290 matches
-
nu despre biciuirea durabilă a spiritului. Asta, daca nu cumva ecologia a devenit o ramură a creștinismului în răstimpul cât am navigat eu puțin pe men.style.com... Lăsând glumă deoparte, sunt și eu de părere că fițele dăunează grav civilității. Dar pe oamenii fițoși nu-i arată cu degetul decât mîncătorii de lăcuste. :: apărut în Almanahul de Fițe al Academiei Cațavencu, 2008 genial scris...ar fi plăcut vederii că mai multe persoane să gândească așa...e reconfortant să citești gândurile
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
și cum tot românul e dependent de acest sentiment, a avut efect... are dreptate alex leo(deși ne mirăm din ce cauză),așa e,important e s-o faci chiar și cu babă,numai să fie natural. Fitzele dăunează grav civilității, foarte adevărat, sper ca mâncătorii de lăcuste să-și facă datoria, poate cine stie...:) Articolul mi-a mers la suflet așa, de luni dimineață. Preferințele individului devin “fițe” în momentul în care nu și le poate asuma. Cand le poartă
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
simt cum crește odată cu mine și nu mă regăsesc decât în centrul lui. În culcușul amăgitor și mincinos al noii protipendade, în zgomotul infernal al demolărilor și al hidoaselor reconstrucții, îmi găsesc întrucâtva liniștea. Asist impasibil la redescoperirea civilizației fără civilitate și a urbanismului fără urbanitate. Mă bucur că orașul explodează pentru că sper că se va redesena organic din schije și din ruine. Nu pot decât să sper, pentru că demență citadina mă țintuiește locului într-o fascinație tâmpa. Când am vreme
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
la bălul femeilor divorțate/ de pielea lor naturală/ la biserici se caută în osuare/ strămoșul preotului zburător/ prin fumul luminărilor de ceară/ vestind că apocalipsa-i o telenovelă" (Flacăra violeta). Șarja se izbește așadar de structură protocolara a poetului, de civilitatea d-sale ireductibila care-i modelează imaginarul, oprit astfel de la dezlantuirea-i deplină, stanțat de reflexul cultural. Dacă stihurile din ultimul citat reprezintă punctul cel mai avansat al dezicerii bardului de sine (o dezicere relativă, după cum avem impresia, în bună
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
bărbatul superb din fața ta un arogant. N-avea nimic din faconda meridională, din familiaritatea lui Ș. Cioculescu, dar nici nu voia să fie luat drept un Papă al criticii, precum, la bătrînețe, Călinescu. Era mai degrabă rezervat, de o deplină civilitate, distant, comportament prin care se apropia de T. Vianu. Fără geniul lui Călinescu ori perspicacitatea lui Cioculescu, fără volutele ipocrit-malițioase ale stilului lui Perpessicius, dar și fără recea chirurgie critică din cronicile lui Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu se distinge prin
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
tendința de-a le forța în numele unui lucru derizoriu: „Ca și cum muntele s-ar opinti să dea naștere unui șoricel”. La romani, comedia țintea inițial divertismentul, veselia pură. Nu se manifesta o instanță normativă care să pedepsească încălcările măsurii și ale civilității. Aceasta s-a impus în răstimpul clasicismului latin, care i-a cuprins pe Vergilius, Horațiu, Titus Livius, cînd structurile societății s-au consolidat și s-a afirmat noțiunea de urbanitas. Prin respectarea convenției, id est a existenței orășenești, mondene, ridicolul
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
cît rămîne astfel are înfățișarea unui prost. Prostul nu scapă niciodată de ridicol - este caracteristica lui; mai cade cîteodată în ridicol și cîte un deștept, dar se ridică”. Dacă la greci ridicolul se opunea virtuții iar la romani se opunea civilității, la francezii din era clasicismului indica o lipsă de judecată, o ignoranță (în speță în conduita socială). Prostul se arăta vitregit de le bon sens, neputînd reprezenta ceea ce în epocă se numea de bon esprit adică, spre a-l cita
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
Nu e lipsit de interes apetitul aparte pe care l-am întreținut, cu oarecare consecvență, în a bate străzile și a constata că nervozitatea deambulărilor a determinat, compensativ, scurtarea pe cît posibil a ivitelor vizite. Și, evident, din motive de civilitate dar și din structurală impaciență. De unde avantajul de a recurge la sugestia călinesciană și de a rămîne, în timp, cu o corpolentă bancă de flash-uri. Numai bune de resuscitat. Revenind la italian invocat doar ca pornire de văzut că
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
fost în măsură să aducă marea revelație. Pentru că, grație lor, lumea literară românească a făcut cunoștință cu un alt Dimisianu: criticul obiectiv, obișnuit să analizeze cu lupa și să spună lucrurilor pe nume (chiar dacă, uneori, exageratele sale precauții stilistice și civilitatea înnăscută, urbanitatea tonului i-ar putea face pe unii naivi să confunde echilibrul și moderația cu excesul de generozitate), a lăsat pentru o clipă locul unui artist sentimental și melancolic. În aceste texte confesive, Gabriel Dimisianu a renunțat la inexpugnabila
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
exasperează, câteodată izbucnind neputincios: Nici nu mai simt nici un îndemn spre nimic". Țărm târziu conține de asemenea însemnări de călătorie, una la Moscova, unde autorul face, cam exagerat, elogiul epocii Gorbaciov. Se întâmpla însă în 1985. El e încântat de civilitatea polițiștilor și a vameșilor, de buna, colegiala primire de la Uniunea Scriitorilor. Venit din bezna de acasă, aici este uluit de atâta lumină, de "curata orgie publicitară", sentiment pe care l-am încercat și noi, aproape cu un deceniu mai înainte
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
social-democrație, eu sînt un susținător consecvent al valorilor liberale). Nu mi-am propus să construiesc un rechizitoriu, ci doar să mă angajez într-un dialog. Este oare nevoie să ofer definiția acestui termen? Dialogul nu este posibil cînd se respinge civilitatea. "Lovitură propagandistică pentru Ion Iliescu? în ce sens? Mi-am schimbat eu în vreun fel poziția de atîtea ori expusă în atîtea cărți și articole?! De pe o platformă pur morală, pot înțelege de ce un fost disident ca Paul Goma (a
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
Pavel Șușară ? Cum reușește ea să transforme o ființă delicată și sfioasă, o persoană timidă și de o civilitate rar întîlnită, într-un luptător neînfricat și într-un model de rigoare morală și de solidaritate profesională, cum reușește să adune în jurul ei oameni atît de diferiți și de unde îi vine energia de a lupta cu impostura și cu veleitarismul
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
apar ca atribute exclusive ale unei burghezii balcanice recente și șlefuite în grabă. Ele aparțin societăților de pretutindeni, chiar și ale celor cu îndelungată patină. Singură civilizația, cea autentic asumată, înnobilată prin travaliul conștiinței și prin cultură, le oferă antidotul. Civilitatea Halippilor s-a convertit în adevărată civilizație. Din păcate însă, pentru scurtă vreme. O va demonstra chiar autoarea în romanele ulterioare, Drumul ascuns și Rădăcini.
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
pe atunci “tovarășul” acum “domnul” I. Iliescu, petrecută la 29 aprilie 1970, căruia prozatorul îi dăruiește proaspăt apărutul Dicționar onomastic: “Ultimul șDicționar, n.m. Armand-Ion Popescuț l-am oferit azi lui Ion Iliescu, cel mai tînăr secretar, om de-o mare civilitate și întotdeauna voios, adus - zic cei de la Cancelarie și Presă - să-i stea în coaste lui Klam, de-acum «uzat». A citit dedicația, a cîntărit cartea în palme, mi-a strîns mîna și m-a întrebat ce mai am de
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
Dragoș Bucurenci Știți că nu mi-e simpatic Motanul Felix, dar, din nou, nu pot să nu remarc elegantă și civilitatea cu care un diferend între mogul și jurnalist a răzbătut în zona publică: aici și aici. Și, amicus Tolo, șed magis amica veritas, și mie îmi pare că acel telefon trebuia dat.
Tolo vs Voiculescu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82683_a_84008]
-
coperta din 1967, închizînd rotund deceniul confirmării. Sentimental lucid din speța lui Șt. Aug. Doinaș, are în comun cu colegul de generație talentul de traducător și, implicit, statutul de ,ucenic la clasici", dar și ,zăbala" pusă expansivității scăpate de sub controlul civilității culturale, temeinic inculcată prin cizelări succesive. Renunță treptat la stilul exuberant din Cîntece de zi și de noapte (1954), din care răzbat uneori prospețimi melodioase de tip Esenin: ,Ai! Cum trece vremea prin pădure,/ În poiana naltă ce tăceri! Dorm
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
Rotundul primordial, anulînd totul în jur. Ea. Instaurîndu-se, o secundă, cu de la sine, împărăteasă a lumii. După ce-a trecut, stația se reface, dar se clatină, amețită încă de efluviile Givenchy-ului ei scump. Sub tutela lui Lovinescu, în climatul de civilitate și toleranță de la Sburătorul - evoluau importante doamne ale scrisului: Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl, Ticu Arhip, Georgeta Mircea Cancicov, Martha Bibescu. Pe care le și susținea programatic. Iată însă, în sertar, o frază curat segregaționistă a mentorului: "Literatura nu e
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
limpede excepția pe care o reprezintă Simona Sora în nevrotica lume literară: nu vrea să epateze, nu are vanitate și resentimente, cunoaște la perfecție peisajul literar românesc de azi și de ieri, își păstrează prospețimea admirației, cînd e cazul, și civilitatea în obiecții. Dilemateca de vară Și la numărul 3 ne păstrăm impresia că revista Dilemateca a crescut considerabil și că este deja o lectură lunară aproape obligatorie. Dosarul numărului, "Literatura de consum, literatura de vacanță" este realizat de Marius Chivu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
e și timișoreanul Marcel Tolcea, poet și publicist ale cărui volume de poeme (două: Ochiul inimii și Bicicleta Van Gogh), dar și rubricile din "Orizont", "Adevărul", "Plai cu boi" ne-au încîntat prin inteligență, vioiciune jucăușă, umor, dublate de o civilitate ce împiedică alunecarea în exces și vulgaritate. Calități evidente și în interviul cu Robert Șerban din ORIZONT nr. 5, din care aflăm că Marcel Tolcea are - de la 28 mai - o jumătate de secol. Pare greu de crezut, fiindcă în ciuda titlurilor
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
putință că autorul recenziei să se însele în privința defectelor ori a meritelor cărții. Responsabilitatea îi revine însă în întregime. De aceea, nici nu mă opresc la severele admonestări ale d-lui Schenk. Redactorii revistei veghează exclusiv la respectarea normelor de civilitate. N-au a se amestecă în opinii sau a cenzură judecați. Dl Schenk, în schimb, tocmai aceste norme le încalcă. D-sa nu numai îl pune pe autorul recenziei la colț, în genunchi, pe coji de nucă, dar intentează României
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
va fi Călinescu adanc recunoscător, deoarece ai permit să descopere an Vianu resurse de alinare, de simpatie, de abordare din care se exclud invidia, concurența, ricanarea. ...Suntem an noiembrie 1945. Lecturile lui G. Călinescu ating o treaptă valorizanta, de perfectă civilitate față de Tudor Vianu. Acesta dedicase un articol repertoriului de teme lovinescian. Pornind de la el Călinescu formulează "cazul" lui Tudor Vianu: "Prind ocazia să-ți formulez, pe scurt, și sincer, cazul d-tale, cum al văd eu. D-ta ai o
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
în spațiul public oricăror persoane”. ”Digi24 rămâne consecvent principiilor jurnalismului echidistant și se bazează pe toți membrii echipei pentru respectarea acestor standarde. Ne vom despărți de oricine nu împărtășește valorile în care noi credem - echilibru, echidistanta, imparțialitate. Credem și în civilitate. În numele ei și al aerului respirabil pe care ar trebui să-l emane media din România, Digi24 se delimitează de jignirile aduse în spațiul public oricăror persoane, fie că este vorba despre politicieni sau nu. Considerăm că libertatea de exprimare
Cristi Citre: Nu Digi24 este problema, ci Prelipceanu. ActiveWatch condamnă postul pentru concedieri abuzive by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/24575_a_25900]
-
al vieții, iar „o teorie filosofică intrată în poezie e inatacabilă, pentru că adevărul sau falsitatea ei filosofică nu mai contează, iar adevărul ei poetic este dovedit” (Poeții metafizici). Pentru Vergiliu și Dante are un veritabil cult, ei sunt idealuri de civilitate care configurează un model a cărui menținere „este prețul libertății noastre, apărarea libertății împotriva haosului” (Ce este un clasic?). În calitate de critic al scriitorilor care nu-i plac, T.S. Eliot se aseamănă însă unui prădător oceanic, care, la mare adâncime, administrează
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
diferite comentarii asupra societății, culturii, moralei, problemelor religioase etc., ale perioadei 1940-1974. Se vrea a fi, și chiar reușește, un roman-frescă, avînd ca centru ideal Nomana, un sat milanez care se conduce după modelul moral creștin (catolic), singura garanție a civilității și singura apărare împotriva ororilor unui timp decreștinat. Astfel, cartea încearcă să atingă toate problemele unei societăți în schimbare, delimitînd cîte o zonă de interes pentru fiecare personaj (ales conform acestor categorii: industriașul - Gerardo Riva; țăranul - Stefano Giovenanza; artistul - Manno
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
secțiune a revistei un eveniment, efortul Alinei Ledeanu meritînd toată considerația. Revista are peste 500 de pagini. Fiecare secțiune și fiecare articol merită toată atenția. În general, eseurile pe tema europenității emană un aer cu adevărat european, de toleranță și civilitate. Într-un top personal, la cota cea mai înaltă s-ar afla articolul lui Adrian Marino, Idei "simple" despre Europa, la o distanță considerabilă de un altul, foarte diferit ca tonalitate de toată ambianța revistei Secolul 20, Definiția europeanului (Eugen
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]