35 matches
-
la care se face „cusutul steagului” și „împletitul cununii”. Feciorii din sat se adună la casa mirelui, iar fetele la casa miresei. La casa mirelui stegarul își pregătește steagul. Pe o botă de lemn sunt cusute „pânzături de păr”, batiste, „cipce”(panglici), clopoței, „fățoi cu ciur”, spice de grâu, tidru etc. Toate aceste elemente decorative, pentru steagul ce este confecționat, sunt adunate de către stegar de la fostele drăguțe ale mirelui. Dar, după nuntă, steagul se desface, se dau înapoi obiectele împrumutate, dar
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
la chioșcuri ediția de aprilie, într-o haină nouă, mai stilish, mai sofisticată, mai interesantă, mai frumoasă, mai smart. Eu am primit-o deja acasă, cu o copertă surpriză. Apoi, o să postez interviul pe care mi l-a luat Andreea Cipca pentru numărul de martie al aceleiași reviste. Și pozele minunate, făcute de Andreea Goia. O parte dintre răspunsuri nu mai sunt, din păcate, valabile. Când și cum ți-ai dat seama prima oară că vrei să fii jurnalistă? Când eram
Un interviu din Unica de martie și cum arată revista în haină nouă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19097_a_20422]
-
pleacă șiruri cu motive geometrice, jos încrețită pe elastic, laibăr din postav negru, care de jur împrejur are cusute flori cu mătase neagră, roșie etc., poale strâmte peste care se află un jupon larg, care în partea de jos are cipcă (colțișori), șurț cu piană, în spate catrință din postav negru cu motive florale în diferite culori în partea de jos, în față un șurț făcut tot din postav negru sau brașon, mai lat, creț și cu florile pe mijloc, în
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
În casa dinainte (sufrageria de astăzi) este patul cu hainele (zestrea fetei) aranjate într-un anumit fel, mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela (cipcă). De o parte și de cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute cu diferite modele, fie geometrice, fie florale, divers colorate. Pe toți pereții se află covoare țesute în război, pe partea de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură un model floral sub formă de coroniță, cămașă albă, lungă peste care se află poalele cu dantelă sau cu șipcă (cipcă), în față se purta șurțul cu piană, adică cusut cu mătase, iar în spate cătrința țesută în război, neagră, simplă, din lână. Alte costume au șurț din mătase cu două fețe, cu cusătură de mătase pe ea, cu franjuri și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
fiind realizat cu motive geometrice brodate cu mătase în nuanțe de albastru, motivele geometrice în nuanțe de portocaliu, maro, albastru se repetă pe rândurile de pe mânecă, și stan. Mâneca se termină cu pumnași și încreț, râuri brodate peste încreț și cipcă. Cămașa( P. 1246) are mâneca pe de-a întregul largă la capăt, cu două rânduri de motive florale brodate cu nuanțe de roșu și grena, cu guleraș pe bentiță și cu același motiv decorativ floral de o parte și alta
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
P.1403 de asemenea provin de la aceeși persoană, sunt de asemenea cămăși încrețite ân jurul gâtului (P. 1330), are gura cămășii înt-o parte, cu mâneca dintr-una, cu altiță și rânduri, întercalate cu rânduri de șabace, cu încreț, pumnași și cipcă, stanul cu trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis și negru care se repetă pe altiță și mânecă, la gât are gulerul pe bentiță, brodat cu motive geometrice mărunte și cu un volan din dantelă lucrată cu
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
P.1302, P.1293, P1310, P.1316, P.1463, P.1282,P.1326,P. 1375) dintre acestea fac parte din tipul încrețit în jurul gâtului, 2(P.1304, mâneca largă în partea de jos P.1307, mâneca cu pumnași , încreț și cipcă) cu mâneca cu altiță, tablă și râuri pe mânecă, iar P.1302, cu o altiță în care apar elemente de noutate în decorarea mînecii, fiind formată de două benzi mai late brodate cu arnici de culoare neagră, cu motivul decorativ
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
continuă și pe stan. (aducînd aminte de cămășile cu ciupag pe stan). Această caracteristică se observă și la P.307. Alte 4 ciupage au mâneca în tablă pe de-a întregul, toate au mîneca strânsă în pumnași, se termină cu cipcă, (P 1250, și P.1160), au rânduri sabiate, dintre acestea (P1366) cu decor geometric ales în război are despicătura gurii cămășii într-o parte. Găsim între acestea ciupage monocrome (P1462, P.1250) broderie cu arnici negru, (P.1307) cu maro
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
Ciupagele (P. 1310, P. 1316, P.1293, P1463) sunt cămăși fără poale, cu mâneca dintr-una, cu un decor în formă de tablă realizat cu motive decorative florale brodate pe fire trase, cu bumbac alb, se termină în pumnași și cipcă. Tot de la Ogradena provin și P. 1375, P. 1326, P.1282, care corespund tipului tunică, poncio. Din același areal al Banatului provin (P. 1407)-Teregova și (P. 2498)- Sasca Montană ca și P.1369 de proveniență necunoscută, dar pe care
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
Ruga ți s-o împlinit/ Cânt cu drag cum ai voit,/ De mi-i auzi gura/Să îți stâmpăr inima./ Gura mea și cetera ți-o stâmpărat inima./” Poartă un costum popular, din zona natală, alcătuit din: cămașă albă, cu cipcă (dantelă la mâneci), cusută pe panama și tropai (bumbac cu bumbac), șâre cu flori mici, în culori vesele, poale din pânză albă, cu cipcă (broderie) de mână, pantofi, în păr are flori naturale de culoare roșie și busuioc. Vasile Crișan
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ți-o stâmpărat inima./” Poartă un costum popular, din zona natală, alcătuit din: cămașă albă, cu cipcă (dantelă la mâneci), cusută pe panama și tropai (bumbac cu bumbac), șâre cu flori mici, în culori vesele, poale din pânză albă, cu cipcă (broderie) de mână, pantofi, în păr are flori naturale de culoare roșie și busuioc. Vasile Crișan din Sânmihaiu de Pădure, județul Mureș, este artist liber-profesionist, specializat în sculptură, muzică, confecționare de instrumente muzicale. A învățat să cânte la fluier încă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
avut grijă să reprezinte localități și zone diferite. Covaciu Maria Mădălina a purtat costum din zona Clujului, alcătuit din: năframă cu ciucuri negri de mătase, ie brodată cu fir negru și galben, laibăr vechi de peste 100 de ani, poale cu cipcă, cu broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
în război, veche de peste 120 de ani, cu motive florale roșii și negre, poale cu dantelă din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat manual cu cipcă, laibăr cusut cu fire aurii, poale lucrate manual cu cipcă, zadie cusută cu fir auriu, brodată cu cipcă neagră, lucrată manual. Zona Codru a fost reprezentată de Botiș Andreia cu un costum format din năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
roșii și negre, poale cu dantelă din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat manual cu cipcă, laibăr cusut cu fire aurii, poale lucrate manual cu cipcă, zadie cusută cu fir auriu, brodată cu cipcă neagră, lucrată manual. Zona Codru a fost reprezentată de Botiș Andreia cu un costum format din năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi de peste 100 de ani, pintileu cu colțișori, moștenit de la străbunica
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat manual cu cipcă, laibăr cusut cu fire aurii, poale lucrate manual cu cipcă, zadie cusută cu fir auriu, brodată cu cipcă neagră, lucrată manual. Zona Codru a fost reprezentată de Botiș Andreia cu un costum format din năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi de peste 100 de ani, pintileu cu colțișori, moștenit de la străbunica, zadie (șorț) prevăzută lateral cu cipcă lucrată cu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
brodată cu cipcă neagră, lucrată manual. Zona Codru a fost reprezentată de Botiș Andreia cu un costum format din năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi de peste 100 de ani, pintileu cu colțișori, moștenit de la străbunica, zadie (șorț) prevăzută lateral cu cipcă lucrată cu mâna și Chiș Alexandra care a îmbrăcat un costum vechi de peste 80 de ani, purtat de străbunica în ziua nunții sale, alcătuit din năframă, spăcel și guler din ciur, peste poale un șorț negru de mătase. Grec Silvia
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
a confecționat această piesă de port). În Plaiul Cloșani există 4 exemplare de cămăși cu mânecă strânsă la capăt și cu pumnaș, provenite din arealul Baia de Arama sub influența cămășii ungurenești. Dacă în Clisura Dunării, în general mânecă se termină cu cipca, exemplarele asemănătoare provenite din Zona de Sud (aflate în colecțiile muzeului) sunt doar două, în timp ce nouă se termină cu feston, iar cele mai multe sunt cu tiv simplu. Din punct de vedere cromatic cele mai multe cămăși sunt policrome,(P2601, P221, P2600, P2634, P2635
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
realitat decît cel tradițional, făcând parte din mânecă. Acesta este realizat din rînduri sabiate, din arnici de culoare liliachie, intercalate de rînduri de mărgeluțe albastre, grupate cîte două. Mâneca în blană, largă în partea de jos, se termină cu o cipcă măruntă. Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de arnici de culoare neagră, înviorat cu mărgeluțe policrome. Stanul din spate(spătoiul) prezintă șase fâșii decorative cu câte trei rânduri decorative cu motivul dominant al
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
vară și e cusută fain cu flori roșii”. “Iar fustele și șurțele cum sunt?” “Păi, cum să fie, tot albe, răspundea Nana Mariuță, că doar este vară, și sunt cusute de mână tot cu flori roșii și pe poale cu cipcă (dantelă), împletită tot de mână.” “Și basmaua, marama, cum e?” “Păi tot așa, albă, fiindcă așa se poartă vara.” Și uite așa, Nana Mariuță vorbea cu distincție și simplitate despre splendoarea costumului purtat zilnic, în demnitate și frumusețe. Buni încheie
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
Ș-oi muri în țară strină Făr - o leacă de lumină, Fără lumină de ceară, Fără om dintr-a mea țară, Fără om din satul meu, Fără lumină de seu. 183 Pe drumul de Orădie, Trimisu-mi-o badea mie Cipcă neagră să-l jălesc, Că-i catană - mpărătesc. Dar în cipc - așa mi-o scris: Să-i cos un rând de cămeși Tot cu fir și cu islogi. Dar mândra din grai grăi: Să știu că bade - a vini 215
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
casa și Într-o zi l-a luat tata cu el la coasă, numai atunci o apucat să mă muște câinele lui Văsălie când eram băgat În părău după lemne și buruieni și numai după ce terminam treaba mă apucam de cipcă și mai coseam la trandafir și la puiul negru. Până când a venit vremea de școală și atunci tare mi-a plăcut că popa Banea care ne Învăța era om bun și eu mergeam ziua la școală și am scăpat, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
29 mai 1988 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 4910 Ried Im Innkreis, Schillerstr. 35, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Fructelor nr. 2, ap. 34, județul Timiș. (1.343R/2006) 9. Cipcă Oana-Raluca, fiica lui Cipcă Liviu și Anca, născută la data de 25 mai 1983 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, cu domiciliul actual în Olanda, 6229 WE Maastricht, Malvabeemd 28, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bacău, Calea Republicii
ORDIN nr. 2.968/C din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205100_a_206429]
-
localitatea Timișoara, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 4910 Ried Im Innkreis, Schillerstr. 35, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Fructelor nr. 2, ap. 34, județul Timiș. (1.343R/2006) 9. Cipcă Oana-Raluca, fiica lui Cipcă Liviu și Anca, născută la data de 25 mai 1983 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, cu domiciliul actual în Olanda, 6229 WE Maastricht, Malvabeemd 28, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bacău, Calea Republicii nr. 84, bl. 84
ORDIN nr. 2.968/C din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205100_a_206429]
-
care se înfășoară în talie de mai multe ori și arareori cu brâie. De asemenea, în Borșa, se poartă sugna de diferite culori, care este asemănătoare unei fuste cu creți sau paturi. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipca. În picioare, femeile poartă opinci din oargă. Costumul bărbătesc. Vară, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]