35 matches
-
de la soare. - Trebuie să adaug și alte etimologii de ex. a lui „peste” : kala, kal, ka, hal în fino-ugrice se compară cu kala „soarele” în Hawaii, dag ebraic are a face cu daga „astru diurn” în cercheza, pol, pola în ciuvașa cu Apolo, min în tamil, sudul Indiei, cf. min „soare” în kansa, SUA; masho în limbi indiene poate fi apropiat de mash “soare” în nubiană, ryba slav de ruwa „soare” în chaga, Tanzania, nima în bribri, America Centrală, de nyima „soare
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406624056.html [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
N. Guinee); kira „soare“ (persana). • sora „cer“ (jap.) ~ sur, sura, surya (toate skr.), seră, sora-, sare- (cele 3 în Papua N. Guinee, vezi lista). • es „cer“ (keta, Siberia) ~ es „soare“ (betoi, Columbia), cf. eza „soare“ în khmera. • tură „cer“ în ciuvașa (turcica) ~ thura „soare“ (burmeză). • pelet „cer“ (ciuvașa) = polto (nandi, Kenya) ~ Apolo, Apelo (greacă veche); în comecrudo / l. hokan, amer. apel „cerul, deasupra“. • anu „cer“ în asiro-babil = num la samo(ezi) = nem în v. irlandeză ~ egipt. Nut „zeița cerului“ ~ nyima „soare
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1432273777.html [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
jap.) ~ sur, sura, surya (toate skr.), seră, sora-, sare- (cele 3 în Papua N. Guinee, vezi lista). • es „cer“ (keta, Siberia) ~ es „soare“ (betoi, Columbia), cf. eza „soare“ în khmera. • tură „cer“ în ciuvașa (turcica) ~ thura „soare“ (burmeză). • pelet „cer“ (ciuvașa) = polto (nandi, Kenya) ~ Apolo, Apelo (greacă veche); în comecrudo / l. hokan, amer. apel „cerul, deasupra“. • anu „cer“ în asiro-babil = num la samo(ezi) = nem în v. irlandeză ~ egipt. Nut „zeița cerului“ ~ nyima „soare“ (tibetana), ne (burmeză), ni (mizoram, India). • langit
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1432273777.html [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
din proto -slavul*lisa cu sensul amintit . Mai departe slaviștii înaltă din umeri. Este interesant că numele slav al vulpii e identic cu astrul zilei lisa din limba fon, în Benin, la vestul Nigeriei. La fel si tile "fox" în ciuvașa, pe Volga este exact tile "luminatorul zilei " în limba bambara (Mâli, Africa de Vest). Ungurii zic roka"vulpe" cu etim. necunoscută, după noi cf. sanscritul arka "soare"! Și o alta denumire a vulpii în maghiară e ravasz[rovos] ce se compară, după
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1476969550.html [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
orokolo (Papua N. Guinee) HÂREI în cham (Vietnam) HÂRO în kerepunu (N. Guinee) HASHI în limba alabama și chickapaw HASI în consuti și mikasuki HĂUL în welsh (celtica în Marea Britanie) HAYT în abhază (Caucaz) HERI în curripago (America de Sud) HEVEL în ciuvașa HI în japoneză HIDOMA în nipode witoto (nat. amer.) HIRU = ÎRA (conghaleză) HONG în dialectul thai din Yunnan HORS = HURS (în slavă veche) HOTTU (kannada dravidiana, India) HU în sentani, Noua Guinee de Vest HUE în limba fon (niger-congo) HWA
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. Citește mai mult FĂGĂRAȘ
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. ... XXVIII. ORIGINEA NUMERALELOR 1
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
prieten“. Nimic despre ebr. haver, ar. sadiq, finl. ystävä, cor. chingu, chin. pengyou. Să adăugăm: în nama (khoe khoe, Namibia) sore-b “soare”: sore-b-i-s “prieten”; vietn. ban ”amic”: banii “astru diurn” în coto, macro-tucanuan, Columbia; în curda heval: hevel “soare în ciuvașa”, pe Volga; hevre în curda sorani cf. haver “prieten” la evrei; kawa în hausa, Nigeria cf. kawe “soare”în salinan, California; ciuvaș tus față de tasa “astru diurn” în pima bajo; uzbecu yar “amic” cf. yor luminatorul diurn în khowar, Pakistan
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1430290760.html [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
legat de kome „sat“, la rândul lui în relație cu kam „soare“ la țigani și nagamezi; engl. laugh ~ celtic Lugh, zeul soarelui; tc. gül- cu ghali „soare“ în klatskanie; aici e și gr. gel- „a râde“, de asemenea kul în ciuvașa. În limba keta (pe Ienisei) „a râde“ se zice dagh și se compară cu daga „soare“ în cercheza (Caucaz), respectiv cu kabardin dagha „soare“. Se observă apropierea dagha ~ Lugh cu d - l ce se mai întâlnește în dacrima - lacrima; dakota
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1412661955.html [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
N.G.) cf.yor “soare în khowar,Pakistan; la tsus în mongolacomparatikosei”soare” în japoneză, kosum în amerindiana; iwi în lezgi(Caucaz) cf. iwio,soarele în mowat,Australia; bi în archi(Caucaz) ~ bi”astrudiurn” în otoe (nativ a mericana); iun în ciuvașa ,pe Volga, față de siun>*hiun “soare” în tunguso-manciuriana ; rik în numfor cf. rik,riq “astrudiurn” în tabasaran,Caucaz; îra în mă’anyan ~ îra” soare “ în sinhaleza,Ceylon; pala în tokelau ~Apaliunas=Apolo, zeulsoarelui. Si inca peste o sută de nume
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1427704943.html [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. Să fie oare o
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1424156991.html [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
în limba ) și se crede a fi fost vorbită în statele fondate de protobulgari: Bulgaria Mare (în ) (în secolul al VII-lea), Bulgaria dunăreană (sec. VII-IX) și Bulgaria de pe Volga (până în secolele XIII, XIV). A fost strâns înrudită cu limba ciuvașă (astăzi singura limbă turcică ogură).
Limba proto-bulgară () [Corola-website/Science/316305_a_317634]
-
la un seminar din oraș. Călîtoria însăși a durat trei luni, timp în care Munkácsi a adunat un abundent material lingvistic. La întoarcere a poposit în orașul Simbirsk, cunoscut ulterior ca Ulianovsk, lângă Volga, unde a cules materiale despre limba ciuvașă cu ajutorul unor persoane de origine ciuvașă pe care le a cunoscut. În anul 1887 a publicat textele udmurte pe care le a cules precum și cercetarea supra limbii ciuvașe. În primăvara anului 1888, Munkácsi a pornit într-o nouă călătorie de
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
însăși a durat trei luni, timp în care Munkácsi a adunat un abundent material lingvistic. La întoarcere a poposit în orașul Simbirsk, cunoscut ulterior ca Ulianovsk, lângă Volga, unde a cules materiale despre limba ciuvașă cu ajutorul unor persoane de origine ciuvașă pe care le a cunoscut. În anul 1887 a publicat textele udmurte pe care le a cules precum și cercetarea supra limbii ciuvașe. În primăvara anului 1888, Munkácsi a pornit într-o nouă călătorie de studiu în Rusia. Vreme de un
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
cunoscut ulterior ca Ulianovsk, lângă Volga, unde a cules materiale despre limba ciuvașă cu ajutorul unor persoane de origine ciuvașă pe care le a cunoscut. În anul 1887 a publicat textele udmurte pe care le a cules precum și cercetarea supra limbii ciuvașe. În primăvara anului 1888, Munkácsi a pornit într-o nouă călătorie de studiu în Rusia. Vreme de un an , până în aprilie 1889 a parcurs regiunea locuită de populația "vogulă" sau mansi. Materialul cules cu acest prilej a fost publicat în
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
de comunitățile evreiești din Europa de est. Cercetări genetice moderne susțin că populația evreiască așkenază are de asemeni o oarecare ascendență turcică. În baza acestor studii a fost avansată ipoteza că hazarii (al căror idiom probabil era o variantă veche a limbii ciuvașe din familia de limbi turcice) ar fi reprezentat circa 11%-12% din străbunii evreilor așkenazi. În baza unor cercetări genetice făcute în scop medical în California, s-a tras concluzia că femeile din sânul populației așkenaze sunt predispuse a se
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
Ciuvașa (ciuvașă: Чăвашла, "Ceăvașla", ) este o limbă turcică vorbită în centrul Rusiei, în mod special în Republica Ciuvașia. Este singura supraviețuitoare a ramurii oghurice a limbilor turcice. Sistemul de scriere al acestei limbi este bazat pe alfabetul chirilic, având toate literele
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
Ciuvașa (ciuvașă: Чăвашла, "Ceăvașla", ) este o limbă turcică vorbită în centrul Rusiei, în mod special în Republica Ciuvașia. Este singura supraviețuitoare a ramurii oghurice a limbilor turcice. Sistemul de scriere al acestei limbi este bazat pe alfabetul chirilic, având toate literele folosite
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
Rusiei, în mod special în Republica Ciuvașia. Este singura supraviețuitoare a ramurii oghurice a limbilor turcice. Sistemul de scriere al acestei limbi este bazat pe alfabetul chirilic, având toate literele folosite la scrierea limbii ruse, având totuși patru litere caracteristice: Ciuvașa este limba nativă a poporului ciuvaș și o limbă oficială a Republicii Ciuvașia. Este vorbită de circa două milioane de oameni, 86% etnici ciuvași și 8% popoare de altă etnie ce trăiesc în Ciuvașia. În ciuda acestui fapt, chiar dacă ciuvașa se învață
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
litere caracteristice: Ciuvașa este limba nativă a poporului ciuvaș și o limbă oficială a Republicii Ciuvașia. Este vorbită de circa două milioane de oameni, 86% etnici ciuvași și 8% popoare de altă etnie ce trăiesc în Ciuvașia. În ciuda acestui fapt, chiar dacă ciuvașa se învață la școală și uneori este folosită de media, se consideră a fi în pericol, deoarece limba rusă domină anumite sfere ale vieții și datorită faptului că puțini copii ce învață această limbă vor fi vorbitori activi ai acesteia
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
se învață la școală și uneori este folosită de media, se consideră a fi în pericol, deoarece limba rusă domină anumite sfere ale vieții și datorită faptului că puțini copii ce învață această limbă vor fi vorbitori activi ai acesteia. Ciuvașa este cea mai distinctivă față de alte limbi turcice și nu poate fi înțeleasă de către vorbitorii altor limbi turcice. Astăzi, ciuvașa este clasificată, la un loc cu khazara, avara turcică, proto-bulgara și posibil, huna, ca fiind o membră a ramurii oghurice
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
anumite sfere ale vieții și datorită faptului că puțini copii ce învață această limbă vor fi vorbitori activi ai acesteia. Ciuvașa este cea mai distinctivă față de alte limbi turcice și nu poate fi înțeleasă de către vorbitorii altor limbi turcice. Astăzi, ciuvașa este clasificată, la un loc cu khazara, avara turcică, proto-bulgara și posibil, huna, ca fiind o membră a ramurii oghurice a familiilor limbilor turcice. Este ultima limbă rămasă din această ramură. S-a ajuns la această idee datorită faptului că
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
п), /t/ (т), /k/ (к), /č/ (ч), /š/ (ш), /ś/ (ç), /χ/ (х), /v/ (в),/ m/ (м), /n/ (н), /l/ (л), /r/ (р), /y/ (й). Există două clasificări: Adițional, (о) apare în cuvintele împrumutate din rusă. Există două dialecte ale ciuvașei: Viryal sau de sus (ce deține și "o" și "u") și Anatri sau de jos (ce are "u" pentru ambele "o" și "u": Vi. totă "plin", tută "gust" - an. tută "plin, gust" ). Limba literară se bazează pe ambele dialecte. Atât
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
u") și Anatri sau de jos (ce are "u" pentru ambele "o" și "u": Vi. totă "plin", tută "gust" - an. tută "plin, gust" ). Limba literară se bazează pe ambele dialecte. Atât limba tătară cât și limbile fino-ugrice au influențat limba ciuvașă, precum și limba rusă, limba mari, mongoleza, limba arabă și limba persană, limbi ce au contribuit din plin la lexicul ciuvaș. "Armonia vocalică" este principiul prin care un cuvânt ciuvaș nativ încorporează fie doar vocale posterioare (а, ă, у, ы) ori
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
Cheboksary" dar "килте "acasă". Excepția o dețin cuvintele împrumutate ori cele din substratul turcic ce au două sau mai multe feluri de vocale diferite în componență. În acest caz, se urmărește armonizarea cu ultima vocală dinaintea sufixului. Ordinea cuvintelor în ciuvașă este în general de tip SOV.
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]