20,606 matches
-
masă rotundă care să aibă drept tematică discutarea acestor concepte din perspectiva diverselor credințe religioase care domină lumea contemporană ar fi mai mult decît interesantă și ar putea duce la definitiva îndepărtare de ceea ce Samuel Huntington numea posibila ,ciocnire a civilizațiilor", marea amenințare pentru lumea contemporană. Observațiile lui Alexandru Șafran, foarte pertinente, oferă omului dezinhibat din punct de vedere mental șansa de a privi lumea înconjurătoare cu alți ochi, dintr-o nouă perspectivă, pe care o poate accepta sau respinge, dar
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
de imagini a Paulei Ribariu, sprijinită pe un repertoriu halucinant de semne și de reprezentări, în care lemnul, textila, hîrtia, efigia magică, ornamentica populară, însemnul eclezial, citatul sacru, mai mult prin enunțul axiomatic decît prin conținut, instituie un tip de civilizație și un sistem spiritual, sincretice ca morfologie, dar tocmai prin aceasta disponibile și deschise pentru orice tip de experiență. Acest complex de imagini, așezat într-un spațiu circular, o reproducere la scară mică a circularității universului, capătă, în mod spontan
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
trebuia refăcut. Atunci, meșterul, enervat și neacceptând să fie contrazis, i-a făcut vânt ucenicului de pe schele, iar băiatul se prăbuși în hău... Eu cred că asta ar fi definiția ce ar putea fi adusă continentului numit Europa, ca și civilizației în general: teritoriul unde este admisă critica și unde totul înaintează pe temeiul afirmației adevărate și căreia nu i se poate opune nimic fals. Ideea aceasta, Consiliul Europei ar fi găsit-o la Brașov și n-ar fi greșit propunând
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
Editura Institutului Cultural Român din București. în acest nou volum, poate mai mult decât în cel precedent, Vera Călin, autoarea, intelectuală hrănită la cultura europeană ne apare - și își apare - ca o mare neadaptată la modul de viață american și civilizația secolului XXI, inadaptare care se intersectează cu primele semnale majore pe care i le trimite înaintarea în vârstă. Intenționam să scriu despre emigrație și nu De Senectute, spune ea undeva - și totuși ambele teme ajung să o solicite în egală
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
care a trăit generația înaintea mea nu mai este posibil. Eu aparțin unei etape încheiate". îl citează pe Vaclav Havel, după care America de astăzi este aproape un concentrat simbolic a tot ce e mai bun și mai rău în civilizația noastră. ,Pe de o parte există angajamentele ei profunde față de sporirea libertăților civile și menținerea unor instituții democratice puternice, precum și fantastica dezvoltare a științei și tehnologiei care au contribuit atît de mult la bunăstarea noastră; pe de altă parte, există
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
scenariul după care viața însăși apare, se dezvoltă și își canalizează energiile pentru a atinge forme optime de manifestare. In acest prim plan al existenței, în peisagistica naturală, deși apar semnele unei umanități vagi și ale unui anumit tip de civilizație, omul explicit, fie într-o formulă generică, sub forma colectivității sau a grupului, fie într-una directă, ca individ determinat, lipsește cu desăvîrșire. După cum el este absent în aceeași măsură și din episodul imediat următor al spațiului exterior, și anume
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
ca individ determinat, lipsește cu desăvîrșire. După cum el este absent în aceeași măsură și din episodul imediat următor al spațiului exterior, și anume din peisajul citadin. Chiar dacă aici peisajul se umanizează, pentru că el se compune exclusiv din atributele definite ale civilizației, conducînd subtil, prin restrîngere, într-o direcție pe care pictorul o premeditează cu multă grijă, datele problemei nu se schimbă fundamental. Atît peisajul natural cît și cel citadin rămîn două trepte, două cercuri concentrice ale aceluiași habitat simbolic. Ele trăiesc
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
protestelor ludice ale ființei mature este cultura." Sîntem cu aceasta, după un drum argumentativ care a trecut prin psihosociologie, în fața unei cărți celebre - Homo ludens, a lui Huizinga. Și de aici, un pas în plus, de natură critică: ,Făcînd istoria civilizației din punctul de vedere al celor care se joacă, Huizinga a uitat s-o facă și din a celor jucați; altfel spus, teoreticianul culturii l-a nedreptățit pe sociolog". Lumea jocului cultural se dovedește stăpînită de o contradicție constitutivă: ,la
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
aceleiași ramuri genealogice. Aceasta urmează să acopere intervalul de timp din Antichitate (căderea Babilonului), pînă în zilele noastre. Este inutil să vorbesc despre miza uriașă a unui asemenea pariu literar. O astfel de carte presupune o familiarizare deplină cu istoria civilizației, cu modul de viață al oamenilor dintr-o anumită perioadă cu nivelul tehnologic, cu formele organizării statale și cu ideile care circulau în urmă cu un mileniu. Altminteri, riscul autorului unei asemenea cărți de a cădea în ridicol devine imens
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
cel de-al șaselea volum din această saga a umanității (precedentele romane ale seriei au fost Anabis, Ecce Homo, Oul de aur, Mîna albă, Vara rece), Axa lumii, atinge perioada din jurul anului 1000. Ne aflăm în zorii Evului Mediu, cînd civilizația europeană este divizată între Roma și Constantinopol, iar actualul teritoriu al României este o imensă gaură neagră. Nimeni nu știe ce se petrece pe aceste locuri. După retragrea aureliană din Dacia, referirile la acest teritoriu lipsesc din istoriografia internațională. Nu
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
ciclului, în condițiile în care regula jocului este deja cunoscută din precedentele volume? Că, dincolo de tehnica sa narativă (post)modernă, romanul Axa lumii oferă multe surpize plăcute în planul cunoașterii. Într-o formă cuceritoare, el își introduce cititorii în zorii civilizației creștine, oferă o idee despre mentalitățile, genurile și speciile literare cultivate în epocă, vorbește despre formele de organizare politică și socială specifice anului 1000, urmează pașii făcuți în gîndirea teologică, filozofică și științifică, trece în revistă progresele realizate în planul
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
pe una dintre activitățile cele mai frecvente din toate timpurile: aceea de a povesti, de a spune povești. Mereu s-au spus povești în fața unui ascultător sau a unui grup de ascultători. Este o ocupație care se află la originea civilizației, care s-a născut probabil o dată cu limbajul însuși. Pentru mine, literatura este o ramificație a acestui mod imemorial de petrecere a timpului care presupune mereu un povestitor și publicul său. MS: Dacă analizăm a doua parte a întrebării, aici la
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
să fi ajuns minorități însemnate, iar în anumite societăți au devenit majorități. Așa că nu este nici un motiv de pesimism. Desigur, eu cred că literatura este foarte importantă, că poate oferi enorm de multe lucruri bune omului și că fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă. Și mai ales, libertatea ar avea de suferit. De aceea, trebuie să stimulăm lectura, să apărăm cărțile de invazia invențiilor mediatice, pentru că sunt convins că ambele lucruri pot coexista spre binele tuturor. Dar toate
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
ba chiar au accentuat dominanta fundamentalist-tradiționalistă. Un film propagandistic, precum Gandhi, surprinde destul de convingător rezistența la nou a acestor țări. E irelevant că în urmă cu două sau trei mii de ani în India sau în zona arabă au înflorit civilizații de nivel excepțional. La ce bun acea civilizație dacă tot ce-a rămas din ea sunt sâmburii brutalității iraționale și ura sălbatică? O fi preluat (prelucrat, adaptat) dl Geoană de la americani sintagma ,revoluția binelui", dar sufletul său tot spre Marele
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
propagandistic, precum Gandhi, surprinde destul de convingător rezistența la nou a acestor țări. E irelevant că în urmă cu două sau trei mii de ani în India sau în zona arabă au înflorit civilizații de nivel excepțional. La ce bun acea civilizație dacă tot ce-a rămas din ea sunt sâmburii brutalității iraționale și ura sălbatică? O fi preluat (prelucrat, adaptat) dl Geoană de la americani sintagma ,revoluția binelui", dar sufletul său tot spre Marele Vecinuț (vorba lui Isidore Isou) trage. Culmea-culmilor, nu
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
cuvine a admira ,tot ce mișcă" în spațiul apusean, a ne reprima orice rezervă. în viața publică, spiritul critic e oricînd necesar. O admirație oarbă, o genuflexiune umilă (ori, și mai grav, astuțioasă) în fața fie și a unor culturi și civilizații cu elemente, pentru Estul Europei, paradigmatice, n-ar semnifica decît o reducție intelectuală și un minus moral. Totul e să punem corect accentele și să ne dozăm obiecțiile astfel încît ele să nu dezechilibreze imaginea globală. Să relevăm că Vintilă
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
de Franz Schubert realizat pe scena Ateneului în colaborare ad hoc cu pianistul singaporez Melvyn Tan. Și dacă suntem de acord că frecvența formațiilor de cvartet, în fond frecvența muzicii de cameră în viața muzicală a unei colectivități, demonstrează gradul civilizației muzicale a acesteia, trebuie să convenim și asupra faptului că apariția coralei ,Madrigal" condse de maestrul Marin Constantin se dovedește a fi un rezultat firesc al tradițiilor îndelungate privind cântarea corală la noi în țară. O închinare corală, o reverență
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
conexiuni între acesta și aspectul sau statutul locului respectiv pe vremea macedoneanului. Gazda nu se preface obiectivă, dimpotrivă, face comentarii radicale asupra războiului (care, în treacăt fie spus, a făcut praf patrimoniul muzeului din Kabul, unica mărturie a unei întregi civilizații, directorul instituției afirmând că, privind dezastrul, s-a simțit de parcă i-ar fi murit părinții), și nu ignoră sărăcia pe lângă care trece echipa de filmare. În plus, scopul documentarului este de a înțelege, prin reconstituire, cum au putut parcurge Alexandru
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
văzut pretutindeni, doar un învățământ bazat pe o cultură generală serioasă e capabil să producă oameni în deplinul sens al cuvântului. Renunțarea la orele de limbă latină și greacă, la cele de literatură universală, la predarea armonioasă a culturii și civilizațiilor în cadrul cursurilor de limbi străine au determinat apariția unui profil uman nou: robotul care funcționează doar atâta vreme cât îi dictează computerul ce trebuie să facă. Devenim o nație de actori ratați, decerebrați, capabili să interpreteaze rolurile numai dacă își face datoria
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
vreodată despre poezia românească, Ion Pop găsise în comentariul făcut de poetul însuși pe marginea unui rondel de Macedonski (în Afinități selective) o admirabilă exprimare valabilă inclusiv autorului Simplerozelor. Iat-o: ,un joc aproape gratuit (și delectabil) al propriei lui civilizații." Unde, spun eu, accentul nu cade atît pe ,joc", cît, mai ales, pe această ,proprie civilizație". Tehnica (joculară) a fost remarcată cu asupra de măsură, versurile lui Șerban Foarță fiind, practic, exemplificări obligatorii în dicționarele de figuri de stil la
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
rondel de Macedonski (în Afinități selective) o admirabilă exprimare valabilă inclusiv autorului Simplerozelor. Iat-o: ,un joc aproape gratuit (și delectabil) al propriei lui civilizații." Unde, spun eu, accentul nu cade atît pe ,joc", cît, mai ales, pe această ,proprie civilizație". Tehnica (joculară) a fost remarcată cu asupra de măsură, versurile lui Șerban Foarță fiind, practic, exemplificări obligatorii în dicționarele de figuri de stil la rubricile despre gama eufoniilor, aliterație, omofonie și tautofonie. (Mai puțin participativ decît Brumaru, Foarță este, mai
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
Splendidă această metaforă: ,Arache - oribilul păianjen - e cea sub semnul căreia stăm noi, urzindu-și, ea, din propria-i substanță, jur împrejuru-i, pînze febrile și alegere; șalul radial al - ei - ca o greșeală".) Găsesc mult mai interesantă privirea îndeaproape a ,civilizației" literare căreia îi aparține poetul. Sigur, așa cum spusese și Ion Pop, Foarță nu este un romantic și nici un simbolist, dar poetul le interpretează bine partiturile. Or, asta este tocmai efectul artefactului, care nu e decît o altă formă de expresie
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
it. Torino, Einaudi, 1971, pp. 8-9. 2 Ibidem. 3 Vezi, R. Ernst Curtius, Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 1992. 4 Vezi Italo Calvino, Le città invisibili, Modadori, Milano, 1976. 5 Vezi, Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, (traducător Radu Carp), Editura Antet, București, 2007. Bibliografie BENJAMIN, Walter, Îl dramă del barocco tedesco, trad.it. Torino, Einaudi, 1971. CALVINO, Italo, Le città invisibili, Modadori, Milano, 1976. CURTIUS, Ernst R., Letteratura europea e Medio Evo
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2007. Bibliografie BENJAMIN, Walter, Îl dramă del barocco tedesco, trad.it. Torino, Einaudi, 1971. CALVINO, Italo, Le città invisibili, Modadori, Milano, 1976. CURTIUS, Ernst R., Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 1992. HUNTINGTON, P. Samuel, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, (traducător Radu Carp), Editura Antet, București, 2007. EST-VEST La questione del misticismo: l'accettazione d'una realtà sovrasensibile e di un raccoglimento interiore. Profili comparați tra buddhismo zen, shivaismo, sufismo e mistica cristiana (The trascendental reality
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și nu au creat, nici de facto, nici de jure, niciunul dintre acele atât de necesare suporturi de încredere care să facă posibilă ieșirea din omniprezentă lor conflictualitate endogena, care macină de secole resursele, oamenii și viața celor mai importante civilizații ale planetei aflate în acest imens spațiu euro-asiatic. Cele două războaie mondiale desfășurate dramatic între Est și Vest n-au adus nici pacea, nici unitatea, nici liniștea cuiva, ci, dimpotrivă, îndeosebi prin Războiul Rece, tot un război de talie mondială
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]