284 matches
-
cu o pompă de benzină stârpea generos ploșnițele de prin odăile prietenilor săi în general niște amărâți ca el. Numai Schneider putea să-l întreacă pe Păstorel în ce privește respectul, sfios, pe care poetul-copil, cu mustățile lui de haiduc și cu ciubote ca-n basme, i-l arăta amândurora... Slab, famelic, o umbră ce se târa pe străzile Capitalei, alt soi de om decât conaționalii săi de tristă calitate ocupând în epocă posturi grase în propagandă și cultură, Schneider, acest inenarabil Schneider
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
celorlalte componente ale acestuia. 2) Cuvintele care încep cu aceeași consoană sunt unite de un sens noțional comun și parcă s-ar aduna din toate direcțiile spre unul și același punct al rațiunii. Dacă luăm cuvintele ceașa (cupă) și ciobotî (ciubote), constatăm că ambele sunt dirijate de sunetul Ci. Iar dacă adunăm cuvintele care încep cu Ci: ciulok (ciorap), ciobotî (ciubote), cereviki (cizmulițe cu toc, pentru dame), ciuveak (cizme caucaziene), ciuni (opinci), ciupaki (cipici), cehol (husă) sau ceașka (ceașcă), ceara (vrajă
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
s-ar aduna din toate direcțiile spre unul și același punct al rațiunii. Dacă luăm cuvintele ceașa (cupă) și ciobotî (ciubote), constatăm că ambele sunt dirijate de sunetul Ci. Iar dacă adunăm cuvintele care încep cu Ci: ciulok (ciorap), ciobotî (ciubote), cereviki (cizmulițe cu toc, pentru dame), ciuveak (cizme caucaziene), ciuni (opinci), ciupaki (cipici), cehol (husă) sau ceașka (ceașcă), ceara (vrajă), cean (cazan), celnok (suveică), cerep (craniu), ciahotka (tuberculoză), ciucelo (momâie, animal împăiat) - observăm că toți acești termeni converg în esența
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
Crimeea (vezi contele Tolstoi, Sevastopolskie rasskazî, Bălți, Editura Cratima, 1995)", "indignat aidoma unui mandarin chinez ce a intrat într-o pagodă cu climatizatorul defectat" sau "în Turkmenistan, unde am făcut armata la infanterie motorizată, erau niște temperaturi de se coceau ciubotele aksakalului la umbra saxsatilului" și încă "glasul mătușii suna, biblic fie spus, ca o trompetă de la Ierihon, exprimând banal, dar necesar de spus, un text care avea în el nemulțumirea genetică a soacrelor" ș.a. Totul, chiar și gesturile sau mimica
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
de teatru, fără să-ți amintești o clipă că parcurgi o traducere. Expresiile frazeologice, proverbele, zicalele sunt cele care în versiunile anterioare aminteau cititorului de limba din care se traducea, căci variantele propuse nu sunau românește: "ești prost ca o ciubotă" (versiunea Sică Alexandrescu), "câteodată e rău să ai prea multă minte, mai rău chiar decât să n-ai deloc" (versiunile anterioare), în comparație cu "uneori prea multă minte strică..."(versiunea Iliescu) sau chiar moto-ul piesei: "Dacă ești pocit, nu e oglinda
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
Chiar pe prințesa goală din crivatul În care dînsa-și aștepta bărbatul, Cu coapsele deschise de cu vreme. Și-apar pitici cu găuri în scufie Ce fac doar tărăboi și gălăgie, Vrînd lanțuri din tulpini de păpădie... Și cer în cor ciubote cît mai roșii, Să-nfurie curcanii și cocoșii...
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
aflarea dedesubtului nu te lăsa cuprins nesfîrșitul are pieptul lacom e urîciune încă nu s-au revărsat zorii apele lui să te cruțe/ de friguri Alergătorule tu/ care porți clopoțeii Tigrului urechile și ciucurii/ pălăria Bastardului mai mult/ pielea tăbăcită/ ciubotele înalte cuiele de aramă deschide sipetul/ ventricul după ventricul nu-ți fie teamă de mînia ce curăță și ia solzii însoțitor al tainei cerșetorul întregului ridică-te/ recunoaște pe cel mare cît Cerul Într-o dimineață atîtea lucruri se rezolvă
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
păcate au murit. Cartea aceasta nu este numai istoria unei țări numită România, care a avut neșansa deciziei de la Yalta, ea este istoria unui comunism încrâncenat, care a încercat să impună cu forța ,,omul nou’’ care să pășească victorios cu ciubote de iuft înr-un viitor ,,luminos’’, comunist. ,,Omul care vine din Est este o amplă pagină de istorie care începe prin 1953, în plină epocă stalinistă, cu puțin înainte de Festivalul Tineretului, evoluează în perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a Republicii Populare
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
Emil Brumaru De-o vreme lungă și flămîntă în încîlceli îl tot pomenesc, aduc vorba alături de el, îi laud perseverența, severitatea, clemența, ciubotele care mă obligă să aterizez la punctul fix, mă statornicește între virgule viguroase (țăruși îmbîrligați pentru priponit baragladine ca mine!), nu-mi lasă literele în dezmățuri nesfîrșite de mărgele colorate straniu: șiraguri de bile enorme, orînduite nu pe ațe, ci
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
Infamia salvează inchiziția!" Despre preoți și arginți Despre preoți și arginți - zici tu aici Strigăte prea mari se fac auziri prea mici. Despre aroganța marilor peltici - sau despre furi Cu sandalele lor rupte-n coate. Cu opinci Trecute la recensământ ciubote sau conduri Doamne, și pe toate numai singur tu le înduri! Doamne, și noi le plătim pe jumătate! Și dăm tot mai des jumătate de măsură Sfintei Rugăciuni a Stellei Maris Care te-a născut azi noapte-n ieslea ei
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
unei iubiri, pentru că tot s-a tocit, duritatea și singurătatea vieții vagabonzilor și a imigranților, tandrețea și camaraderia unor tovarăși de aventuri dintre cele care marchează pentru totdeauna viața unui adolescent. Se adaugă umor, poezie și erotism. Ernesto Pérez Zúñiga: Ciubotele de șapte leghe și alte moduri de a muri. Editura Paralela 45, București, 2004. Preț: 80 000 lei. Emoții feminine Unul dintre cei mai populari scriitori japonezi ai momentului, laureat al mai multor premii literare importante, tradus în peste douăzeci
Agenda2004-45-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283032_a_284361]
-
aplauze, buchete de flori, în genere componența publicului nu corespundeau nici pe departe spiritului și ideilor futurismului. Cum s-ar spune, nu se adeveriseră amenințările și șantajul, care ar fi dus la fluierături, strigăte, tropăit nervos de picioare încălțate în ciubote rusești grele (din contră, la conferințele sale era prezent publicul de societate... în papuci și cizmulițe delicate, studenții). Spre Marinetti n-a zburat niciunul din ouăle clocite promise de pictorul Mihail Larionov! El nu dorea să se simtă în ospeție
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
lot de pământ să-mi fac casă, iar el a refuzat, urlând cu răutate: „În Sahalin, în Kamceatka, în Siberia îți vei face casă!”. Nu le-a fost ușor românilor bucovineni să învețe a trăi și după...moarte, apăsați de ciubota aspră a străinilor care le-au răpit Țara, încercând să-i distrugă ca neam. A trecut prin infernul regimului bolșevic și Toader Penteleiciuc, reușind să supraviețuiască calvarului stalinist. „Atunci i-au distrus pe români prin masacre, deportări, întemnițări, iar acum
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să se trezească insecte din hibernare, pe cărări lungi să pornească, grăbite după mâncare. Păsări înapoi să vină din meleaguri însorite, să-și refacă sub
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
fel de oameni suntem, moș Dumitre. Eu vă știu, da’ să-l întrebăm și pe Pâcu ce părere are. Pâcule! Fă-te-ncoa’, că am o vorbă cu tine! Pâcu tocmai își scutura luleaua de scrum, lovind-o de tocul ciubotei scâlciate. Cheamă hornarul să-ți desfunde scula dracului, Pâcule - l-a luat în răspăr moș Dumitru. Până vine coșarul, eu mă pot usca de dorul unui fum de tiutiun. Bine, bine. Da’ nu vii odată, că te așteaptă oamenii iștia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Da’ nu vii odată, că te așteaptă oamenii iștia. Ho! Că nu vine apa, omule! Până ce au să ajungă ca mine, au timp să aștepte. Zicând acestea, și-a băgat luleaua în chimir și a pornit către ei, târându și ciubotele prin colbul drumului. Ce durere aveți, oameni buni? Spuneți. Vă lecuiește Pâcu cât ai bate din palme. Uite-te la el. Pe lângă că îi o pacoste pentru carele încărcate, o mai face și pe doftorul - a vorbit moș Dumitru, privindu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să pierzi firul poveștii - l-a sfătuit moș Dumitru, cu un zâmbet șiret. Si când mi se usucă gâtlejul, cu ce îl ud? Cu apă. Piei, satană! Ia te uită ce zile am ajuns! Apa nu-i bună nici în ciubote, cum spune catana. Dar una și cu una fac două. Așa că am să merg mai departe cu povestea lui nena Jănel. Scoteți-vă câlții din urechi și ascultați...Vă spuneam eu că nenea Jănel, așa cum o venit la Fântâna cu răchiți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
rațe câtă frunză și iarbă...Către seară, am coborât pușca de la locul ei, am șters-o de colb, am uns-o bine și i-am încercat cocoșul. Mergea ca ceasul! Mi-am pregătit cartușele cu alice. Nu-mi lipseau decât ciubotele. Aveam o păreche, pe care le încălțam numai când mergeam la vânătoare. Le țineam în pod, ca să nu mă împiedic în ele prin casă. Pun eu scara la pod, aprind felinarul și urc. Când am ajuns în gura podului, am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la vânătoare. Le țineam în pod, ca să nu mă împiedic în ele prin casă. Pun eu scara la pod, aprind felinarul și urc. Când am ajuns în gura podului, am ridicat felinarul în sus, ca să dibui pe unde se află ciubotele... Nevasta mea avea obiceiul de le tot schimba locul...Ca un făcut, însă, nu văd nici urmă de ciubote...Dar într un colț mai întunecos al podului parcă se mișcau două luminițe...Uite așa făceau...Parcă le bătea vântul. Când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aprind felinarul și urc. Când am ajuns în gura podului, am ridicat felinarul în sus, ca să dibui pe unde se află ciubotele... Nevasta mea avea obiceiul de le tot schimba locul...Ca un făcut, însă, nu văd nici urmă de ciubote...Dar într un colț mai întunecos al podului parcă se mișcau două luminițe...Uite așa făceau...Parcă le bătea vântul. Când la stânga, când la dreapta...Las lumina felinarului mai mică, să mă dumiresc ce-i cu luminițele acelea. De-odată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mi se năzare. Cine știe?” Da’ de unde...Când i-am deschis, luminițele erau tot acolo și tot așa se legănau... „Măi, să știi că acela îi dracul! Numai dracu’ are ochii de foc.” La un asemenea gând, am uitat de ciubote cu totul. Si unde au început să-mi tremure întâi genunchii, apoi mâinile, și până la urmă și dinții...Norocul meu că mi-o trecut prin cap să mă cobor, că, cine mai știe?...Cădeam din gura podului și mai dădeam
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că Pâcu o lungește anume, l-a întrebat cu parapon: Cât ai de gând să-l sfredelești pe dracu în fund, Pâcule? Până după miezul nopții, Dumitre, că atunci iese dracu dintr-o bortă cu-n papuc și c-o ciubotă. Măi Pâcule! Eu să fiu în locul babei tale, numai cu melesteul aș sta pe spinarea ta. De ce, Dumitre? Păi cum te miști tu ca ochii mortului, cineva trebuie să-ți încălzească spinarea din când în când și asta cât mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de când alerg, mi s-o cam uscat gâtlejul. Și atâta apă am în opinci încât mă tem să nu ți umplu casa cu ea. Vezi? De asta am trimis baba să aducă vin, pentru că apa nu-i bună nici în ciubote. Da’ iar te-am scăpat printre degete și n-am aflat ce taină porți în scăfârlia ceea, măi Petrache. Îi o taină mare, moș Dumitre. Fă bine și deapăn-o. Nu-s muiere, da’ mor de curiozitate. Uite despre ce
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Numai că, vezi tu? Unde mergi și orice cauți dai peste câte un tovarăș majur, milițian, secretar, președinte... Și dracu’ mai știe peste cine dai... Toți prefăcuți în slugi ale comuniștilor și sub papucul rusului. Ce spun eu papuc? Sub ciubota bolșevicului... De unde știi tu toate aiestea, măi Costache? M-am dumirit repede, Petrache. Eu am stat în ghearele rusului și știu cum gândește. În lagăr aproape zilnic veneau politrucii. Ne făceau capul calendar cu raiul comunist... La dânșii minciuna îi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-vă în lungul șoselei! Se apropie o coloană de ruși!” Am privit în direcția arătată de caporal. O coloană nesfârșită de ruși tălăzuia înspre noi. Am rămas în așteptare. Iată-i tot mai aproape! Rubăști înspumate. Automate atârnate de gât. Ciubote scâlciate... Totul părea că plutește în colb... Am adunat ostașii și am rămas în dreapta plutonului... „Gde nacialnic?” - a fost prima vorbă spusă răstit de un maior rus. Am făcut un pas în față. „Tî net nacialnic! Nazat!” au răsunat răstit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]