136 matches
-
Dreptul de a folosi teritorii din patrimoniul devălmaș se stabilea în raport cu o serie de principii. După cum am văzut, stăpânirile locurești se bazau pe principiul folosirii egale cu munca depusă și pe principiul nerivalității în exploatarea resursei. Nevoia de a achita cisla satului a dus la apariția unei forme incipiente de impozitare, astfel că fiecare obștean era obligat să participe la plata birului și alte cheltuieli comune cu o sumă proporțională cu beneficiile pe care le obținea din exploatarea bunurilor. Cu timpul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
restrânsă fie la un anumit obiectiv sau la o sarcină finită în timp, fie la o anumită sarcină nefinită în timp. Exemple de asemenea sarcini sunt mai ales cele „diplomatice”, ținând de legătura cu exteriorul: reprezentarea obștii în procese, negocierea cislei etc., dar și sarcini interne precum judecata în procese între obșteni, coordonarea unor acțiuni colective ca defrișări, desțeleniri sau alte amenajări etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe cazuri obștile evitau delegarea (preferând, spre
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
feluri importante, aranjamentul de obști. În primul rând, utilitatea nivelului confederal a scăzut, atribuțiile sale fiind transferate odată cu preluarea furnizării acestor bunuri și servicii. În ultimii 100-150 de ani înainte de dispariția sa, principalul rol al acestui nivel a devenit plata cislei și repartizarea sa pe sate și gospodării. În al doilea rând, a fost diminuată autoritatea sa decizională și cea în materie de justiție internă, întrucât a devenit simplă și din ce în ce mai frecventă contestarea deciziilor și judecăților sale în curțile de justiție
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
iar capacitatea administrativă lipsea tocmai din cauza inexistenței resurselor bugetare pentru a o menține (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 78). Sistemul aflat în uz încă din cele mai vechi timpuri era birul colectiv sau taxarea comunităților (și nu a indivizilor) - procedeul cislei. Pentru comunitățile sătești, taxarea colectivă a rămas în vigoare până în secolul al XVIII-lea. După cum s-a văzut și în citatul din Descrierea Moldovei, acest procedeu avea dezavantajul că taxa era practic negociabilă. În general, și nu doar în relația
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
culturilor. Aceste procese de dislocare funcțională au vulnerabilizat nivelul confederal prin aceea că l-au lipsit progresiv de importanță și resurse. Practic, de la începutul secolului al XIX-lea, obștea mare a Vrancei s-a întrunit pentru două scopuri principale: plata cislei și apărarea în procese. Dintre acestea, cel puțin al doilea a contribuit mult la coeziunea aranjamentului, însă ambele acțiuni colective, care formează acum rațiunea de existență a nivelului confederal, sunt de natură reactivă. Nivelul confederal a dispărut exact în momentul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
explicația pe care o ofer - a fost că s-a creat o relație de dependență între existența obștii mari și plata colectivă a taxei . În aceste condiții, tranziția sistemului fiscal a avut loc în două faze: Regulamentele Organice au transformat cisla într-un sistem mixt, bazat pe taxarea pe gospodărie și pe sat, iar ulterior anului 1864, taxarea s-a făcut exclusiv individual. Ambele aspecte (reactivitatea și dependența) indică faptul că singurul joc jucat în nivelul confederal era cel al beneficiilor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Ulterior diminuării rolului său de marcă de apărare, încă existent în secolele XVI-XVII, primele bunuri și servicii care nu au mai fost furnizate de către aranjament au fost apărarea și diplomația, respectiv poliția și justiția. Acestea au fost urmate de colectarea cislei, ultimul bun public furnizat la nivelul agregat, strict simbolic, fiind sprijinul pentru Schitul Negru, încă prezent în perioada interbelică. Ulterior începerii proceselor de restrângere a acțiunii colective, simplificarea instituțională a constat în reducerea instituțiilor politice ale aranjamentului. Mai exact, nivelul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
publice către stat a scăzut reziliența nivelului confederativ pentru că a limitat atât nivelul acțiunii colective realizate prin intermediul său, cât și prin aceea că a transformat caracterul său în cel de for al jocurilor de sumă nulă. Dintre aceste jocuri, plata cislei a creat o dependență a nivelului confederativ al aranjamentului de această atribuție fiscală. În al doilea rând, am explicat și că tocmai caracterul prea democratic al aranjamentului (mai exact, norma împotriva delegării permanente) i-a incapacitat rezistența în fața acestei perturbații
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
vin răcoros. La vederea acestora, s-a auzit murmurul cărăușilor, ca semn că au scăpat de așteptare. Cinstiți gospodari, dați ulcelele mai aproape, să vi le umplu cu vin, că cine știe, vi s-o fi făcut sete de la atâta cislă, a strigat din capul mesei Costache crâșmarul. Primul care a întins ulcica a fost Pâcu. Cum a văzut-o plină, s-a așezat pe locul lui și, cu ochii lucind de plăcere, a amirosit boarea ce se ridica din vinul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din când în când, privind uitat spre zare. Trăgea apoi cu sete din lulea, aruncând vălătuci de fum alburiu. Părea că poartă un dialog neauzit cu un interlocutor nevăzut...De fapt el vorbea cu sine, pentru că era dorit de o cislă în lege, care de o bucată de vreme îi lipsea. Tocmai trecuse iarna și s-au scurs ultimele șuvoaie de apă, când nu-i nici de căruță, nici de teleguță. Mitruță Ogaș, ivit la colțul uliței, l-a văzut pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și, zâmbind unui gând, a clătinat din cap. Măi, măi! Strașnic om și inginerul ista. Nu te mai saturi să-l asculți... Dacă ar fi alte vremuri... ne-am aduna seara colea sub nucul din grădină și am sta la cislă până hăt în noapte. Dar așa, trăim ca sălbaticii. Vrei să stai de vorbă cu un om, trebuie să te uiți în dreapta și în stânga, să nu te vadă mai știu eu cine. Ai dreptate, nașule. Numai că acolo sub nuc
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu inginerul Cicoare - a deschis vorba Petrache. Ei! Ce face domnul inginer? Abia aștept să-l văd - s-a arătat Costăchel bucuros. Și el îi în așteptarea unui asemenea moment. Apoi, dacă așa stau lucrurile, s-o punem de-o cislă, Petrache. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Avem timp la îndemână berechet. Ce să facem altceva pe un omăt și un ger ca aiestea? - a filozofat Petrache. Am să-i trimit vorbă că îl așteptăm mâine seară la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nimeni... În seara despre care-i vorba, după ce a terminat treaba, crâșmarul a turnat un strop de rachiu într-un țoi - vorba ceea, să facă dâră-n barbă - și s-a dus la masa lui Vasile Căpitanu. Avea chef de cislă. Vasile Căpitanu însă ședea tăcut, ca de obicei... La un timp l-a întrebat pe crâșmar: „Da’ nu ți s-o lipit de mână o cinzacă acolo și pentru mine? Bine că ți ai pus tu udătură, iar eu să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
or limpezi lucrurile... Ar trebui să-i luați pentru banii care i-au cheltuit și nu mai au de unde să vi-i dea. La asta ne gândeam și noi, dar judecata are să hotărască - a intervenit Cotman. În timp ce gospodarii ședeau la cislă, mătușa Catinca pregătea de-ale gurii, ca să aibă după ce merge vinul. Dumitre! Până așez eu ce-oi avea pe masă, tu fă-o pe gospodarul și adu niște vin, că oamenii iștia or fi însetați! Dacă tu nu ai vreme
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
visăm și îi așteptăm? - a răspuns Hliboceanu, cu voce joasă și caldă. Dacă ne-om ține de firitiseli, nu mai apucăm să-i bem vinul lui Costache și să mâncăm plăcintele Măriuței. Așa că, la treabă, copii, că avem timp de cislă toată noaptea, care-i încă destul de lungă - a pus treburile în ordine Pâcu... Când masa era în toi, Hliboceanu a prins să vorbească, fără a aștepta ca ceilalți să înceteze vorba... Uite că o venit vremea să bem și un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Tudorel, cu ochii numai lumină. ― Poftiți În casă - i-a invitat Maria, luând-o Înainte. Când s-au văzut Înăuntru, au răsuflat ușurați. ― După ce vă veți Înviora trecând pe la baie, om sta la masă și apoi ne-om ține de cislă - a propus Gruia... Fiindcă Maria era ocupată cu pregătirea mesei pentru musafiri, mama Maranda l-a luat În brațe pe Tudorel, care o privea cu o curiozitate deosebită, fără să scâncească sau s-o caute din priviri pe Maria... ― Apăi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu har nemaipomenit a lui Petrică, au răsuflat ușurați parcă... ― Chiar așa s-au petrecut faptele, tată Toadere? - a Întrebat profesorul Hliboceanu. ― Ei. Le mai Înflorești și Petrică. Așa-s eu. La mini mai mult face treaba decât vorba. La cislă se pricep toți. La fapte, mai puțini - a răspuns tata Toader. ― Eu am crezut că, dacă mi-a Întins mâna, de acum Înainte s-a purta altfel cu mine. Da’ de unde? ― Și când a Început să-și schimbe comportamentul, totuși
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unui cod de identificare. Redactorul-șef al revistei, cunoscutul scriitor al exilului rus Gh. Adamovici, nu pregetă a recomanda publicarea neîntârziată a manuscrisului și, pentru că revista care organizase concursul nu putea să o facă, îl trimite redactorului-șef al revistei Cisla, N. Oțup. Apreciind imediat valoarea scrierii care i-a parvenit, N. Oțup o publică, complet, în numerele 1-17, 1934, ale săptămânalului Illiustrirovannaia jizn sub titlul Povest s kokainom (Iz zapisok bolnogo) (Poveste cu cocaină. Din însemnările unui bolnav). Sub același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
N. Oțup o publică, complet, în numerele 1-17, 1934, ale săptămânalului Illiustrirovannaia jizn sub titlul Povest s kokainom (Iz zapisok bolnogo) (Poveste cu cocaină. Din însemnările unui bolnav). Sub același titlu, va publica el prima parte a romanului în revista Cisla, nr.10, 1934, care își va încheia apariția cu acest număr. Tot în 1934, necunoscutul M. Agheev semnează și povestirea Parșivâi norod (Un popor parșiv) în altă revistă a exilului literar rus, Vstreci. De la nici una dintre revistele implicate în publicarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și, deci, cu o situație materială nesigură, renunță la dreptul de autor care, în cazul debutului, dobândește și o semnificație simbolică? Reacția criticii nu întârzie. Gh. Adamovici care, în Poslednie novosti,1934, din 28 iunie, recenzează numărul 10 al revistei Cisla, unde apăruse prima parte a romanului lui Agheev, consideră că revista respectivă a descoperit un scriitor adevărat și apreciază, fără a exagera, că povestirea lui Agheev „emană un magnetism aparte cu care te cucerește definitiv“. D. Merejkovski, o personalitate proeminentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
memorii Câmpiile Elisee, din 1983, presupunea că sub pseudonimul M. Agheev se ascunde Mark Levi care ar fi murit la Constantinopol în 1936. Ipoteza nu este confirmată de contemporanii lui Agheev și nici măcar de membrii comitetului de redacție al revistei Cisla, unde, odată cu manuscrisul, ar fi sosit și un pașaport pentru prelungirea vizei pentru America Latină. În parte, de acord cu această ipoteză, dar considerând că M. Agheev nu este pseudonim, istoriograful generației pierdute, V. Varșavski, consemnează laconic în cartea sa din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și bani (moneda era rară și se găsea greu). Obligațiile materiale ale obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi șefii locali, judele, vatamanul, repartiza pe fiecare locuitor partea carei revenea din darea comună, formă de plată care se numea cislă. Sfatul satului, oameni buni și bătrâni, se aduna la biserică, în pridvor sau sub un copacă din curtea bisericii, judeca pricinile și învinuirile aduse în public. De asemenea, acest sfat al bătrânilor dădea mărturie în numele satului, participa la hotărnicii, stabilind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Foghel din Dallas, Milan Stern din Viena, Rachel Kochari Stern, Zinder Foghel și Baruch Hagher, toți din Israel), revendică 42.412 hectare din Munții Borșei (zonele alpine: Izvorul Ursului, Vârful Mare, Preluca, Dealul Bucății, Piatra Obreja, Hășmar, Șesuri, Sîlhoiu, Bîrjava, Cislele, Sălășinuri, Bălăsina). Un rabin din Israel solictă două străzi din Oradea, cu sute de case, iar un alt israelian cere l km de plajă, în zona Cazinoului din Constanța. Cu toate acestea, până în prezent o adevărată ofensivă, fățișă, nu a
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
cheltuit de la începutul reformelor pentru a face din oameni fără nici o specialitate, fără talent și fără învățătură bărbați de stat, pentru a-i face, prin haine doar, prezentabili înaintea lumii, pre când ar fi fost mai simplu de-a face cislă între vechile clase privilegiate spre a înțoli golănimea liberală. Ar fi fost o cheltuială mult mai mică și rezultatul ar fi fost același. Și aceasta pe toate terenurile. Pretutindeni, în administrație, în finanțe, în universități, la Academie, în Corpurile de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se străduiau să părăsească definitiv satul socotind, pe bună dreptate, că orașul era mai prielnic desfășurării activității lor de negustori. Vistieria însă se servea de toate mijloacele pentru a le face imposibilă strămutarea, căci pe umerii lor apăsa toată greutatea cislei și numai ei asigurau într-o măsură mai mare decât restul consătenilor achitarea ei. De cele mai multe ori, încercările Vistieriei rămâneau infructuoase, căci țăranii „fruntași” dispuneau de mijloacele necesare pentru înlăturarea piedicilor din calea strămutării. Cealaltă categorie de țărani, „codașii”, vedeau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]