74 matches
-
în jurul operelor consacrate. Nu-l interesează recuperarea unor autori, el se "răfuiește" doar cu vîrfurile: "vom reține edificiile durabile, relevîndu-le frumusețea, dar nu vom întîrzia în preajma venerabilelor grămezi de moloz, cu ingenioase căutări de crîmpeie de versuri sau de proză citabile, ca acele cartușe de pe cărămizile ruinelor romane, din care se păstrează inscripția." într-un astfel de spirit analizează Cioculescu începutul literaturii române (Văcărescu și Conachi sînt "pe drept necitiți"). Asachi este "omul regimului", Grigore Alexandrescu trebuie tolerat de cititorul contemporan
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
herausgegeben von Ion Constantinescu, Verlag Suedöstdeutsches Kulturwerk, München, 1992, pp. 157-167) are meritul de a atrage atenția asupra deformărilor ,,modelului Lenau" în perioada proletcultistă, ani în care s-a făcut abuz de ,,spiritul revoluționar" al operei sale. Nu mai puțin citabile sunt contribuțiile timișorenilor, angajați în fructuoase revendicări. 5) 3. Eminescu, Lenau, dar și Hölderlin În cartea sa consacrată raporturilor lui Eminescu cu romantismul german, Zoe Dumitrescu-Bușulenga citează părerile profesorului Caracostea care susțin părerea lui Oswald Neuschatz ,,că cea mai potrivită
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
se legau toate speranțele noastre. Întâlnirile cu Mircea Eliade și Emil Cioran și formidabila analiză a stilului de viață german demonstrează mult spirit de observație și forță de analiză. Capital rămâne însă amplul capitol despre Tudor Vianu. Aproape totul este citabil. Mă voi opri doar la un foarte scurt fragment memorialistic din care afli despre personalitatea profesorului mai multe lucruri decât din toate istoriile literaturii române: Am avut nu destule ocazii de a-l vedea pe Profesor în intimitate sau în
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
făcut o statistică riguroasă, doar pe baza unui număr destul de mare de exemple culese din Internet, se poate afirma că funcția cel mai frecvent întîlnită a cuvîntului drac (ca de altfel și a echivalentelor sale: naiba, alte nominale mai puțin citabile, desprinse din înjurături sau pur și simplu obscene) este de particulă interogativă: însoțind pronumele și adverbele interogative și conferind întrebării o puternică notă afectivă: de nemulțumire, mirare, iritare. Așadar, întrebările pot fi introduse prin "expresiile interogative" cum dracu'?, ce dracu
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
vieții din captivitatea nopții? Suntem "indescifrabili", ziceți, precum vechile manuscrise (Perfect Strangers). Comunicăm mai mult prin tăcere decât prin cuvinte? N. C.: Întrebările sunt un fel de parafraze ale versurilor mele. Bineînțeles, sunt bucuroasă că rândurile mele sunt citibile și citabile, dar extrase din contextul lor temporal și, mult mai important, din contextul poeziei căreia îi aparțin, îmi stânjenesc răspunsul. Totuși, de pildă: "ochii" care "lunecă spre fundul pământului" e un vers dintr-o poezie scrisă în 1946, deci acum peste
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
de antologie sau pur și simplu critică, varia, tabele cronologice (strict necesare Într-o documentare exactă). Sunt nume de referință, de piloni veritabili ai literaturii române asupra cărora fraza limpidă a lui Ion Nistor se mlădiază și curge În mod citabil - Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Gib Mihăescu, George Bacovia (poate cea mai bună ediție, a poetului, Îmbunătățită de la 1965, prin anii următori: 1972, 1981, 1987, 1990), Mihai Eminescu, Ion Barbu, Damian Stănoiu. La unele cărți, ale acestor clasici, profesorul
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
după un timp. Și din păcate vei mai avea timp să încropești alt ghemotoc vânăt alte cuvinte. Vom repeta operația, el nici nu-și va da seama, vei fi ca nouă. Tampon. Dezinfectăm bine. închidem paranteza. 4 Nimic notabil, nimic citabil. La vârsta asta cum să-ți mai tai venele? Cum să mai gâfâi artistic la momentul oportun, ca să-i faci o plăcere lui (iubitului, publicului cititor?), când habar n-ai care mai e momentul oportun, culmea, cutremurul, vârful. Ah! Scoate
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
modest, ce te costă, o poezioară acolo, într-o revistă cu nume bune, fă-te că ți-a plăcut. în toată degringolada asta care nici măcar terapeutică nu e pune și tu puțin suflet, puțină emoție, un sărut măcar, un vers citabil chiar dacă de mult nu se mai poartă talentul "toamna-n delir, zbucium ars, disperare/singurătatea e o moarte mai mare." Ajungă-vă. Dumnezeule, nu (se) mai termină odată! Ah?
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
în patru rânduri: Fantasticul în proza lui Mircea Eliade (1993), Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial (1997), Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade (2001), Noaptea de Sânziene, de Mircea Eliade (2002), avându-l mereu ca reper citabil în celelalte scrieri când s-a adus vorba de...romanul interbelic), Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Matei Călinescu, Monica Lovinescu, Paul Miron, Bujor Nedelcovici, Sanda Stolojan. 5. Jurnalele perioadei postdecembriste identifică scrieri de profil, semnate: Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
se hotărește să extragă un eșantion din aceste volume, publicându-l sub titlul explicit, ca o propoziție analitic-adevărată, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004). Se pare, însă, ca aceasta reținere este condiționată și de convingerea autorului că: „poem citabil, indiferent de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se hotărește să extragă un eșantion din aceste volume, publicându-l sub titlul explicit, ca o propoziție analitic-adevărată, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004). Se pare, însă, ca aceasta reținere este condiționată și de convingerea autorului că: „poem citabil, indiferent de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
apropiați de sânge, oprindu-se la părinți, și, numaidecât, la săteni, la anotimpuri, la spațiile văzute ale câmpiei, la geografia și istoria locurilor cunoscute sau dispărute. Teoria spiralei în cunoaștere se desprinde subtextual, impunând poeziilor autorului o dicție meritorie, deloc citabilă pe sărite. Mai fiecare text poetic are ceva de oferit, de personalizat. Ingenioase sunt trimiterile ca timbru poetic, ca lexic, la angrenajul clasicilor ro mâni ori străini - de la trubadurii fran cezi, până la modernii sec. al 20lea. Odată cu producerea Evenimentelor din
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
Laic și risipitor sau Proletar, bărabă și-o grenadă pe geafecea, 1999; Fratele fiului, 2003, sunt cărți ale istoriei personale, ale nașterii într-o lume dușmană. Ale retragerii într-o boemă care vrea să sublinieze valoarea unui univers insular salvator. Citabile ar fi poemele din prima carte a Țării Feneș, cele care vor să refacă geografia rezistenței și a crimei. A supraviețuirii: „Soarele-i copil în vâru ceiușului,/ păzășce mieii cu iosum a lui gașpar, sara/ moș nicanor scoboară cioporu gi
Repere într-o geografie literară: Țara Feneș by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2817_a_4142]
-
o recomanda în anii Î70 Roland Barthes istoricului literar postmodern : să nu meargă de la origini spre prezent, cum face istoricul literar tradițional, ci să pornească din prezent spre originile literaturii”. Sub auspiciile unor asemenea aserțiuni, se desfășoară, într-un mod citabil, multe texte de comentarii critice ale Profe sorului, mai cu seamă cele care au venit de după 1990, privindu-i pe scriitorii români din diasporă, care, cu siguranță, își vor găsi poziția cuvenită în virtuala istorie literară a scriitorilor români de
Trăind lângă modele. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_198]
-
frumoasă a românilor. David Urs de Margina, cel despre care Mamina ar vrea să vorbească la simpozionul grupului Șipa, Porancea, poate Solomon, are un anume fel de a gândi lumea. Reconstituirea biografiei lui David Urs de Margina se propune documente citabile azi: „Regimentul I de graniță ținu o adunare națională la Orlat, hotărând înaintarea unei petiții către împărat, prin care cerea libertate, egalitate individuală și națională și o mai completă militarizare a comunelor de pe teritoriul regimentului, numai astfel putând românii să
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
conchidă nemulțumiții, le-ar lipsi și Monicăi Lovinescu, și lui Virgil Ierunca. Exigența e, vizibil, de tip Breban (chiar dacă nu Breban e numaidecât cel care-o proferează). I s-a răspuns în fel și chip de-a lungul timpului (integral citabil, în acest sens, mi se pare capitolul consacrat de Nicolae Manolescu în Istoria critică ). Cel mai simplu funcționează însă evidența: e de-ajuns să nominalizăm titlurile serialelor ei (așa cum o și face, în Cuvântul înainte, editoarea acestei cărți, Astrid Cambose
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
planeta noastră înțelegând ca orice ca în Franța și alte state, ci de reîntemeierea începuturilor în cultura român autentic ce și cât se potrivește intelectuali autodeclarați de dreapta ” modernă, datate cu afirmarea în țara ta. De aceea, afirmă categoric: Cu citabilă cumpănă a rațiunii și a junimiștilor. „Fenomenele de înnoire apar ciclic în îndelungatei experiențe diplomatice, Cu o frenezie a limbajelor de cazul unei culturi și nu trebuie George Apostoiu precizează: „S-ar analiză, diplomatul cumulează, într-o respinse automat”. produce
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
mai exactă și mai temeinică îi aparține d-lui Dorin Tudoran, care a publicat un amplu articol în ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC (20 martie), intitulat spiritual Scufița roșie cu imunitate parlamentară (natură nu tocmai moartă). Motto-ul, din Theodulf, este citabil și el: "Ce să facă azi lebedele, de vreme ce corbii fac să răsune asemenea cîntări, iar papagalul imită Muzele". Dl Tudoran ironizează, în stilul său binecunoscut, ideea principală a intervenției dl Merce și anume că în epoca de aur, "românii erau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
rupturi ale discursului ca surse ale „plăcerii”, el și-a pus în practică propriul brevet, mai exact ceea ce va lăsa el drept moștenire, dincolo de structuralism: „tot mărunțișul logic e în interstiții (...). Narativitatea e deconstruită și istoria rămâne, cu toate acestea, citabilă”. Examinate mai îndeaproape prin filtrul „plăcerii textului”, cele două vocații dezvoltă împreună un produs extrem de interesant, cu echilibru instabil, un amestec fascinant de cinism și de extaz, de mistică și psihanaliză. Este, în fapt, acea mistică a limbajului, care deschide
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
cap la cap, se-așează lângă un prun”... La polul opus al acestor versuri puberale și pubescente, întâlnim un adevărat fior de poezie în ultimele două versuri de la pag. 64: ,,Când vântul mă va vântura,/ Voi trece prin sita sa”. Citabil în întregul său, poemul ,,În horă” ar trebui să constituie pragul de la care să se înalțe, să-și ia zborul adevărat creațiile Cristianei Mariana Bălășoiu, trecând de la stadiul de versuri (blânde, vioaie, zglobii ori stângace) la acela de Poezie (care
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
plin experiența occidentală, Andrei Zanca oferă sugestii care ar trebui tratate cu multă atenție de directorii de edituri și de toți cei care activează pe un palier sau altul al sistemului editorial. Aproape toate ideile din acest admirabil eseu sunt citabile. Pornind de la constatarea că "nu devii universal decât dacă ești onest, autentic în perimetrul național" eseistul pune la zid goana autorilor români după a fi traduși cu orice preț în diverse limbi, cu speranța ridicolă că în felul acesta au
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
concurând unii cu alții pe rute cât mai lungi. Alteori, lecțiile acestea conduc la adevărate viziuni, poetice prin tot (dar în spiritul poeziei lui Ion Mureșan), mai puțin prin prozodie. Câteva paragrafe din Nunțile necesare (pp. 180 - 182) sunt oricând citabile printre cele mai bune poeme ale anului tocmai încheiat. Nici paginile despre marea artă a înghițirii pastilelor (pp. 202 - 204) și despre complicatele deliberări interioare pe care le necesită un asemenea gest cotidian nu sunt de neglijat. Poate că uneori
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
aservite ale lui Constantin Crișan). La fel se petrec lucrurile când excursul cultural atinge zonele de interes ale micro-biografiei (Alexandru Bogdan-Pitești, invertitul dandy și colecționar tronează elegant pe câteva pagini). O simplă mostră portretistică a acestuia din urmă e oricând citabilă: "Figură de boier cabotin și cinic, libertin și prematur consumat de excese (luxură, apoi pederastie și narcomanie), amoralist cu nostalgia moralei, conviv seducător și cult, cu o conversație pitorescă și licențioasă (stilul Mateiu Caragiale din corespondența cu N.A.Boicescu), estet
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
Cel mai elocvent exemplu pare a fi cel din Ion. La începutul romanului există două semne de avertizare: Hristosul de tinichea de la intrarea în sat și Savista, oloaga, cărora scriitorul le acordă o partitură neașteptată. Încheierea romanului e, de asemenea, citabilă: "Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Cîțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvîrcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergînd toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele " mari și mici, se pierd într-
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
Turbulentul, iconoclastul, anarhistul Marius Ianuș rămâne în volumele anterioare: Manifest anarhist și alte fracturi (2000) și Ursul din containăr - un film cu mine (2002). Cel de față îl arată într-un format nou, respectabil, cu versuri bune și câteva texte citabile în întregime - dar diminuat, diluat, eviscerat poetic. Aceasta să însemne că odată extrasă atitudinea, din poemele lui Ianuș nu mai rămâne mare lucru? Să nu ne grăbim; ar fi prea simplu să fie așa, ar fi o condiționare cvasi-mecanică. Să
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]