-a părut că aud mârâitul din „Stăpâne, stăpâne,/ Mai
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
a fost rezolvată de Lucifer într-un laborator secret din jungla de pe malurile Amazonului. Amen! În acest secol se observă cel mai bine ce-a ieșit din imixtiunea scaraoschiană în Geneză... De asemenea, tot în zilele noastre, o parte dintre ciobănași cântă din solzul lu’ pește, alta din fluiere de răchită, iar a treia fluieră pur și simplu, fiindcă oasele sunt ciolane electoral-discordice; Vitoria Lipan l-a vândut pe Gheorghiță primarului din localitatea Gostinu, județul Giurgiu, cu baltag cu tot, obiect
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
cei care, de bine, de rău, mai au o pâine pe masă. Ceea ce, în starea de disperare și dezumanizare în care se află nefericiții foști susținători ai lui Iliescu, li se pare a fi chiar Soluția. De la imaginea idilică a ciobănașului care doinea printre oi pe însoritul plai mioritic, ne-am transformat într-o nație de răzbunători. Un fel de Monte-Cristo în zdrențe, care-și închipuie că Vadim e abatele Faria. Din nefericire pentru ei, el e doar temnicerul.
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
direct și permanent cu evoluția socială a României. Un păcat inadmisibil, recunosc, pentru cineva care s-a angajat să scrie o rubrică despre România reală, nu despre aceea propaganistică, iluzorie, existentă doar în discursurile politicienilor ori în doinele melancolice ale ciobănașilor de anțărț. Nu vă puteți imagina ce fericire m-a năpădit când, la sugestia unor studenți, am început, de câteva luni, să frecventez una din piețele de vechituri ale orașului. Am, n-am treabă, duminică dimineața mă îmbrac "popular" (în
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
viață aspră, o luptă cu adversitățile naturii, căreia trebuia să-i pătrundă tainele și pe care trebuie să și-o apropie. În fața lui se deschide o lume nouă, destinată bărbaților, pasionantă și emoționantă, cu ademeniri și primejdii la tot pasul. Ciobănașul visa, de pe atunci, să treacă dincolo, „În țară” și numea vama dintre Transilvania și Muntenia, „granița drăcească”. Se Întreba el: „cine a mai văzut graniță prin mijlocul țării? ”, graniță care a separat romanii doar politic și administrativ pentru că sufletul și
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
ar spune poarta ta...”, ”Dragoste, buruiană rea”, ”De tine nu-mi mai este dor” și alte piese intrate în conștiința marelui public. Ca un corolar, al final toți participanții au interpretat laolaltă cu publicul un vechi cîntec de Crăciun și ”Ciobănaș cu 300 de oi”. A fost, cu adevărat, o seară magică! Octavian URSULESCU Ultima oră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
subtilă. Tot jocul lor e extrem de condensat și de dens, fiecare gest are o semnificație, se vede cu prisos utilitatea repetițiilor îndelungate. Cît despre mizanscenă, să nu credeți că Porumboiu vă va repune nostalgia la treabă - n-o să vedeți niciun ciobănaș sau vreo balerină, genul de bibelouri - vestigii ale epocii comuniste, doar un Platon și un Aristotel. Tot la același capitol, veți vedea ceva care, în forma sublimată în care apare în film, s-ar putea numi o estetică economică a
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
necuvenit de pensionarii cărora li s-au calculat greșit drepturile de pensie (Legea nr. 338/2002 stipulează că sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se vor recupera de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu). Ciobănaș Maria, Timișoara. Pensionarul respectiv are posibilitatea să se înscrie în audiență la conducerea Casei Județene de Pensii Timiș în vederea clarificării situației. Din păcate, în momentul de față el este „bun de plată“. Harabagiu Daniela, Timișoara. Vă recomandăm să urmăriți articolele
Agenda2003-43-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281629_a_282958]
-
sunt stabiliți în România: M.O. nr. 358/23. 04. 2004. din sălile tribunalului Cioban bătut și lăsat fără oi Miorița, varianta penală, fără crimă, doar cu un cioban jefuit, s-a consumat la începutul lui noiembrie 2003, în Timiș. „Ciobănașul“ cu 325 de oi a fost ciomăgit de patru tâlhari, care i-au luat briceagul, radioul și turma. Bietul cioban s-a ales cu o bătaie soră cu moartea din întâmplare. N-a avut noroc în ziua de 2 noiembrie
Agenda2004-19-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282399_a_283728]
-
neașteptate proporții și că el trebuie reașezat în dimensiunile corecte și plauzibile. Poate că tocmai ceea ce a conferit mîțului mioritic valoare de mit fondator este transformarea lui în semifabricatie a psihozei colective a românilor. Din ideatica baladei reiese că acel ciobănaș moldovean, cînd e anunțat de o mioara că tovărășii săi s-au înțeles să-l ucidă pentru a-i fură turmă, nu reacționează justițiar. El se resemnează, ca în fața unei decizii divine, așteptînd moartea pe care o transformă într-o
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
fatidica duminică a anului 2000 când se va trage o loterie pe langă care Bingo-Robingo e un fleac microscopic, aleșii noștri tot vor tropăi către parlament, de la dreapta la stanga, de la stânga la centru a ș.a.m.d. Mitică patrie a ciobănașului cu oaie grăitoare va rămâne tot scindata în două tabere opuse a complementare, ne asigură politologul a la bufet se vor înțelege destul de bine aleșii noștri, cei ce au grijă că veniturile lor să nu fie mici, iar ale noastre
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
cochet într-o oglindă (gest nejustificat pentru un om care a ucis și în mod firesc trebuie să-și șteargă mâinile de sânge) și iese din scenă. Actul al III-lea este cel mai frumos realizat din întregul spectacol. Un ciobănaș copil în picioarele goale traversează cu un buchet de flori scenă, cântându- si aria. Este superbă această imagine de puritate care conferă, într-adevăr, o atmosferă specială. Țoșca vine cu permisul în mână fericită, se așază la pământ într-un
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
fi fost de mult eradicată. Numai că, într-un sumbru acord, agenți infernali din Vest și Est hotărâseră altfel. Și iată, zece ani trecură, zece doar, dar ce schimbare - și ce prefacere. Smuls din aromeala lui milenară, dotat cu celular, ciobănașul mioritic roti năpraznic bâta, izgonindu-i la repezeală pe prezumtivii ucigași, iar dacă tot luase avânt, o propti în țeasta tătâne-său, ce se făcu zob. Modelul oriental al îngăduinții fără de margini - precum că altfel nici nu se poate, nici
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
fost pentru poporul român dacă păcurărașul din Miorița ar fi pus mîna pe ciomag și le-ar fi dat două la mir verișanilor săi ce voiau, în amurg de soare, să-l omoare! Ce destin de ocară ar fi avut ciobănașul mioritic dacă ar fi rămas în viață!". Sau o precipitată înșiruire de opere ultragiate, doar-doar s-ar prinde în ilustrul șirag și propria-i producție: Există deci destine și destine: destinele unor biografii, destinele autorilor și destinele cărților! Din păcate
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
CV dezastruos, și cum își mai fac occidentalii cruce exorcizați când află câte o țară cu vocație ispășitoare, numai bună pentru a le sluji ca ecran de proiecție a propriilor defecte, stereotipii și neliniști - rămâne, în afara păcatelor reale pe care ciobănașul nostru mioritic le are, o întrebare ce-și așteaptă încă răspunsul. Constat numai că din vremea lui Carol I am mai promovat ca slujbași ai acestui talent atât de special, astăzi lumea nici măcar nu mai știe de noi. Cel puțin
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
câte îndur de la ăștia! Să se construiască piețe de sacrificiu!" Va să zică, "piețe de sacrificiu"! Expresia trebuie reținută, măcar pentru că "piețele de sacrificiu" sunt de mult construite în România. Trăim, zi și noapte, într-o "piață de sacrificiu", mioritici sau nu, ciobănași sau oițe bârsane. Mai trebuie să aflăm cine sunt "ei" (cei care nu "construiește" și nu "gândește"). Evident, guvernul, parlamentul, primăria. Cum televiziunile interactive sunt, la noi, abia la început, am pierdut ocazia să-i replic cetățeanului indignat că, de
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
rămîi cu un tablou, repet, al contextului în care s-a dezvoltat filosofia românească în epoca ei modernă. Să citez aici o pertinentă observație generalizatoare a d-lui Brădățan: "Pe de altă parte, nici nu poți susura la nesfîrșit metafizica ciobănașului mioritic și a specificului local, trecînd sistematic pe lîngă "marile probleme ale filosofiei", pentru simplul motiv că nu sînt "ale tale" și, ca atare, nu te privesc și nu te vor privi vreodată: există un fond comun și adînc al
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
compoziție complicată, cu numeroase personaje și arhitecturi colosale, care flatează în mod evident gustul de cronicar medieval și de comandant de oștiri pe pînză al lui J.-P. Laurens și al mediului academist, în general, iar la Craiova expune un Ciobănaș, o Țărancă, un peisaj dulceag, un studiu de compoziție etc., în evidentă filiație grigoresciană. Faptul că el nu încurcă lucrările, adică nu trimite Supa... la Craiova și Ciobănașul la Paris este o precoce probă de luciditate, de înțelegere corectă a
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
Laurens și al mediului academist, în general, iar la Craiova expune un Ciobănaș, o Țărancă, un peisaj dulceag, un studiu de compoziție etc., în evidentă filiație grigoresciană. Faptul că el nu încurcă lucrările, adică nu trimite Supa... la Craiova și Ciobănașul la Paris este o precoce probă de luciditate, de înțelegere corectă a scopurilor imediate ale artei și de simț managerial avant la lettre. De altfel, acest tip de strategie care mizează pe captarea bunăvoinței privitorului, prin flatarea stereotipiilor lui mentale
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
Drept care trag grabnica concluzie: românii au tot atâta încredere în guvernul român, precâtă încredere are guvernul român în Europa. Să mai spun că cifra în jurul căreia se dă toată această bătălie a vorbitului în dodii e eternul, mioriticul zero al ciobănașului cu ambiții cosmice, dar cu putirințe rivalizând duritatea țâțelor tip silicon ale fetelor din "Hustler"-ul românesc?
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
oarecare? România a trăit cea mai crîncenă dictatură pentru că, după părerea mea, e ceva în acest popor care poate îndura, iată, inclusiv crima. Și apoi, să nu uităm că balada noastră ridicată la rang național, Miorița, își face model din ciobănașul care se lasă omorît. Iată imaginea pe care ne convine să ne-o asumăm, seninătatea în fața morții. Eu nu cred că aici e vorba de răbdare care, în definitiv este una dintre cele mai mari virtuți, zice Biblia. Nu este
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
inițial ca poetică, demnă de admirație, chiar sublimă, s-a ajuns curând la contestarea, repudierea, batjocorirea acestuia. Faptul a provocat indignarea lui Viorel Mirea, care, în recenta lui monografie consideră că „atacul atât de vehement și de furibund îndreptat împotriva Ciobănașului și a Mioriței, de zeci de ani, a fost un atac dirijat cu toate forțele împotriva lui Iisus și a creștinismului ortodox, un complot pregătit din afară și inoculat prin toate mijloacele în rândul, în special, al intelectualității” (Cultul Miorița
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
pământul Peste ape și fântâni Din Bogata de la stâni Ogrădeasa vis frumos Pe imașul cel din jos Ciocârlia-n zbor spre soare Dă ușor din aripioare Și cu atâta gingășie Cântecul i se mlădie Peste tot peste imaș Unde micul ciobănaș Iată-l cu a lui mioare Plin de razele de soare Înste Măgură se uită Ciocârlia o ascultă Cetățaua o privește În botă se odihnește Ochi în ochi cu iarba fină Și a soarelui lumină Turma scumpă de mioare Paște
OGRĂDEASA-CÂNTECUL ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382120_a_383449]
-
de ani, un inexorabil tunel al timpului (unul dintre podurile cu balustrade din copaci seculari împietriți, din Parcul Romanescu), până la chipul înmărmurit în lumină al Mântuitorului Iisus Hristos sau până la silueta de fluieraș de soc (...,,mult zice cu foc”) a Ciobănașului pictat de Nicolae Grigorescu, extrem de popular în epocă și mai apoi. Semnat, după câte precizam, de o felină cu ochi derutanți, mereu în blocstarturi: Ec. Daniela Tiger, ,,Cuvântul editorului” este pe măsura volumului prezentat. Spicuim sintagme relevante pentru nivelul de
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]