45 matches
-
interpretată în concursuri șî de lelea Mărie, în '954, șî de Mărioara, în '62. Juriul a adus cea mai frumoasă apreciere și cel mai mare premiu, odată cu titlul de laureată a concursului. Această hore este bine cunoscută și răspîndită - „Balada ciobăniței răpite”. În Oaș, de omul de la miază-noapte. La noi, de lei și zmei. În alte părți, de turci. Forma muzicală a acestui cântec transformatr aproape în doină îi aparține lelii Mărie. Contribuția ei în transformarea și șlefuirea anumitor melodii, te
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
memora foarte repede vorbele înțelepte ale acestor truditori ai ogoarelor, crescători de animale și neântrecuți în arta albinăritului, că tare o mai încâtau proverbele, zicătorile, strigatul ciobanilor peste văiule ce trimeteau ecouri prelungi până în vârf de munte, agugulitul feremcător al ciobănițelor, etc. și uite așa, ușurel-ușure... a luat cunoștință de tradițiile și obiceiurile locului. Toamna, în serile când o ducea vreo verișoară mai mare ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
au uitat limba strămoșească. Bucuria ciobanului Ramo Tot în revista Formula As”, nr.889, oct. 2009, în reportajul „Vlahii din vărful munților” (urme românești în Bosnia), autorul Cătălin Manole relatează cu emoție întâlnirea cu un cioban din muntele Bjelasca, vârful...Ciobănița Mare. Ciobanul Ramo a fost entuziasmat când a aflat că el vorbește...românește. Că la „cioban” din limba lui, în română i se spune tot așa. Se bucură când află de cuvintele românești identice sau asemănătoare cu ale lui: vatră
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
care erau aprinse mii de stele, iar Luna plină avea fața însângerată și răspândea o lumină lăptoasă, așa cum nu mai văzuse decât în lampa unui petromax când se dusese la nunta unui nepot, care se însurase la Vaideieni cu o ciobăniță foarte bogată că, spre norocul lui, era și frumoasă; văzu în spatele unei cortine imense anii pe care-i trăise. Oameni, lucruri și multe din cele petrecute îi apăreau ca pe un ecran panoramic de cinema. Se făcea că venea pe
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
care zboară, nu o paște nici un fel de pericol, nu e nevoie nici de permise și nici de alte autorizații birocratice cum ar fi cea de survol, nici de aeroporturi pentru decolare sau aterizare și așa mai departe. Și ce ciobăniță frumușică îi făcea reclamă probând-o în rulaj, în zbor și readucând la un loc mioarele care se depărtau prea mult de grosul turmei. Atunci mi-am dorit cu adevărat să devin și eu cioban în Australia. Dar n-a
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_29_ion_untaru_1349063549.html [Corola-blog/BlogPost/348446_a_349775]
-
care erau aprinse mii de stele, iar Luna plină avea fața însângerată și răspândea o lumină lăptoasă, așa cum nu mai văzuse decât în lampa unui petromax când se dusese la nunta unui nepot, care se însurase la Vaideieni cu o ciobăniță foarte bogată că, spre norocul lui, era și frumoasă; văzu în spatele unei cortine imense anii pe care-i trăise. Oameni, lucruri și multe din cele petrecute îi apăreau ca pe un ecran panoramic de cinema. Se făcea că venea pe
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
zică din fluier doine așa frumoase ca și ciobăneii români, au alt fel de cântece, frumoase și astea, dar sunt altfel. Când am să merg în România, eu vreau să știu cum e acolo și mi-ar place să fiu ciobăniță la oițe. Dar, te rog, Buni, spune-mi o poveste cu oițe, dar să nu fie “sperietoare”. Să nu-mi spui că lupul a mâncat o oiță și pe urmă ciobanul a omorât lupul, ori că doi ciobănei au vrut
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_povestiri_pentr_elena_buica_1361172063.html [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
interpretată în concursuri șî de lelea Mărie, în '954, șî de Mărioara, în '62. Juriul a adus cea mai frumoasă apreciere și cel mai mare premiu, odată cu titlul de laureată a concursului. Această hore este bine cunoscută și răspîndită - „Balada ciobăniței răpite”. În Oaș, de omul de la miază-noapte. La noi, de lei și zmei. În alte părți, de turci. Forma muzicală a acestui cântec transformatr aproape în doină îi aparține lelii Mărie. Contribuția ei în transformarea și șlefuirea anumitor melodii, te
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Maria, cu domiciliul actual în Germania, Landshut, Stetthaimerstr. 29 128. Schuller Helmut Gheorghe, născut la 9 iunie 1942 în localitatea Șeica Mică, județul Sibiu, România, fiul lui Schuller Gheorghe și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, Landshut, Stetthaimerstr. 29. 129. Ciobăniță Eugen Cristian, născut la 3 august 1968 în Constanța, județul Constanța, România, fiul lui Ciobăniță Ion și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Augustenborggatan 6 C. 130. Heimann Fortuna Carmen, născută la 2 iunie 1967 în București, România, fiica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
9 iunie 1942 în localitatea Șeica Mică, județul Sibiu, România, fiul lui Schuller Gheorghe și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, Landshut, Stetthaimerstr. 29. 129. Ciobăniță Eugen Cristian, născut la 3 august 1968 în Constanța, județul Constanța, România, fiul lui Ciobăniță Ion și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Augustenborggatan 6 C. 130. Heimann Fortuna Carmen, născută la 2 iunie 1967 în București, România, fiica lui Țintea Petru Fortunato și Carmen Maria, cu domiciliul actual în Germania, Doringstadt Ebesfeld, Am
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
de Cavaler, cu însemn pentru militari: 1. domnului colonel inginer Bucovei Corneliu Florentin; 2. domnului colonel Stroea Gheorghe Adrian; 3. domnului colonel Țundrea Ioan Marius; 4. domnului locotenent-colonel Botoșanu Petru Iulian-Dorel; 5. domnului maior Agavriloaei Dragoș Florin; 6. domnului maior Ciobăniță Neculai Florin-Daniel; 7. domnului maior Pop Gavril Daniel; 8. domnului maior inginer Sileanu Dumitru Adrian; 9. domnului maior Uifăleanu Ovidiu-Gheorghe Ovidiu-Liviu; 10. domnului căpitan Axente Aurelian Cristian. Articolul 2 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa I, cu însemn pentru militari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197486_a_198815]
-
află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Cătălin Dumitru Ciobăniță în Dosarul nr. 1.308/232/2014 al Judecătoriei Găești și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.321D/2015. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Cătălin Dumitru Ciobăniță cu prilejul soluționării unei cauze civile în care a solicitat anularea încheierii de suspendare a executării silite a unor sume de bani reprezentând drepturi salariale, suspendare având ca temei dispozițiile art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Cătălin Dumitru Ciobăniță în Dosarul nr. 1.308/232/2014 al Judecătoriei Găești. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Găești și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronun��ată în ședința din data de 17 noiembrie 2015. PREȘEDINTELE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
făcute tot în acea perioadă. Octav Băncilă își făcea vacanțele la Broșteni în casa sorei lui, Elena, căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu. La Broșteni, pe valea Bistriței, a pictat o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și ciobănițe de pe muntele Grințieșu și de pe dealurile Broștenilor, plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
între cei trei ciobani și perseverența femeii care pornește în căutarea ciobanului ucis. Autorul s-a inspirat și din alte două balade populare culese de Vasile Alecsandri pe la mijlocul secolului al XIX-lea: „Șalga” - din care a preluat exemplul unei curajoase ciobănițe ce pornește în căutarea unei cete de hoți și se răzbună într-un mod năpraznic pe cei care au prădat-o - și „Dolca” - de unde a preluat legătura dintre om și animalul credincios. "Baltagul" este considerat ca fiind o monografie a
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
la "Tehnium" în echipă cu Ilie Mihăescu. A fost colaborator la revista FRR "Radiocomunicații și Radioamatorism" (1996-2012), secretarul general al FRR și redactor-șef al revistei. A colaborat la publicarea unui număr de 9 cărți tehnice, împreună cu Ilie Mihăescu, Vasile Ciobăniță, Laurențiu-Horia Moisin, Ștefan Ianciu, Șerban Naicu, Marius Ungureanu. A fost „senior member” al asociației nonprofit „Pro radio antic” din Arad. Începând din anul 2011 devine membru al Diviziei de Istoria Tehnicii a Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei și
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
1969]); Hora săltată (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la expoziție (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora Dâmbovița (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la Huși (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Patru piese populare (B.S.M.M.); E. Damarc & R. Eilemberg, Moment de promenadă (B.S.M.M.); Sârba ciobănițelor (joc popular, B.S.M.M.); Ca la Avrig (învârtită, B.S.M.M.); Din Hotin la Severin - suită de jocuri și melodii populare pe zone folclorice (B.U.C.M.R. [2000]); Sârbă de concert (B.U.C.M.R.)<br> Simfonică: Suită de dansuri românești (B.S.M.M. [m. 1963
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
fantezie pe motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1977]); Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3; B.U
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente de Jos (reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată stațiune balneoclimaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Hugo încântat. —Vreau să vă văd pe amândoi acasă. Când Alice i-a surâs, Hugo a simțit că i se înmoaie genunchii. Din motive care nu aveau nici o legătură cu Theo. În bucătăria de la Fitzherbert Place, Alice se holba la ciobănițele pictate pe ușile bufetului. Asta trebuia să fie opera Amandei Hardwick. Deasupra se ghiceau eforturile evidente ale lui Theo. Efectul culorilor pastelate și al sculpturilor acoperite cu piure de banane era aproape suprarealist. — Scuze pentru dezastru, a bolborosit Hugo. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cerb cu niște coarne falnice, În care neînfrânata fantezie a stăpânului casei m-a pus să pictez ciocănitori cu capul roșu, dumbrăvenci cu gușa verde-albăstruie și pestriță; pe spinarea cerbului, două veverițe și o ghindă; toate orătăniile se uitau la ciobănița din mijlocul pajiștii. Picioarele le ține drepte ca la armată. E Încălțată cu șosetuțe albe și pantofi negri, cu catarame aurii. Poartă veșminte țărănești de sărbătoare: ie, fotă, betelie cu fire groase, să se vadă, de aur și de argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
locul acordat animalelor pe vremea aceea, trebuie să se știe cine erau de fapt "animalele de la fermă ", o specie aproape dispărută, care nu se mai găsește decât în magazinele de jucării, în cărțile sau în cântecele pentru copii: Plouă, plouă, ciobănița mea Adă-ți mioarele dalbe La adăpost, în casă, colea, Vin' la mine, ciobănița mea... Familia necuvântătoarelor, propria noastră Arcă a lui Noe, era formată din: șase vaci, un cal, o capră, un porc (dar nu cu normă întreagă, căci
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
animalele de la fermă ", o specie aproape dispărută, care nu se mai găsește decât în magazinele de jucării, în cărțile sau în cântecele pentru copii: Plouă, plouă, ciobănița mea Adă-ți mioarele dalbe La adăpost, în casă, colea, Vin' la mine, ciobănița mea... Familia necuvântătoarelor, propria noastră Arcă a lui Noe, era formată din: șase vaci, un cal, o capră, un porc (dar nu cu normă întreagă, căci bietul de el nu ieșea din iarnă), vreo douăzeci de găini, un cocoș, doi
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pomeni marea înflorire de talente de acum douăzeci de ani fără a-l numi pe dânsul”. E. Lovinescu era, printr-o formulă lapidară, și mai tranșant: „G. Săpunaru reprezintă ruralismul integral”. Lirica lui S. celebrează figuri ale satului (Învățătorul, Secerătorul, Ciobănița, Bunica), reface imagini rustice (Tablou de iarnă, La muncă), evocă figuri de justițiari (Trei fârtați), apelează la motive de basm (Din vremea veche, Moartea spătarului) și la motive istorice (Închinare Cetății Hotinului, 1907. Fragmente). Peste toate se așterne regretul pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]