1,017 matches
-
Radu Varia Titlul cărții lui Octavian Paler, Eul detestabil, poate induce în eroare. De aceea trebuie spus că nu este vorba de vreo culegere de texte acide privind fauna politică aborigenă prin care Octavian Paler ciupește conștiința noastră adeseori adormită, de cele mai multe ori aburită. Nu, este vorba de o carte închinată marilor pictori, căreia autorul îi spune în subtitlu o istorie subiectivă a autoportretului în pictură. Scutul teribil al titlului, care cuprinde două cuvinte generatoare de
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
mama la un moment dat,...cel mai frumos și înălțător sentiment pe care ni l-a lăsat Dumnezeu că dar...mai bine-i spuneai articolul tău “Cum vreau să fie femeia adevărată...”.... îți doresc să găsești femeia care să te ciupească de fund și să nu vrea copii...LA REVEDERE! toate suntem “adevărate” până alegem să devenim fecioare... știi tu oare asta, cel “care ne știi”"? mie mi se pare că ai avut în gând relația ta cu o femeie - vedeta
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
și nervoși. Omit faptul că doamna Nuți n-are nici o vină. O vîr în curte repede cu aerul unui nobil salvator. Apreciază. Văd nota mea. Îmi smulg părul din cap, îmi trag palme, mă arunc pe jos, mă tăvălesc, mă ciupesc de obraz, mă ridic, dar nu scot un sunet. Scot însă de prin toate ungherele banii. Îi ia, stînga-mprejur pe călcîi, deschide poarta și "O zi bună". S-au dat dracului toți. Nu s-au americănizat la port și la
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
că provine dintr-o ramură mai săracă; nu e chiar atât de capabil ca să fie mare comandant sau să reajungă ministru; e slugarnic cu vărul sau regele Wilhelm, ca să-i dea câte-o functioară cum e asta de la Dusseldorf, dar ciupește niște bani vânzându-i secrete și lui Napoleon; Încearcă afaceri cu căi ferate dar a fost prea puțină vreme șef de guvern ca să se poată Întrema financiar și nu le poate da băieților un venit demn de rangul lor. Că
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
vocabulele în cauză nu aparțin nici unei limbi, în același timp însă ele spunând ceva anume, fie și insesizabil, dar care există, totuși. Dacă în jocul nostru omenesc sonora păpușă soare ne îngăduie să tragem de urechi și mustăți minunatul astru, ciupindu-l cu mâinile unor bieți muritori, declinându-l prin diverse dative și genitive, lucru cu care adevăratul soare n-ar fi nicicând de acord, apoi aceleași cârpițe ale cuvintelor nu ne oferă totuși păpușile soarelui. Cu toate astea, este vorba
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
am putut urmări desenul și spațiile delimitate de Holtier, faptul că actorii nu se ascund în spatele scoarțelor și nu-și modifică starea atunci cînd nu sînt în scenă, la vedere. Se joacă aproape în transă și nu o dată m-am ciupit ca să-mi dau seama că nu visez. Că nu sînt copilă și mă găsesc în vreo casă a unor rude bogate de la Severin, că nu se împart cărțile și odată cu ele bîrfele, intrigile, că nu se fac și se desfac
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
zilei) "care se vîră aici și scobește adînc" și care sondează abisul uman ("poteca sufletului este deschisă"). Agresivitatea extremă a pamfletului este subliniată cu toată convingerea ("Pamfletul se învîrtește în jurul obiectului cu oarecare frumusețe de corb: între două zboruri circulare, ciupește, zgîrie, înțeapă, rupe. Pamfletul se lucrează cu andreaua, cu peria de sîrmă, cu răzătoarea sau cu ferestrăul; și uneori, în clipele supreme, cu sculele măcelăriei")". Se află aci notele unei cruzimi ostentative, ale unui nihilism somptuos prin excesul său decorativ
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
s-a așezat iarăși picior peste picior și a întrebat în șoaptă: - Mama e tot în baie? - Nu știu. - Trebuie să ne grăbim. Dacă nu mă vede în pat, face o criză. Își umezi buzele cu limba, le mușcă, se ciupi de obraji: Acum uită-te la mine. Ce părere ai? N-am știut ce să răspund. Dintr-odată părea o păpușă de carton. Insistă: - Sînt bine așa? - Nu te înțeleg. - Așa cum sunt, cum stau pe pat. Vreau să mă desenezi
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
ca un pom de Crăciun. Nu mișc. Am stat mai bine de o oră în picioare, paralizată de frig și îndelung studiată de privirile trecătorilor. Făceam parte deja din décor. Un aurolac a încercat să lege niște vorbe, m-a ciupit oarecum de fund și m-am bucurat că nu a făcut, în cele din urmă, pipi pe mine ca pe o statuie în mărime naturală. Nici acum nu știu cum am ajuns pe peron și cum m-am suit în tren. În
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
Indignarea oportună în fața "complotului" DPP-ist i-a asigurat, probabil, un scaun și în parlamentul viitor. Mă întreb cu ce s-ar fi ales dacă și-ar fi exersat "vigilența" în fața colegilor ce salivau de încântare la gândul că vor ciupi 1500 de dolari din mâna "fraierilor" de la Bruxelles, deși li se cerea, nici mai mult, nici mai puțin, decât să pună în pericol politica oficială a statului român. Adică li se cerea, la modul cel mai direct, să trădeze. Și
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
invadat de palmieri va țâșni direct la aeroport și nu se va opri decât în brațele primitoare ale d-lui Agathon. Să fim serioși! Dacă străinii vin în România, vin din cu totul alte motive decât umbra discutabilă a palmierilor ciupiți în vârf ai rubicondului ministru al turismului. Palmieri autentici poate găsi - ba chiar la prețuri mai mici - pe Coasta de Azur, în Canare, în Bahamas sau în Florida. Dacă tot e patriot pur sânge (așa ni-l arată posterele în
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
mă avânt în sus. La intrarea în avion, la stația stewardeselor, pilotul român și o stewardesă est-germană se uită la mine dar mă lasă să trec, pe lângă ei și pe lângă un portret atârnat pe perete, înrămat. Portretul zâmbește cu buzele ciupite-n sus, sub legenda: Această a cincizecea aeronavă de tip... construită în România... este dedicată Conducătorului iubit... Citisem legenda cu patru zile in urma, când zburasem aici de la București. O citisem și la îmbarcare și la debarcare. Te pomenești c-
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
oră. Facem cunoștință cu șoferul mașinii ce ne va sta în permanență la dispoziție. Se numește Juan, un tip mereu zâmbăreț și destul de degajat. Coborâm toți la subsol, unde ne așteaptă masa suedeză. Mâncăm pe cinste, cu excepția lui N. care ciupește câte ceva și pleacă fără nici o vorbă. Îl regăsim în hol. Programul de azi - vizităm Havana din mașină. Prima impresie: un oraș al milionarilor. Totul ridicat solid, chiar dacă pe alocuri fară gust. Casele-cetăți, grădinile-parcuri. Grilaje sofisticate, multe trotuare pavate cu dale
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Un lătrat amenințător, apoi un scâncet jalnic amestecat cu cârâituri din ce în ce mai puternice se auziră din grădină. Am deschis ușa spre terasă. Șase corbi, am apucat să-i număr repede, se repeziseră asupra câinelui croncănind agresiv, îl loveau cu aripile, îl ciupeau de blană cu ciocurile lor lungi și negre, căutându-i ochii și botul. Cuți se culcase la pământ și cu labele din față își acoperise capul. îl atacau din toate părțile cu aripile larg desfăcute. Hâș! Hâș! Strig și-mi
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
câmpul se uita în sus, la blocuri, după ce pierduse totul peste noapte, într-o gară ce-și împleticea zugravii în ecranele jocurilor: nu mai avea pentru cine să urce în apartamentul rece de o săptămână, de la ultimul etaj. Noaptea se ciupea de plopi crezând că visează, ca demult, seara, în copilărie, când avea febră și vrăbiile se găseau foarte greu. Atunci, după primele două, luate cu multă ploaie, începuse deja să se simtă bine: visele dispăruseră, ea se făcuse mare, sănătoasă
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
Ca să-ți alunge vorba cu sperietorile Și să te scalde În izvoarele de mut. Iar de te-i prinde În calusul patimilor M-oi Împărți În patru corzi de scripca Să-mi luneci clipele pe-arcusul horelor CÎnd mi-oi ciupi din suflet cîte-o părticică. A ÎNFRUNTA TIMPUL! am trăit simplu, nu am Înșelat, desi puteam... și viața mă privește cum strâng buchetele de rozmarin și busuioc, cum leg anii cu frunze aurii... nici ea nu știe cum fac să te
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
selecție și interpretare. În țara lui "merge și așa", o încercare de a arăta că nu merge totuși oricum. Partituri complexe, atent studiate și interpretate, migălos pregătite, datorate cu siguranță și formației clasice a celui care nu a învățat să ciupească corzile chitarei pe plaja de la Vama Veche, la "Stuffstock" sau la alte deșănțări bahico - melodice de amatori cu pretenții de muzicieni și promovare de fițuici scrise pe genunchi. O muzică de o complexitate aparte, nedepistabilă cu ușurință în fluxul pasional
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
Roșul predomină, flutură steaguri, texte imbecile pot fi citite peste tot, presa vremii, ceasloave, pe un monitor, imagini de pe stadioane, defilări, vizite de lucru, ovații, aplauze, aplauze, aplauze. Mi-a venit să țîșnesc pe ușă, direct în stradă, să mă ciupesc de mînă și să înțeleg că sînt în anul 2005 și că totul, toată porcăria asta s-a terminat. Și că nu se va mai întoarce niciodată. Oare?, parcă-mi șoptește Tocilescu în urechi. Slăbiciunile omului sînt incalculabile, perverse, dușmănoase
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
ca figurile statice să prindă viață, să freamete fantezist, să-și ia zborul precum în picturile lui Chagall: "E nuntă, liniște. Flutură vîntul rufe albe, întinse pe frînghie la ŤBirtul înfrățireať". Mireasa se-nvîrte printre mese. E tînără, strălucitoare. Toți o ciupesc, o cheamă, o sărută. O retușează, o rujează, îi cîntă. Bem. Umbra se-nalță-ncet ca fumul, din pahare. Bunica-i fericită și valsează. Zîmbește tandru de pe etichetă, de pe sticlă. Și ne cuprinde cu mîinile de după gît, ne cheamă să
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
pot compensa lipsa de apetit pentru reformă gudurându-se pe lângă boșii europeni. Eu nu zic că e neplăcut — sau rău — să vânezi cu Berlusconi, să tragi un chiolhan cu Prodi, să conversezi grațios cu Tony Blair, ba chiar s-o ciupești de obrăjori, la Cotroceni, pe baroneasă. Numai că toate astea sunt retorică. Occidentalii așteaptă mai mult decât jocuri de gleznă și țâpurituri deochiate, bune eventual la chefurile cu măicuțe, la mânăstiri. Reîntors din China în plin scandal, maestrul Năstase a
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
revii, poate-amețită, lăsându-te-n voia unei la fel de firave adieri, - mă încearcă un fel de teamă. Nu pentru tine, ci pentru mine. Printre atâtea baroce variațiuni, - încotro, unde, cum, până când -, către tainicul Hexagon. Te pot asemăna doar cu Bach, cumplitul, ciupind, s-ar crede, clavecinul cu fine degete, sau lovind, ca și cum ar dansa, cu bâta ori spada orgii, să spargă în sclipitoare țăndări vuietul din adânc - încât aproape că nu ne dăm seama că stropește cu sânge-mprejur, încăpățânat să ajungă
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
la Europa liberă, de pildă, unde, în epoca predecembristă, se făcea mereu, de el, vorbire), e inutil să spun cam ce efect va fi avut recenzia mea asupră-i. Neconsiderându-mă, pesemne, la fel de important ca tine, Gheorghe, nu m-a ciupit decât pe ici, pe colo, văzând, în mine și Emil Brumaru, niște netrebnici "cu volume pe care editurile nici n-ar trebui să le publice, ca neoriginale...", ș.a.m.d. Citez din Pe scări, luna-i puc roșu (Ed. Cartea
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
pe care nu am făcut-o eu, ci am primit-o moștenire. Mă aflu la o nuntă la care după ce beau și mănânc trebuie să plătesc, fie că-mi place sau nu, sunt în horă, mă văd, mă simt, mă ciupesc să văd dacă este real și iată este cât se poate de real, sunt aici, sunt pentru că Tatăl Sfânt a îngăduit să fiu la nunta Iubirii. Aici în acest peisaj pot să mă îmbăt, cu miresme fine sau cu parfumul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
câte ceva de cântat. Iar când răgușesc, joacă fotbal, precum odinioară, Cioran, cu craniile lui Yorrick. Poetesele, și mai brave, își ridică tot mai tulburător poalele-n cap - țin neapărat să ne arate Adevărata Stemă. Și păci asurzitoare și Europele vesele ciupindu-se, chicotind. Și zâmbetul Generalului, până dincolo de urechi, care-ți taie urechile cu arcul lui tandru, de oțel inoxidabil. Pe sub copacii plini de ciori vopsite ca papagalii. Și cizmele celor și mai Egali pe care le lustruiesc tot egalii, lăudând
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
a fost continuată, o dată cu construirea colibei de către R. C., într-o colibă pe care mi-am construit-o și eu, cu mîinile mele, din crengi de salcîm. Rostul meu, practic, era să păzesc tomatele enorme, strălucitoare, de găinile care le ciupeau ciuruindu-le. Mă văd tot pe burtă, la gura colibei, citind și aruncînd, din cînd în cînd, priviri strașnice găinilor. Acum îmi dau seama că lecturile mele prime erau făcute într-o poziție destul de erotică! Întins pe burtă! Ca și cum aș
Robinson Crusoe, l-am citit într-un vagon de marfă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13186_a_14511]