41 matches
-
sboară, iar Pipirig a Dodii căciulă taie în două și capu-i despică din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită străpunse pe Corbea în gemănare și de nu era punga încrețită, îi pătrundea fierul până în spinare... Mândra pe Ciuntul de barbă trage, Năsturel pe Dondu flocăiește, iar ca ș-un juncam Dragoșin rage și cu dinții beliți clănțănește, căci Sperlea îi sburase nasul în două și mustățile cu buzele amândouă... (iarăși Arghezi), Giolban încă dete să dee în Căciga
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]
-
fie aș înnebuni! Așadar, cred în mizantropie. Atât mi-a mai rămas. Oamenii mi-au devenit o povară și mă simt tare neliniștit și incomod în prezența lor, a tuturor. Acum, eu nu mai sunt ca ei; sunt un om ciunt. Nu mai am o mână și am devenit hidos. De aceea, și trebuie să mă izolez. Și am să încerc. Voi începe o viață nouă. Am să mă tund. Vreau să fiu urât. Mi-aș dori să fiu și mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tânărului timid, care iese pentru Întâia dată cu o fată dragă lui, iar aceasta Îl sărută fugar, pe neașteptate. Sărutul ei pe obrazul meu a fost cel mai bun leac. Renunțând la ce-mi propusesem, mi am Înfășurat repede piciorul ciunt, ignorând durerea care voia să mă Îngenuncheze, dezlănțuită atroce În locul acela. Melanie apăru În capotul ei strălucitor, verde Înflorat, cu părul viu răsfirat peste umerii delicați. Am băut șampanie și i-am făcut nenumărate urări, chiar dacă nu reușeam să găsesc
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pe toți. Frica de întuneric este simțire, și nu simț. Orbul vede prin ochii mamei de la facere până la desfacere; mutul vorbește prin cântecul ei de la leagăn până la leagăn; surdul își aude sângele în inima pe care și-a rezemat fruntea; ciuntul, în coșul pieptului, cară mormântul ființei dragi; secatul de gust seamănă mătrăgună-n icoană. Frica de întuneric este simțire. Petru pășea în sine ca într-un trup de împrumut. În oglindă, tăcerea este o capcană cu două fețe, noapte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fie aș înnebuni! Așadar, cred în mizantropie. Atât mi-a mai rămas. Oamenii mi-au devenit o povară și mă simt tare neliniștit și incomod în prezența lor, a tuturor. Acum, eu nu mai sunt ca ei; sunt un om ciunt. Nu mai am o mână și am devenit hidos. De aceea, și trebuie să mă izolez. Și am să încerc. Voi începe o viață nouă. Am să mă tund. Vreau să fiu urât. Mi-aș dori să fiu și mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
familie. Toată suma caselor este 32, din care 12 sunt scutiți: 1. Constantin Vătămanu, mazil 2. Popa Ioniță, preot 3. Lupu,diacon 4. Catrina Diaconița,văduv 5. Antonia, bab 6. Sandul Șchiopul, nevolnică 7. Vasili Ionete, Șchiop,nevolnică 8. Andronică Ciuntul, nevolnică 9. Ariton Rusu, vornică 10. Grigore Bârgul,vătăman 11. Ion ... nevolnică 12. Enea ... flăcău cu casă Rămân 20 de case (capi de familie) birnici: 1. Chireacă Oprișan 11. Neculai Cernescu 2. Cozma sin (fiul) Oprișan 12. Andrei Bârgul 3
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pântec... Ai pornit spre lunci și crâng, Dar porniși cu cornul stâng, Melc nătâng, Melc nătîng!" Iar când vrui să-l mai alint, Întinsei o mînă-amară De plâns mult... și dârdâind, Două coarne de argint Răsucit se fărâmară. Că e ciunt, nu m-am uitat... Ci, în punga lui de bale, Cu-nsutite griji, pe cale L-am purtat Legănat: Pungă mică de mătasă... Iar acasă L-am pus bine Sus, în pod, ( Tot lângă mine) Ca să-i cânt din când în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Strofe > Creatie > AȘCHII DE CLIPĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului Năvălesc peste carnea mea Țintitele așchii de clipă, Mă clatin sângerând peste nea - Biet fluture ciunt de-o aripă... Mi-e vitregă-n iarnă clepsidra, Se scurge mai iute nisipul, Începe s-apese amarnic obida, Așchii de clipă îmi sfârtecă chipul. O, Cronos, învață și tu a iubi, Oprește o clipă pendulul, Dă-mi timp să
AŞCHII DE CLIPĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362085_a_363414]
-
fălesc și uită ce-i iubirea Căci doar culegi mereu ceea ce semeni Din noi atât rămâne: amintirea Mă plimb că o stafie gri prin ceață Mă mir de-atât de multă frumusețe Atât de mult ne pierdem fără viață Sfârșitul ciunt ne dă mereu binețe Mi-e bine-acum căci am nimicul Așa bogat mă simt: „trăiesc iubirea" Mă simt mai bine când de-un fel ridicul Îmi spune lumea: „ești pierdut cu firea” Nu vreau nimic, poate o altă carte Cu
VERSURI DE SINGURĂTATE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346094_a_347423]
-
el și s-a repezit spre o altă coloană. SCRIITOAREA. Venea la cofetăria „Tineretului“ și își întindea pe măsuța de lângă sobă teancuri de caiete, agende, creioane, fel și fel de foi, un borcan cu lipici și un fel de foarfece ciunt, cu un braț rupt la jumătate. Scria cu sârg, cufundată în taina ei. O bătrânică rotundă, cu fața roșie, ochi mici, părul alb, des, tuns scurt. Am încercat să discut și cu ea. Zâmbea întruna, aprobându-mă, orice i-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
șoaptă, atunci când flăcăul și fata plecau la horă: „Cum ascultă toată lumea/ Clopotele trăgând,/ Muzică în sat cântând,/ Păunii cârâind/ Așa să asculte toți pe Ioana și pe Ion/ Toți flăcăii și toate fetele./ Și să vorbească cu dânșii./ Fugiți, voi ciunți pârliți/ Că vin eu cu Ion/ Cu trei vișini înfloriți’’.Se spune că farmecul de la primul descântec de dragoste îl iau la dânșii i-l poartă, astfel ca ajunși la horă, ei petrec împreună, joacă și se distrează. Descântec „de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
originale aceste statuete cu formele lor curioase... Primitivismul lor, verva și spontaneitatea gesturilor, m-au făcut să înțeleg frumusețea viziunei decorative în sculptură. [...] Desenam, ca în atâtea rânduri, pe genunchi, pe o foiță ruptă din carnet, și cu un creion ciunt găsit în pungă: grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce le făuream în imaginația mea, din atâtea schițe răsăreau la urmă compoziții decorative"454. O altă sursă de inspirație o constituie frescele din bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însoțesc cu ale celuilalt. Când se putea, călcâiele ieromonahului îl făceau pe Leu să-și grăbească pasul în trap liniștit, când nu, urmăreau cum crește umbra înaintea lor, ei mergând spre răsărit, apoi cum apare din față discul lunii ușor ciunt luminându-le calea. Luni după-amiază în chiote de surugii sosea la București prințul Ștefan în careta-i luxoasă, gonind pe Podul Mogoșoaiei. Duminica Floriilor fusese o zi însorită și foarte caldă; speriați să nu le-o ia alți pomi înainte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Cum trăsătura definitorie a îngerului este zborul, poetul găsește chiar Locul aripelor, numai că tot în stilul imaginativ al picturilor prerafaelite și ale Renașterii. Locul aripelor albe se simte numai în zborul invers al îngerului căzut întâmplător pe pământ: Locul ciunt unde aripa se-nalță albă c-argintul/ Când tu înger încă-n ceruri pluteai dulce, fericit,/ Locul de-unde-apoi căzură când tu, vizitând pământul/ Te-ai uitat... și-n lumea asta ca copilă te-ai trezit 221. Poetul însuși se simte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu fiers ars, ca să nu fie nici-o îndoială că este adevărat fiu de domn. Un semn la mână și încă la mâna dreaptă? * II. Vodă pedepsește aspru pe făcătorii de rău, cu pedepse felurite, după crimă. Se văd orbi și ciunți cari vin și cer milă de la domnul care i-a pedepsit; și vodă îi miluiește. * II. Corăbii de trecut râurile nu sunt, ci numai poduri umblătoare. Când vin soli, însă, se întrebuințează vase, în care-i trec destul de repede cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
folosite în noua epopee, cu efecte comice, dat fiind mediul degradat. Vocația lui Budai-Deleanu e în direcția verbală, și numele țiganilor formează un genial catalog grotesc de sonuri: Aordel, Corcodel, Cucavel, Guladel, Parpangel, Parnavel, Șuvel, Bambul, Bobul, Bumbul, Ghițul, Gogul, Ciuntul, Dondul, Huțul, Sfârcul, Bălăban, Găvan, Giolban, Gogoman, Goleman, Călăban, Zăgan, Cârlig, Covrig, Ciormoi, Dîrboi, Șoșoi, Colbei, Cornei, Hărgău, Janalău, Butea, Cercea, Șperlea, Țintea, Dodea, Gîrlea, Baroreu, Boroșmîndru, Buluț, Ciurilă, Papuc, Papară, Tandaler, Burlă, Căcîga. Lexicul de idei reprezintă și el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
despică, Din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi toată cremenea în pungă. Mândrea pe Ciuntul de barbă trage, Năsturel pe Dondul flocăiește, Iar ca ș-un juncan Dragoșin rage Și cu dinții beliți clănțănește; Căci Sperlea îi sburasă nasu în două, Și mustețele cu buzele amândouă. Giolban încă dete să deie În Căcîga cu o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
8. Prefectul județului Gorj - domnul Supurăceanu Mugurel 9. Prefectul județului Hunedoara - domnul Vaida Victor 10. Prefectul județului Iași - domnul Crețu Spiridon 11. Prefectul județului Prahova - domnul Diaconu Georgică 12. Prefectul județului Satu Mare - domnul Marian Valer 13. Prefectul județului Sălaj - domnul Ciunt Ionel 14. Prefectul județului Sibiu - domnul Lup Silvestru Mircea 15. Prefectul județului Suceava - domnul Cușnir Ioan 16. Prefectul județului Timiș - domnul Răducanu Ion 17. Prefectul județului Vaslui - domnul Țibulcă Ioan 18. Prefectul județului Vrancea - domnul Vrabie Cătălin 19. Prefectul Municipiului
HOT��RÂRE nr. 7 din 6 ianuarie 2005 privind eliberarea din funcţie a unor prefecţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164312_a_165641]
-
Articolul UNIC Domnul Ciunt Ionel se numește în funcția de prefect al județului Sălaj. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: ──────────────── Ministru de stat, ministrul administrației și internelor, Ioan Rus Ministrul delegat pentru administrația publică, Gabriel Oprea București, 15 aprilie 2004. Nr. 554.
HOTĂRÂRE nr. 554 din 15 aprilie 2004 privind numirea domnului Ciunt Ionel în funcţia de prefect al judeţului Sălaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157189_a_158518]
-
Articolul UNIC La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea temporară a funcției publice de prefect al județului Sălaj de către domnul Ciunt Ionel. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, interimar, Vasile Blaga București, 1 octombrie 2009. Nr. 1.136. --------
HOTĂRÂRE nr. 1.136 din 1 octombrie 2009 privind încetarea exercitării temporare a funcţiei publice de prefect al judeţului Sălaj de către domnul Ciunt Ionel. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215524_a_216853]
-
Articolul UNIC Domnul Ciunt Ionel exercită, cu caracter temporar, funcția publică de prefect al județului Sălaj până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica București, 25 februarie 2009. Nr. 130. ----------
HOTĂRARE nr. 130 din 25 februarie 2009 privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Sălaj de către domnul Ciunt Ionel. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208143_a_209472]
-
Articolul UNIC Domnul Ciunt Ionel exercită, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, funcția publică de prefect al județului Sălaj. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: --------------- Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe București, 13 martie 2013. Nr. 96. ------
HOTĂRÂRE nr. 96 din 13 martie 2013 privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Sălaj de către domnul Ciunt Ionel. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249749_a_251078]
-
Articolul UNIC La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Sălaj de către domnul Ciunt Ionel. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă București, 2 martie 2016. Nr. 119. -----
HOTĂRÂRE nr. 119 din 2 martie 2016 privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Sălaj de către domnul Ciunt Ionel. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269641_a_270970]
-
sunt cinci biserici baptiste (una de limba maghiară), două penticostale și una adventistă. Municipiul Zalău este împărțit în 22 de cartiere, dintre care 11 au fost construite după 1990: În urma alegerilor locale din 2016, primar al municipiului Zalău este Ionel Ciunt, ales din partea PSD. Viceprimar este Nicolae Fazakas (UDMR) si Teodor Balajel PSD. Consiliul Local Zalău este compus din 21 de consilieri împărțiți astfel: Orașul Zalău a fost un important centru economic din această parte a țării din cele mai vechi
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]