185 matches
-
ales numele necesare, de persoane, orașe etc. Apoi diverse cuvinte egiptene vechi, care să coloreze...în sfârșit, meserie. Toate astea m-au obosit mai mult decât scrisul." Sunt zbateri pentru împlinirea capitolului III din Adam și Eva. Iar comentarea romanului Ciuleandra, felul cum concepe personajul Madlenei, la o simplă provocare epistolară a Puiei, transferă textul din domeniul epistolier într-un complex jurnal de creație. Identitatea romanului trece adânc prin existența scriitorului, în stadii de multiplă analiză.
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
critică a criticului orădean. Și cum ambiția fiecărui critic este aceea de a face un pariu cu istoria literaturii, Ion Simuț are și el mica sa miză la nivelul operei lui Rebreanu. Pe urmele lui Nicolae Manolescu el consideră că Ciuleandra are resurse pentru o posibilă ascensiune într-o ierarhie valorică a creației rebreniene, în vreme ce Răscoala este romanul cel mai expus eroziunii timpului. De altfel, la sfîrșitul monografiei sale, Ion Simuț face un clasament cvasi-sportiv al romanelor lui Liviu Rebreanu în funcție de
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
lui Liviu Rebreanu în funcție de sistemul de valori al literaturii române de azi: „În ceea ce ne privește, credem într-o configurație valorică a romanelor rebreniene grupate pe trei registre: pe treapta cea mai de sus se situează Ion, Pădurea spînzuraților și Ciuleandra (în ordinea cronologică a apariției); în cel de-al doilea eșalon se află, de asemenea la egalitate, Adam și Eva, Răscoala și Gorila (tot în ordinea aparițiilor editoriale); pe cel de-al treilea rînd și ultimul se situează Crăișorul Horia
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
în această etapizare orientativă până în 1946, incluzând deci și anii războiului, până la instalarea oficială a regimului comunist în România. Colecția reține din această epocă (1920-1946) 55 de titluri. Sunt cinci romane de Liviu Rebreanu (Ion, Pădurea spânzuraților, Adam și Eva, Ciuleandra, Răscoala), cinci de Mihail Sadoveanu (Venea o moară pe Siret, Zodia Cancerului", Baltagul, Creanga de aur, Frații Jderi), patru de Cezar Petrescu (Întunecare, Calea Victoriei, Duminica orbului, Carlton), ceea ce mi se pare cam mult pentru perspectiva de azi, patru de Hortensia
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
film, scenarist și producător de film - cuprinde peste 50 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Marin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroană de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008). Dacă filmul „Orient Express” a fost cea mai vizionata premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producție semnată de regizorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
Nicolaescu cuprinde peste 60 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Dacii” (1966), „Mihai Viteazul” (1970), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Marin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroană de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008), film pentru care a obținut cel mai mare credit, de 1,8 milioane de lei, la concursul Centrului Național al Cinematografiei, în 2006
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
produs în 1966-1967 cu lungmetrajul Dacii, o capodoperă româno-franceză. - Ne-ați răsfățat, de-a lungul timpului cu filme istorice și de acțiune. Sunt genurile dumneavoastră preferate? - Nu. N-am agreat doar filmele istorice și de acțiune. Eu am făcut și Ciuleandra, și Ultima noapte de dragoste..., Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, Osânda... - Cele mai recente proiecte ale dumneavoastră, Poker și Ultimul corupt din România s-au bucurat de foarte mult succes în rândul publicului. Ce personaje autohtone v-
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
taur mare și negru acest taur viteaz care aleargă spectaculos pe linia orizontului încurajat susținut aplaudat jertfit indecent de puterile și misterele fără limită ale zodiei mele da voi avea mîinile goale apoi firește voi merge la bal voi dansa ciuleandra cu inima taurului ucis elegant mă voi îmbăia în sîngele lui mă voi masturba în vîrtejul splinei lui lăsînd-o gravidă cu intuiția mea genuină cu vocea mea penetrant colosală scurt pe doi nu vă hliziți la mine cu ochii reci
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
în revistă principalele sale realizări literare, atât în proza scurtă, cât și în roman, făcându-se, pentru Pădurea spânzuraților trimiteri la scrierile care-l anunță, Răfuiala și Catastrofa. Se arată apoi că Adam și Eva este ,romanul iluziilor eterne", în timp ce Ciuleandra definește ,anumite sentimente contradictorii", punând în lumină aspecte de psihopatie socială, prin faptul că încearcă un sondaj al unei lumi abisale. întregul articol (în două părți) dovedește că autorul său e bine familiarizat cu fenomenul literar românesc și cu opera
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
începând cu ora 8. Între 30 mai - 1 iunie, elevii au intrare gratuită la Muzeul Satului Bănățean și la Muzeul Banatului. La ora 19, în sala Teatrului Național Timișoara, trupa de teatru a Liceului Teoretic „W. Shakespeare“ va prezenta piesa „Ciuleandra“, adaptare după romanul cu același nume de Liviu Rebreanu. l Distracții în Parcul Copiilor În zilele de 31 mai și 1 iunie, Casa de Cultură a Municipiului și Consiliul Local Timișoara au pregătit „Serbările Copiilor“, ce se vor desfășura, de la
Agenda2003-22-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281066_a_282395]
-
Care este locul tău magic? Răspunzând la întrebări, tinerele cititoare pot afla dacă sunt zâne sau vrăjitoare. Preț: 20 000 lei. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: „Cavalleria rusticană“ de P. Mascagni - „Paiațe“ de R. Leoncavallo, 6. 06, ora 19. Teatrul Național: „Ciuleandra“ adaptare după romanul omonim de Liviu Rebreanu. Spectacol în limba engleză susținut de echipa de teatru a Liceului Teoretic „W. Shakespeare“ din Timișoara, 1. 06, ora 19. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Scripcarul pe acoperiș“ - musical de Stein-Bock-Harnich, 31. 05
Agenda2003-22-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281076_a_282405]
-
despre trecut (r.); marți, 6 ianuarie - 0. 45 Știrile PRO TV, 1. 45 Diagnostic: crimă! (r.); miercuri, 7 ianuarie - 20. 15 Venin ucigaș (thriller SUA, cu William Katt, Shanna Reed),... , 0. 45 Știrile PRO TV, 1. 45 Diagnostic: crimă! (r.), 2. 45 Ciuleandra (r.); joi,. 8 ianuarie - 13. 30 Venin ucigaș (r.),... , 0. 45 Marcă înregistrată, 1. 15 Icstrim tivi, 1. 45 Știrile PRO TV, 2. 45 Diagnostic: crimă! (r.); vineri, 9 ianuarie - 20. 00 Instinct (thriller SUA, cu Anthony Hopkins, Cuba Gooding Jr
Agenda2004-1-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281912_a_283241]
-
unit greco-catolic de Lugoj, și un sobor de preoți și înalte fețe bisericești. ( T. T.) Videocasete La magazinul „EL-FY SOUND“ (Bd. 16 Decembrie nr. 9 - lângă magazinele „Vepetim“) pot fi cumpărate videocasete originale cu filme românești - „Blestemul pământului, blestemul iubirii“, „Ciuleandra“, „Haiducii“, „Pădurea spânzuraților“, „Veronica“ ș.a. - și antologii Amza Pelea (volumele 1 și 2) și Toma Caragiu (volumele 1, 2 și 3), precum și albume de muzică clasică înregistrate pe compact disc. Magazinul „EL-FY SOUND“ este deschis de luni până vineri între
Agenda2004-43-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283005_a_284334]
-
din cele mai cunoscute actrițe române din toate timpurile, Elvira Godeanu. A desfășurat o remarcabilă activitate pe scena Teatrului Național din București. A interpretat roluri principale în filme din perioada de început a cinematografiei autohtone - „Maiorul Mura“ (1927), „Povara“ (1928), „Ciuleandra“ (1930), „O scrisoare pierdută“ (1932). calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 8 mai - Sf. Ap. și Ev. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare; 9 mai - Duminica a 5-a după Paști (a Samarinencii). Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nicolae; Sf. Prooroc Isaia; Sf.
Agenda2004-19-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282404_a_283733]
-
Flora României“, Tiberiu Moraru, geograf, Grigore Moisil, matematician, și, desigur, scriitorul Liviu Rebreanu. Născut la Târlișiua, Liviu Rebreanu a făcut școala primară la Maieru (unde tatăl său era învățător), localitate unde va reveni peste ani (1927) pentru a definitiva romanul „Ciuleandra“ și a pregăti redactarea noului său roman, „Răscoala“. Consiliul comunal i-a conferit atunci titlul de „Cetățean de onoare“ al Maierului, și l-a „împroprietărit“ cu pământ pentru „a-și construi aici o casă de vacanță și de creație“. Există
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
că sociologului și criticului literar M. Ralea i se părea, chiar în a doua jumătate a celui de al treilea deceniu, că încă n-avem român. Deși pînă la această dată apăruseră, după, Ion, Pădurea spînzuraților, Adam și Eva și Ciuleandra de Rebreanu, Venea o moară pe Siret, Strada Lăpusneanu de Sadoveanu, primul volum din La Medeleni (cu siguranță cel mai rezistent din trilogie) de Ionel Teodoreanu, Fecioarele despletite, dar, mai ales, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Întunecare
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
lui Fanny, aceea care îi va deveni, la București, soție, de fapt "un subtitut al mamei" prin elanul ei dominator ocrotitor. Un segment din creația scriitorului e numit "romanele tatălui", care ar fi expresia recuceririi figurii paterne. Acestea ar fi Ciuleandra, Pădurea spînzuraților, Ion. "Cele trei romane... alcătuiesc și tripticul ales pentru a ilustra principalele ipostaze ale temei relației tată-fiu în opera rebreniană. Traseul parcurs de Apostol Bologa pînă la identificarea tragică cu tatăl (memoriandistul, adaug eu, n.m.) poate fi considerat
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
al Glanetașului refuzul violent, agresiv, al identificării. Toate aceste romane sînt meditații despre moduri ale constituirii identității de sine. Ele sînt, prin urmare, în egală măsură, niște romane ale Fiului". Analizele acestor romane (din care două capodopere și al treilea, Ciuleandra, un roman median) sînt fine și lămuritoare din perspectiva adoptată de dl Malița. În Pădurea spînzuraților, Apostol Bologa, în absența tatălui (personaj legendar în ținut, mort de tînăr), Apostol își construiește un nou model al autorității. Va fi statul, perfect
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
culpa uciderii lui Svoboda, Apostol, revenit la credință, primește darul christic al vinei, care devine un destin bărbătesc. În/prin moarte, Apostol devine el însuși tatăl - bărbatul - al cărui destin îl reeditează". La fel procedează dl Liviu Malița cu romanul Ciuleandra, deși acum ne aflăm pe un alt palier, mai de jos, al operei. Dar nu uit că aceste metodologii de investigație literară sînt mai puțin receptive (interesate) de condiția valorii estetice a scrierilor analizate, cît de idee, altfel spus de
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DINCOLO DE PLOI Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Suntem bătrâni, iubirea mea senină, Prinși într-o horă ciuleandră nebună, Cântec amar în fir de mătrăgună Ielele râd pe gene de lumină. Răsar din umbră chemări uitate, Tristeți poleite-n pală bucurie Când vara de noi e tot mai pustie Și zilele curg de dor aromate. Suntem bătrâni, iubirea
DINCOLO DE PLOI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384147_a_385476]
-
Țăranului. Emy Drăgoi, recunoscut drept “Regele jazz-ului la acordeon” (în chiar capitala acordeonului, Paris), reușește în ipostaza de “om orchestră” (echipat cu un mydi system) să mixeze Ciocârlia cu Dânsul Săbiilor sau Simfonia a 5-a de BEETHOVEN cu Ciuleandra, preocuparea genialului muzician originar din Ploiești dar resident la Paris fiind aceea de-a familiariza publicul larg cu ideea că la acordeon se poate interpreta muzică diversă și publicul internațional cu folclorul românesc. Cel mai recent proiect - CINEACORDEON (Emy Drăgoi
Emy Dragoi plays Charlie Chaplin [Corola-blog/BlogPost/97120_a_98412]
-
de la înființarea grupului nostru, dedicată scriitorului Liviu Rebreanu. Ne vom aminti momente importante din opera să, în prezentarea Doinei Pintea și vom reflectă cu Marius Neacșu asupra romanelor scriitorului în cinematografia română. De asemenea, ne vom delecta cu vizionarea filmului“Ciuleandra”, după românul cu același nume, realizat în anul1985, în regia lui Sergiu Nicolaescu și având ca protagoniști pe Ștefan Iordache, Gheorghe Cozorici, Ion Rițiu și Ana Nicola. Întâlnirea va avea loc la reședința lui Ron Raviv, duminică 19octombrie, între orele
Întâlnirea grupului “LA STEAUA” din Los Angeles [Corola-blog/BlogPost/94212_a_95504]
-
volumului ,,Izvoarele” se intitulează ,,Stâlpul” și este un autoportret, abia întrezărit, al delicioasei autoare, Cristina Mariana Bălășoiu. Cu vibrații fierbinți, roș-galbene-portocalii, specifice ochilor ce te privesc din celebrele troițe ale lui Ion Țuculescu -, poema ,,Stâlpul” începe în pas apăsat, de ciuleandră: ,,Tu ești stâlp, în astă lume,/ Să fii de folos... - anume/ Să stai să-mi numeri stelele, în noapte,/ Să nu-mi spui că visul meu este departe.// Să mă alinți, de câte ori am nevoie,/ Să-mi dai tot ce am
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
cîte doi, jucătorii țintesc capul adversarului, se joacă pînă cînd unul îl ucide pe celălalt sau amîndoi crapă. În duclele stil al melodramei, oponentul lui Moldovan este chiar prietenul din tinerețe, Cristian Vasile (Ion Rițiu), pe care-l știm din Ciuleandra (1985) și care poartă cu el o floare la rever, cutia cu cenușa iubitei, Zarada, și o poveste pe care o știm foarte bine de la Mircea Cărtărescu, atît de bine încît toată tărășenia are parfum de plagiat, ce-i drept
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
sărută pe gură" (1998). În filmografia lui Anușavan Salamanian se regăsesc și scenariile a patru filme realizate în regia lui Sergiu Nicolaescu: Atunci i-am condamnat pe toți la moarte/ Ipu" (1971), "Osânda" (1976), " Ultima noapte de dragoste" (1979) și "Ciuleandra" (1984). Printre cele mai recente producții la care Salamanian a lucrat în calitate de inginer de sunet se numără "Legiunea străină" (2008, regia Mircea Daneliuc), "Supraviețuitorul" (2008, regia Sergiu Nicolaescu), câștigătorul premiului publicului la gala premiilor Gopo 2009, precum și scurtmetrajul "9 minute
Premiile Gopo 2011: Inginerul de sunet Anuşavan Salamanian va fi premiat pentru întreaga activitate () [Corola-journal/Journalistic/70667_a_71992]