6,220 matches
-
și-a modificat prețuirea față de marele romancier. Prin vederea lui în carne și oase i s-au întărit însă unele alergii de cititor. Epica lui T.M. e masivă și simetrică, conchidea el, pretutindeni domnește un imperativ al echilibrului. Tot ce clatină angrenajul va fi împins în lături, o viziune a întregului nu permite dislocarea. A.K. asocia acum această caracterizare cu o răceală de gheață, nimic nu scăpa controlului, de sus privirea impunea armonie și seninătate. Asupra coborârii spre concret, spre
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Sorin Lavric Cînd vorbim despre deznădejde obișnuim să ne închipuim o stare de debusolare în care omul, poticnindu-se într-un orizont fără perspectivă, se clatină o bucată de vreme pentru ca, pînă la urmă, să se redreseze în chipul cel mai firesc și mai previzibil cu putință. Privește înapoi, ridică din umeri și, scuturîndu-se de amintirea neplăcută a unei traume, pornește mai departe, încredințat fiind că
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
identității, care ,asigură echilibrul în condiții traumatizante, împiedică pulverizarea eului". Dar nu toată lumea reușește. Unui personaj denumit cu inițiala S., probabil fiul ei, ,condițiile obiective ale dezrădăcinării i-au impus modificări în comportament și în ierarhizarea valorilor, modificări care au clătinat structura lui psihologică. Băiatul degajat, generos, distrat, lejer, atras de poezie și apreciind prietenia a devenit un businessman. Renunțările se impuneau. A supralicitat. A respins ceea ce trebuia să păstreze ca să nu-și dezagrege individualitatea, a imitat peste măsură, a preluat
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
moralități mediocre, se ivesc numeroase defecțiuni: ,în mod conștient sau inconștient, propter imbecilitatem, vreau să spun datorită slăbiciunii care e legată de acumularea anilor pe umerii exilului, vechi rezistențe creatoare, demne de a fi date de exemplu peste secole, se clatină în furtuna degradantă și amețitoare. Unii se lasă cumpărați, alții vor să creadă că a fi naționalist înseamnă a colabora cu infernele de dincolo de frontierele cu răul". Exilul nu este, n-ar putea fi omogen, așa cum ne iluzionam a-l
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
Parcă D.B. ar fi răscolit un stup cu albine și toți se năpustesc asupra lui în numele purității religiei creștine, a virtuților capitalismului, a anticomunismului etc. Mi-ar face plăcere să cred că asta îl amuză pe D.B. și nu îl clatină din convingerile sale. În orice caz interesant este cum s-au ridicat cu indignare atâția pentru a-l stigmatiza pe prea tânărul redescoperitor al lui Marx și a comunismului (care n-o fi sublim, dar lipsește cu desăvârșire), dar domnește
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
muzica aceea segregată, muzica pe care John Poe o numea dansul dracilor. - Haide scumpo, o îndemna Hellen, cîntă și tu cu mine! Dar Nissy Poe refuza și își strîngea buzele pînă cînd arătau ca o linie albă, lividă, iar Hellen clătina din cap: - Nu știu ce te poate face și pe tine să te distrezi un pic. După care se lăsa din nou purtată de muzică, își învîrtea ochii în cap și dansa și se rotea sub privirile inocente ale propriilor ei fiice
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
Războiul era pe vremuri și o afacere estetică. Nu în primul rând, desigur, frumosul ocupând totuși un loc privilegiat. Dovadă tunurile astea expuse în incinta Domului, țevile de tun dezafectate din curtea Domului Invalizilor ce speriară Europa, făcând să se clatine tronuri și privilegii. Astăzi, uitate de tehnică, ele își oferă mai mult partea estetică, - șerpi de bronz încolăciți, închipuind mânere de ridicat țeava, peștii de bronz de tot felul având și ei același rol și din când în când printre
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
o dată. Capitolul IV La han. Fereastra se deschide brusc cu un zgomot de tunet. Peste amanții care se iubesc, cade brusc o ploaie de cioburi. Subalternul lui Jakobsz, pe nume Vanlacre, s-a rănit făcînd țăndări ochiurile de geam. Se clatină. Buza îi sîngerează. Scoate dopul sticluței pe care-o ține în mînă. Se pregătește să-i arunce conținutul spre Meaume care s-a desprins de trupul gol și alb al fiicei lui Jakobsz. Meaume se ridică în picioare, sexul încă
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
La festival se discută puțin despre poezie și foarte mult despre politică și drepturile scriitorilor. Trei francezi plini de originalitate: François Olivier Rousseau, Laurent Dispot și Pierrette Fleutiaux. într-o noapte, puțin după miezul nopții, vine Renè Diaz dinspre lac, clătinându-se, destul de amețit, spunând că în lac e un francez mort, cu un steag înfipt în burtă. Cineva îi răspunde că nu e francez, ci cubanez! înaintea ultimei zile, la recitalul de poezie, orchestra finlandeză improvizează din Wittgenstein, în mod
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
desființatoare, posedînd, după cum am văzut, un substrat edificator, acea tendință de dezvăluire a "vieții absente" (Rimbaud), ascunse în obscure profunzimi, a feței invizibile, precum cea selenară, a ființei umane. Drept care n-avem impresia că ar avea dreptate nici cei ce clatină din cap, cu o suficiență marxistă ce-și răsfrînge propria reducție, în fața suprarealismului, regretîndu-i "limitele" ideologice (neaderența la lupta de clasă), nici cei ce-l identifică, înfricoșați de ceea ce le-a livrat o înțelegere parțială, cu totalitarismul sau fundamentalismul (v.
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
prea simțit în stare să-i pară rău pentru ce a făcut. Nici bine nu i-a părut, deși uneori chiar e sigur că mai bine de atît nu s-ar fi putut... Sentimentul de liniște și siguranță i se clătina ușor în viscere, șuierînd, borborosind, și totuși era prea de dimineață ca să-l ia durerea de stomac. Ceva îl apăsa însă, camera asta mică, prea mică numită și dormitor, te duce cu gîndul la un soi de cavou. Se mai
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
din păstori își fac moldovenii începătura, poate le zilce neștine măcară și glumind (iară nu cu adevăr) că can dintr-aceia sînt. Dirept că păstorii necuvîntătoarelor dobitoace, de nu toți sînt furi, iară gazde de furi tot sînt, iproci". Fragmentul clatină dintr-o lovitură două mituri naționale: cel al armoniei dintre provinciile istorice și cel al modelului păstoresc (patriarhal, nobil, eroic). Dacă acest fragment e interesant mai mult sub aspect anecdotic, ca eșantion de istorie a mentalităților, a identităților regionale și
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
singură “patrie”. Restul sunt “țări”. Deci, nu-mi putea fi indiferent ce se întâmpla în jurul meu. Am scris tone de articole, am dat interviuri, am luat parte la dezbateri, la mitinguri, la demonstrații. Cu ce rezultat? Bănuiesc că n-am clătinat multe fire de praf cu opiniile mele. Am fost una din vocile care au sporit vacarmul post-decembrist. Atât pot să spun fără să greșesc. Plus faptul că am reușit să-mi fac câțiva dușmani prin polemicile în care m-am
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
Cum spuneam, dl. Guest cunoaște bine politicienii, dar, dacă reflectez mai adânc, nu cred c-a avut timp să cunoască la fel de bine și poporul. Ideea că 2003 va fi altfel decât 2002, decât 2000 și decât de când ne știm se clatină la orice boare de luciditate. Cum să fie altfel, când oamenii sunt aceiași? Ba chiar mai înrăiți, mai îngreunați de burți și mai plini de obligații față de clientelă. Sigur, vrem să intrăm în NATO, în UE, vrem să ajungem pe
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
alegătorului instabil emoțional, au fost înlocuite, la un moment dat, cu discursurile fulminante, pe jumătate interjecții, pe jumătate onomatopee, ale retorului Vanghelie, specialistul în materie de la Sectorului 5. Cum nici cu această armă imprevizibilă corabia lui Băsescu nu s-a clătinat prea tare, Statul major al partidului de guvernămînt a mobilizat un nou corp de armată; un fel de balaur cu două capete independente, precum ochii iguanei, căpățîni bine alese, compuse cu grijă și judecate cu mult simț de răspundere, din
Bruta Piedone și arhanghelul Gabriel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14410_a_15735]
-
și acum, într-un evident deficit de cititori. Exagerînd puțin se poate spune că, în general, cronicarul literar al perioadei de tranziție a ajuns în situația (fericită?) de a-și cunoaște pe nume toți cititorii. Textul lui Mircea Mihăieș a clătinat, în momentul în care a fost scris, multe covingeri (pe a mea în mod sigur!), abandonul unuia dintre criticii foarte reprezentativi ai generației optzeci nefiind în măsură să confere prea mult entuziasm celor care, de voie, de nevoie, au rămas
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
sfeșnic de aur al vocii. Ea este înaltă, crescută frumos. Nu-i palmier mai pur. O, ea singură suie, ca pururi fiind. Dedesubt doar altele-s gurile. Unele astfel stau, cîntece ale-omenirii în cumpănă pururi; se odihnesc, fără să se clatine, pe ne-ncetat altele. O, tu înaltă coloană a nunții, sublimă. Azi peste inima-mi care susține. O, cum, cum rupi tu tăcerea morților mei și a mea! Care arcadă, din alte coloane, ah, sare spre tine - care? Nu știu. Însă
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
mai fie egalată decât de corespondența Ion Barbu-Al.Rosetti. Ilustrata din 28 august 1906 prezintă o scenă cu aer apocaliptic, o piață de oraș german cu case strâmbe și o lună șuie care râde de doi drumeți care se clatină, având, ca explicație, versurile: "Grad aus dem Wirtshaus komm' ich heraus / O, Marktplatz, wie wunderlich schaust du mir aus." La care, "mesajul" lui Caragiale către Zarifopol: "Cutremure se-ntâmplă-n lume / Cu grozăvii fără de nume; / Dar grozăviile din Harz / Le
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
împotmoliți mereu/ din spuse,/ în nespuse,/ în răuspuse." Nimic din zbaterea dureroasă a poeților iconoclaști, pentru că orice început de dilemă este anulat de conștiința unei omniprezențe divine care sfârșește întotdeauna prin a repune gândurile rătăcite în matca lor: "Vaporul se clatină/ cu valurile,/ între mare și cer/ sunt călătorul care/ transpiră privind/ prin hubloul împăienjenit,/ sub forța dorinței/ de a fi/ ce nu e./ Vâslesc cu ochii încă tineri/ în atmosfera picăturilor atotputernice/ devenind cu rândul,/ un păianjen,/ o zână,/ un
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
oferit de dictatura ceaușistă, ponegrită de cei care au slujit-o cu un devotament nețărmurit, prin ridicări de osanale prelungite. Vreau să vin acasă, dar Îmi revin În minte acțiunile incredibile ale minerilor chemați pentru a menține echipa care se clătina accentuat după acapararea puterii În stat. Acțiunea ortacilor a avut o notă clară de terorism politic. Cei care se recomandau vlăguiții galeriilor, nu și-au exprimat nemulțumiri salariale. Ei și-au Îndeplinit cu cinste misiunea de a-i bate pe
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
îmi spune; și intru, în fine, la Van Gogh, liniștit, ca-ntr-un lan blond de grâu... Arleziana... Odaia artistului, cu perspectiva ei imposibilă... La Guinguette... Biserica din Anvers, bleu adânc, sauvage, de ocean încruntat. După două ceasuri, amețit, cobor clătinându-mă scările de fier ca de ieșire în caz de foc, și când o văd la parter, nemișcată, la locul ei, mă dau în spectacol numaidecât, posedat încă de vedeniile de la mansardă. Colombina îmi ascultă zâmbind adjectivele înfrigurate, interjecțiile; pe
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
au aruncat cu pulbere spre cer." Stau pe scaun, o oră și un pic, și-mi simt, lacrimi pe obraz. De cîte ori, în încercări banale, nu m-am îndoit nemernic de existența Creatorului? Iov-ul din fața mea nu se clatină, nici în fața îndemnurilor soției, nici în fața judecăților încărcate de prejudecăți ale celor trei prieteni care îi dovedesc că pătimește penru că este păcătos, nici lipsit fiind de copii, nici sărăcit. Între el și Yahve stă martoră conștiința nemaculată. Șirul de
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
de la care, personal, am învățat meserie și cărora le sunt, în plus, recunoscătoare pentru că, după atâtea frustrări materiale și profesionale, după tot felul de "vicisitudini", chiar controverse traversate în odiseea "agendelor", prietenia pe care mi-o arată nu s-a clătinat. Din tot ce-am spus până acum, câteva lucruri sper să fi reieșit într-un mod care, cine știe?, va stimula vreo reflecție, vreo inițiativă. Ceea ce lipsește sunt nu competențele, chiar împuținate la cota de avarie, fie din "vechea gardă
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
fine, ei vor să aprindă lumina. Ioc, beznă. Nici apă, nimic. Telefonul, mort. Uitându-se pe geam afară, ei văd mahmuri mulțimea cu lumânări aprinse. Cred că e Învierea, ceea ce li se pare curios, - înviere în martie!... Dar ies, coboară clătinându-se scările întunecate, pline de moloz, să se dumirească. Afară ajunși, pe stradă, se alătură mulțimii cu lumânările arzând în mână și, complet zăpăciți, se-apucă să strige Cristos a înviat!, în dreapta și-n stânga. Lumea tabără pe ei, să
Orwell de-a valma by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15048_a_16373]
-
Gheara era în sala în timpul meciului Lewis-Tyson? Dacă nu știați, aflați de la mine care am aflat de la televiziunea română. Aș putea înmulți la nesfîrșit exemplele. Televiziunile au o concepție foarte precisă despre ce înseamnă știrile. Nimic nu le-o poate clatină. Din păcate, este o concepție greșită. Ea pleacă de la premisa că publicul t.v. este exclusiv interesat de cancanuri, mondenități, scandaluri conjugale, crime și violuri. E bizar să vezi că, în ziua în care se comunică rezultatul alegerilor parlamentare dintr-
Știri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15098_a_16423]