3,759 matches
-
celorlalți, printr-un act de insubordonare lustrală, de ,neascultare" nici de veac și nici de oameni. Cu privirea înălțată pe un orizont intemporal, Vintilă Horia blamează ,timpul istrionului devenit zeu al mulțimii", timpul ,sîngeros și fără vlagă" ce l-a circumscris: , Tot ceea ce mă înconjoară, în afară de soția și de copiii mei, de cîțiva prieteni, de amintirea alor mei, de aceea a }ării și de ceea ce aceasta a păstrat pur și etern în mine, restul, lumea actuală și tot ce-i stă
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
El nu poate uita că Basarabia (împreună cu Bucovina de nord și Herța) a fost anexată cu forța de către Uniunea Sovietică în urma unui pact încheiat între Stalin și Hitler"15. Problemă Basarabiei este, pentru Regele Mihai, mult mai complexă pentru că ea circumscrie, într-un anume fel, si romanitatea celor care s-au aflat la modul propriu sub URSS - și care, datorită circumstanțelor politice internaționale, au devenit mai repede emancipați politic și național - unei evoluții diferite în raport cu implicarea reparatorie a Vestului în Europa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la Eliade, Bachelard sau Gilbert Durand.Ei nu sînt teologi ci filosofi ai religiilor, antropologi, specialiști ai imaginarului.Toti ajung la concluzia ca un om total areligios este mai degrabă un accident patologic.Prin religiozitate nu înțeleg doar manifestările religioase circumscrise strict religiilor pozitive;misticismul; revelațiile,teofaniile,cratofaniile,care amorsează acea intuiție a sacrului denumită de R Otto “mysterium tremendum”, ci toate manifestările subîntinse de o căutare a transcendentei, chiar dacă aceasta “transcendență” e una degradata care nu mai are nimic de-
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
aceeași voce, pornită pe panta unor confesiuni de nimeni cerute, dar înalt-edificatoare" (e avut în vedere directorul de tristă memorie al TVR, dl. Paul Everac). Modulația ironică prin care e ținut isonul impudicei pretenții depășește, desigur, limita momentului care o circumscrie, rezonînd din plin în actualitate: "Cine? Chiar toți artiștii să fi fost colaboraționiști? Nu toți, dar măcar cei mai mari. De la Aristotel (mentorul lui Alexandru cel Mare) și Ovidiu (lingușitor al lui Augustus), trecînd prin Shakespeare (adulator al reginei Elisabeta
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
din lucrarea A Manifesto for Cyborgs: nu are nici în clin, nici în mânecă cu utopia, se referă (foarte sumar) la un segment precis din cyborg fiction (cel feminist) și ca atare afirmația din citatul respectiv e departe de a circumscrie tendințele acestei specii literare. De altfel, intenția explicită a autoarei și miza textului e de a demonstra că cyborg gender e o întrupare/imagine (embodiment) care ar putea fi - dacă femeile ar lua decizia politică de a și-o asuma
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
fac parte evident din opusul, contrariul, din negațiile sale. Pentru capacitatea de a portretiza, citez îmbinarea de valori, sentimente, volubilitate critică ușor cenzurată în ironie, a apariției lui Grigore Nandriș: "imposibil să scoți un slavist din micile lui socoteli lingvistice, circumscrise la orizontul manualelor didactice și în capul lui Nandriș la limitele bucovinene ale "patriei mici"". Și ca o completare spirituală: "Suntem ca acum 35 de ani la Viena, un fel de Don Quijote cu Sancho Panza; el lăsându-se stăpânit de
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
măsurii. Fără opoziție, controlând discreționar totul, fie prin sistemul cumetriilor, fie prin forță, ei își îngăduie să sfideze cu nerușinare bunul simț. Perfect imuni, se știu la adăpost de orice pedeapsă, chiar dacă fură, schilodesc sau omoară. Acestei mentalități i se circumscrie inimaginabila batjocură a lui Sechelariu la adresa comunității aflate sub providențiala sa păstorire. Vreme de câteva ore, Bacăul s-a metamorfozat într-un oraș de milogi, fericiți să se înfrupte din cârnații și berile oferite de stăpânul orașului. Niciodată în ultimii
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
proiecte pentru realizarea unor interpretări de referință, deosebite din punct de vedere calitativ. Trecând de acest subiect delicat, mă voi concentra asupra stilului compozitorului și voi încerca o succintă caracterizare a acestuia. Zona afectivă proprie stilului muzicii lui Dan Constantinescu circumscrie un spațiu triunghiular, ale cărui laturi sunt seninătatea reflexivă ori voioasă (Heiterheit, la Nietzsche), intimitatea prietenoasă și noblețea nostalgică. Asperitățile ori violența, "masacrul determinațiilor ce renasc fără încetare", cum spune Jankélévitch, nu-și găsesc aici locul. Chiar și atunci când lucrează
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
Dinu Rogojeanu și ale prietenilor săi din perioada 1952-1964. Nu cunosc roman românesc mai aplecat supra explicitării unor tehnici (amatoricești sau nu, însă toate) conspirative. Această dublă condiție a personajelor dă de altfel tonul cărții. Consecvența cu care autorul o circumscrie e, fără alte mărci, una pasională. Aș zice, ca intuiție, că fie și numai temperamental lui Stroescu-Stînișoară i se potrivește perfect un asemenea subiect al rezitenței din umbră. Nu doar despre subiect este însă vorba în fraza de mai sus
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
strict pe terenul teoriei literaturii, se poate vehicula ideea adevărului unei critici de tip reader response. în final aș cita opinia unuia dintre interlocutorii Rodicăi Binder, Richard Swartz, corespondent pentru o perioadă al unui ziar suedez în Europa de Est și care circumscrie perfect libertățile și limitele dramatice ale unei opere (paradoxală!) în specia efemeră a jurnalismului, devenite inerente, în sens ontologic și nu estetic, Dialogurile salvate de Rodica Binder: "Din punctul meu de vedere, jurnalismul și literatura sunt lucruri fundamental diferite. Nu
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
aceste noi Table ale Legii? Cine te-a învestit cu puterea de a-mi impune credința d-tale, peste împotrivirile conștiinței mele?" Misticismul opiniei unice care nu suportă nici o nuanță de îndoială și, în cazul criticii, afurisește revizuirile, poate fi circumscris prin propozițiile lui Teodorescu-Braniște din 1947: "Nimic nu-mi îngăduie să cred că stai de vorbă, prin nu știu ce magie, cu forțe ascunse care îți strecoară în miez de noapte, în creierul d-tale - și numai pentru uzul d-tale - scînteia
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
scrierea de care ne ocupăm este imaginea unor autori, cîteodată de vîrf, ai epocii, surprinși "pe viu". E vorba de documente de conștiință, dar și de o înregistrare imediată, "factuală", cu o semnificație aparte în reconstituirea unui trecut relativ apropiat, circumscriind, după cum se exprimă Mircea A. Diaconu, autor al unei judicioase prefețe, "un timp al scriiturii care substituie într-un fel timpul istoric". Azi atari fapte sînt frecvent nesocotite în operația de "stilizare, de "retuș", operație mai mult ori mai puțin
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
excentrică și ușor paranoidă își construiește casa "cu fundul în sus" alcătuind pereții din păreri și sugestii de împrumut, cu două ipoteze personale drept ferestre și cu o ușă confecționată dintr-un regret mai vechi. Preocuparea majoră pare să se circumscrie receptării actului de creație de către "curioși", adică de publicul larg, de criticii mai mult sau mai puțin avizați. "Amatorii" își dau în fel și chip cu părerea, se împart în admiratori și delatori, unii invocă geniul, alții nebunia, alții teribilismul
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
virtuală): "Între pereții unde respir tot mai greu aerul altuia/ care se frămîntă alături" ( voi povesti în cer). Simțindu-se "singur pe crucea asta de pămînt" ( trăiesc pe o insulă) sau trăitor "pe o insulă înconjurată de înjurături precise" ( ibidem), circumscris de "anotimpul peste care plutește suverană scîrba" ( un acoperiș deasupra capului), "biet viețaș strivit de dogma cu cotor auriu/ care ne ține loc de viață" ( ibidem), Nicolae Coande descinde fără complexe în bolgia fiziologiei. Această infrastructură a făpturii apare, firește
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
sau vizibile. Inițiatorilor anchetei, cu toată lipsa lor de complexe, nu le-ar fi surâs, sincer vorbind, să dea senzația, fie și involuntară, a unor rezultate "subțiri" în zone de care nu se ocupă ca profesioniști. Apoi, sperând că am circumscris oarecum teritoriul dezbaterii, a doua chestiune presantă era definirea criteriilor integrării, evitându-se pe cât posibil jenantul rodaj al termenului în varii contexte. Unul dintre repondenți (Mircea Iorgulescu) a pus la îndoială proprietatea cuvântului integrare când este vorba de literatură și
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
excepțional". Alți cercetători se arată incapabili de-a fixa buclucașul postmodernism în timp. Steven Best și Douglas Kellner socotesc că prezentul ar fi doar un prag între modern și postmodern, ultimul aflîndu-se în curs de constituire, în timp ce Calvin O. Schrag circumscrie postmodernismul trecutului. După cum Matei Călinescu sugerează aceeași atmosferă retro: "Eclectismul rafinat al postmodernismului, faptul că el pune sub semnul întrebării unitatea și atribuie valoare părții în detrimentul întregului la acest sfîrșit de secol, ne reamintește de «euforia decadentă» din anii 1880
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
o premisă a înțelegerii lor. La antipodul calomniei impenitente a lui Barthes, diaristul nostru dovedește inteligența egotistă ce-i îngăduie a propune o coerență a discursului, răsfrîngînd o individualitate morală intrinsecă. I se potrivesc de minune vorbele prin care-l circumscrie pe Cioran, model pe care-l hărțuiește de bunăseamă spre a se sustrage fascinației ce o exercită asupră-i: El este postmodern prin spiritul sceptic, modern prin nervul exploziv". Așadar, mai întîi scepticismul. O mefiență care se așterne calin, șerpuitor
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
coerență resimțită drept factice, cele două repere consacrate ale Septentrionului abordat. Mai întîi e vorba de acel Nord înfiorător al Vechiului Testament. Adică de un lăcaș al Răului satanic și al ispitei, izvor al unui uragan nimicitor pe care-l circumscrie verbul vaticinar al lui Ieremia: "De la miazănoapte se va deschide nenorocire asupra tuturor locuitorilor țării acesteia" (1, 14), adăugînd că invadatorul va purcede din același punct cardinal (46, 20). Un atare Nord malefic, al întunecării și pierzaniei, diform pînă la
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
finețe a relațiilor matern/ patern-filiale, cu o tentă de mizantropie insuficient decantată, încît iscă îndoieli seducătoare și intonații morale dintre cele mai neașteptate. Bastarzii, elemente perturbatoare, ca și avortonii sentimentali - am numit progeniturile legitime acoperite de aceeași neiubire parentală - se circumscriu sferei personajelor nerăsfățate de autoare, pentru care copiii par să cumuleze, prin generații succesive, defectele părinților. Experiențele traumatizante și insatisfacțiile infantile își pun pecetea asupra întregii lor existențe". Mecanismul transmiterii unui rău prenatal se complică uneori, sub pana Hortensiei Papadat-Bengescu
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
Heraclit, Nicolaus Cusanus, isihasmul, René Thom, Ludwig von Bertalanffy, Constantin Noica sunt repere și leit-motive ale discursului său teoretic. Raportul heraclitean dintre Unu și Multiplu se manifestă ca reflecție asupra marginii și a centrului (circumferință și centru la Nicolaus Cusanus), circumscriind discuția privind limbajul muzical local și global, istoric și transistoric, ordinea și dezordinea. Totodată, în planul țesăturii muzicale, Unu devine la Niculescu (prin continuarea ideilor enesciene) unisonul, apoi - prin cizelare - obiectul sonor punctual (fie el sunet, ca în Unisonos și
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
atribuie propoziția "patria mea este limba mea." Or, limba reflectă ceea ce este Brazilia astăzi: hegemonia nord-americană. Dar limba portugheză este cea pe care o folosim în cuvintele de dragoste, de rugăciune, de poezie, de tandrețe și de consolare. Engleza este circumscrisă la shopping centers, la informatică. Cât timp portugheza va fi limba pe care o utilizăm în momentele mai importante și mai intime ale vieții, ea nu riscă nimic.
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
iluziilor se aud distinct” (ibidem). Atitudinea morală adecvată a unei asemenea înscenări este umilitatea. „Excesul” materialității vehiculate în discursul liric trădează o spaimă de materie a ființei neajutorate care se-aruncă în vîrtejurile lor, paradoxal, spre a scăpa de ele. Circumscris unui cadru domestic și gospodăresc, aidoma lui Arghezi, autorul Cîntecelor naive pare a nu accepta la un moment dat nici măcar gratuitatea contemplației (din care ar putea germina oțiul aristocratic sau orgoliul estetic), implicîndu-se meșteșugărește în funcționarea realiilor d-sale fantaste
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
principe străin: cum se vede, un destin cît se poate de „epic” al cărui spațiu larg de desfășurare a permis Danei Dumitriu cuprinderea aproape monografică a perioadei istorice pe care a abordat-o. Cele trei volume din Prințul Ghica se circumscriu efortului de a descoperi epoca în întregul ei, fapt caracteristic pentru ceea ce unii numesc, cu o sintagmă discutabilă, „roman istoric”; Prințul Ghica este un roman-sinteză, un text despre care se poate spune că se scrie dintr-un roman de dragoste
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
construcție epică în jurul unei prezențe umane și culturale atît de active în ultimul deceniu, așa cum a fost Irina Nicolau, o descriere mai mult sau mai puțin documentară, chiar dacă este vorba despre o expoziție de pictură, ci o încercare de a circumscrie în coduri vizuale complexitatea unui spirit și dinamica mentală ale unei existențe exemplare și cu o vocație naturală a construcției. Pentru a se înțelege, însă, întreaga plajă de semnificații a unei asemenea expoziții, chiar dacă ea nu ar avea nevoie, în
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
de vid, de inform și de pasivitate, Vasile Tolan este un reprezentant demn al expresionismului abstract, atît de bine ilustrat în spațiul ardelenesc. Însă spre deosebire de formele consacrate ale acestei expresii și ale acestei stilistici de școală, în marea lor majoritate circumscrise unei violențe glaciale și unei evidente frigidități afective, Tolan este mai degrabă un temperament liric și meridional. Expresionismul lui are un duct sentimental asemănător aceluia pe care l-a consacrat un alt bistrițean, Miron Duca, o subtilitate și un rafinament
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]