100 matches
-
de culori, mânjindu-mi sufletul, rămas opac, de-atâta singurătate, parfumul tău, trezind dorințe uitate, învățând să te iubesc, întrebându-mă, de mai am timp să trăiesc, cutezând buzele să-ți sărut, oprind șoaptele tale, să-mi spună ceva. Imagini clătinate, de-o realitate, presărată de vise, ce vin și se duc, trezit în zori, de sufletu-mi hoinar, întors de pe un drum, plin de culori, ale vietii boeme, știind că doar tu, înapoi, degrabă ai să-l chemi, de dragul meu
ÎNVĂȚ SĂ TE IUBESC de COSTI POP în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1472630097.html [Corola-blog/BlogPost/375536_a_376865]
-
Mihai Gavril, Francisc Munteanu, Liviu Bratoloveanu, ori studenții Cezar Drăgoi, Letiția Papu, Paul Cornea, Vicu Mândra, Gica Iuteș, Ion Barna, Marcel Gafton, Theodor Mănescu, dubioși, plagiatori și escroci ca Jean-Paltin Jipa, Octav Măgureanu, A. Jurea, Smeureanu, Roda, Ion Nicola, fiind clătinații dintre care se alegeau unii perdanți și unii câștigători; unii cu interdicții, alții cu funcții. Semnături devenind consacrate precum Streinu, Cioculescu, Adrian Maniu, Dan Botta, Virgil Gheorghiu, Radu Tudoran, Neagu Rădulescu, Ion Marin Iovescu, Vasile Voiculescu, D. Ciurezu, Iulian Vesper
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
care nu vreau să-l numesc”. Într-un sfârșit de vară (29 august 2007), Vasile Grigore Latiș a trecut la poporul „străinilor”. Se va auzi mult timp sunetul care tace-spune, spune-tace, al certitudini-întrebărilor lui. „[...] Să crească codrul furtunos în auz, / clătinat; mai adânc să se-ncline gândul spre tine, // lângă Domnul, știut: să-și tacă Cuvântul tăcerea / dintâie.” (Vasile Grigore Latiș, „Momente trei”.) (Toate citatele sunt din volumul „Cântecul băiatului nenăscut”, Târgu Lăpuș, Galaxia Gutenberg, 2007.) Referință Bibliografică: Poezie de taină
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_de_taina_semnata_vasile_grigore_latis.html [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
sa un pachet de Winston Lights și îi dădu o țigară, după care își luă la revedere de la el și își văzu de drum. Vasile rămase puțin pe loc, uităndu-se după ea. După aceea își reluă drumul său agale și clătinat, mergând pe mijlocul trotuarului de data asta. Merse înainte fără nici un scop, până ajunse în fața parcului. Doi copii care aveau în jur de cincisprezece ani și veneau dinspre Billa, începură să strige la el în batjocură: - Căpitane Vasile, ce ne
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mosneanu_1396094411.html [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]
-
se simțea peste tot, parcă plutea în aer și nimic nu ar fi putut să o înlăture. Își alesese locul și se simțea bine unde era, hrănindu-se spiritual din acel loc și, numai din când în când, își simțea clătinate amintirile. Un asemenea lucru s-a întâmplat și atunci când am intrat eu. Am aflat că aici locuiește vestitul Moș Vasile, care știe foarte multe despre viață și despre locurile acestea vechi de când pământul. M-am prezentat bătrânului care, la rându
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Filozofiile orientale și nu în ultimul rând, bastionul cercetării Întoarcerea beletristicii și bilanțul evului mediu - un capitol spumos cu atât mai mult cu cât, autorul tributar mirajului filozofic, recunoaște un anume timp istoric în cadrul căruia supremația filozofiei a fost serios clătinată. Etienne Gilson, profesor emerit al Universității din Lille, s-a născut la Paris în anul 1884 într-o familie de origine romano-catolică. Acesta și-a concentrat studiile asupra filozofiei lui Descartes, susținând la Universitatea din Paris, teza sa de doctorat
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_in_evul_mediu_catalin_varga_1328116150.html [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
muște de exemplu! În același timp, o copleșește un val de... vinovăție... Și-a mușcat stăpânul. L-a mușcat pe... OM! Nelu profită de starea ei de prostație ți-i dă un șut în gură. Apoi, în coaste... Se ridică clătinat și ia un par, de fapt o coadă de topor... Apăruse în casă aiurea... nu mai știa nimeni când și cine a adus-o! Dacă tot era, voiau s-o ducă la țară... De vreo doi ani, tot voiau! Încurca
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Oameni_fara_noroc_fracment_lucia_secosanu_1338500630.html [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
celulele actorilor. Văd, levitând sarcofagele mesteceniilor muți. Pădurile, deghizate-n bufnițe, conduc mârâielile „șamanilor urbani” spre purgatoriu. Uneori, mi-e sete de revisantele foiletoane ale întunericului. Rostogolesc cu flash-uri fragede, florile de lotus ale secolului. Acestea sunt momițele hadesiene, clătinate evaziv spre a respinge catharsisul, flori de lotus ce ascund patetismul și platonicul din lume. Limbile inocenților alunecă pe trotuare, mai abitir ca mâțișorii celui dintâi mărțișor. Maturii flatează cu talente diafane emulsiile rutinei. În fața mea-i un ostrov negru
UMANU-I UN ORBIT MIȘTO de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1488921015.html [Corola-blog/BlogPost/340237_a_341566]
-
plânge în miezul nopții, Nici în rugăciuni nu strigă să ne ierte morții, Că pendulăm penibili prin iarna grea a minții, Iar ștreangul greu din gât nu pot să îl rup cu dinții. Concert înalt de lacrimi e-n frunze clătinate Și râd în hohot noaptea himere alterate. Nimeni nu se-ntreabă pentru ce a fost să fie, Iar mie îmi plânge-n poală o grea copilărie. Nuntesc în vis mirese singuraticule nuc Sub frunza ta bonomă, de puternic boiandruc; Tu
DOR DE MIRESE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Dor_de_mirese_stelian_platon_1346386033.html [Corola-blog/BlogPost/355230_a_356559]
-
obținute deopotrivă în numele țării și al credinței. Este un elogiu înverșunat adus vinului și băutorilor de vin, în stilul reușit cândva, încă în Evul Mediu, de François Villon. În ciuda tonului ironic, când vine vorba despre Ștefan cel Mare, chiar și „clătinatul” vodă Dabija ajunge serios (sobru), fiind vorba nu despre oricine, ci despre „domnul sfânt”. În vreme ce în proză principele preferat este Alexandru cel Bun (scriitorul afirmă își poate dovedi până la acest domn ascendența!), în lirica eminesciană, deopotrivă în cea de sorginte
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
integrează armonios cu asociațiile lirice. Secvențe admirabile sunt limpezite în sclipirile imaginației, precum nuferii în apa transparentă și albastră a unui acvariu: "Câteodată liliacul înflorește târziu,/ Irupând uluitor de alb de alb, peste durerile noastre,/ Împietrind răsucirea pustiului vânt vinețiu,/ Clătinat besmetic în transparențe rafale albastre". E multă durere profundă în aceste poeme, o durere a timpului trecut, lirismul are o notă personală și autentică: "Mult ne mai place nouă să fugim!/ Ni se târăsc în urmă câte drumuri?/ E peste
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_a_mai_ramas.html [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
își conservă obiceiurile, baza materială și credințele din instinctul supraviețuirii comunitare, din credința că “răul” îi pândește de oriunde, iar starea de veghe este o misiune a fiecărui membru al tribului Navajo. Au fost momente - pe timpul dominație spaniole - care au “clătinat” serios, cel puțin conjunctural, o trăsătură specifică în general oamenilor de aceeași origine și cu legături ancestrale de sânge, cea de “solidaritate”. Un lucru pe care istoria lor îl consemnează în acest sens este că, atunci când tribul Pueblo, unul dintre
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos.html [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
Wierzynski Wawel - Intrarea rămășițelor lui Pilsudski în cripta Regilor î Se deșteptară regii, în cripta lor, din somn: |n noaptea funerară, odihna cine-o frânge, De unde urcă vuiet în subteranul dom, Că ziduri tremurară și clopotul se plânge! De clopot clătinată lung turla i-a trezit, Cu greu ridică piatra, sculați din sarcofage Privesc cu-orbite goale: spre ei dârz a pășit... - |l știu, îl știu monarhii cei morți, rămași de straje! Să între aici, sub bolta destinului, să stea, Nu
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
popular azi. Este conceput pentru a fi pus la evenimente pentru a aduce mulțimea la "Jump Up" și dans. Este de obicei caracterizat de linii bass care au un filtru shaping LFO pe ele care conferă bass-ului un sound "clătinat", ezitant, acompaniat de loop-uri uptempo de tobe. Cel mai frecvent în Jump-up modern, un element de "stab-uri" foarte energetice sunt auzite des. Jump-Up este înrudit îndeaproape cu cea mai populară era de jungle-drum and bass din 1996-1997, cunoscută pentru
Drum and bass () [Corola-website/Science/302430_a_303759]
-
fân și trăsuri hârbuite, briști și docare, furgoane militare și chesoane, câte o baterie cu tunurile trase din greu de opt cai, apoi un escadron de tren, infanteriști și cârduri de vite, dar mai cu seamă căruțele cu stranii și clătinate arhitecturi de bagaje, menținându-se prin minune în echilibru; mobile și lăzi, cuști și leagăne de copii, oale de bucătărie și lăvicere leoarcă de apă, spălându-și văpselele: iar în vârful acestora, zbierând zgribuliți copiii, femeile alăptând prunci. Printre toate
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
și ridică ochii spre stele. Un călăreț se apropie și se opri în fața lui. — Prieten sau dușman? strigă Yojiro, sfidându-l cu o lance pe care o folosea ca sprijin la mers. — Prieten, răspunse omul, descălecând. Doar privindu-i mersul clătinat, Yojiro își dădu seama că era grav rănit. Se îndreptă spre el și-i oferi brațul. — Gyobu! spuse Yojiro, recunoscându-și tovarășul. Ține-te bine! Te sprijin eu. — Tu ești, Yojiro? Unde-i Seniorul Mitsuhide? — Pe culmea colinei. — Mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
înaintea lui. Câtă forță era în piciorușele alea solide! În ritmul ăsta, copilul avea să meargă în curând. Hugo a simțit că ochii încep să i se umezească când și-a imaginat fiul deplasându-se către el, în felul acela clătinat în care merg copiii, cu picioarele crăcănate de parc-ar fi urcat în șa. Și închipuindu-și-l pe Theo vorbind cu el. Ceea ce avea să se întâmple mai devreme sau mai târziu. Haide! Când și-a ridicat fiul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ascunse ale palatului. Oan-san trecu printr-un șir de odăi Împodobite cu tablouri greu de distins În Întuneric și ieși pe unul dintre coridoarele exterioare ale fațadei, deasupra porții. De acolo, orașul se vedea ca un uriaș spectacol de lampioane clătinate ușor de adierea vântului. Shiro Îi poruncise să doarmă cel puțin două ceasuri, iar băiatul știa cât de importantă este odihna dinaintea bătăliei. Se Întinse pe podeaua de lemn a terasei și Închise ochii. Mai era destul până la miezul nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
preferau s-o vadă ca o adunare a Învinșilor Împotriva Învingătorilor. O adunare tăcută și umilă. Încet, lumea se risipi. Nimeni nu privise insistent spre cei doi țărani prăfuiți și obosiți abia sosiți de la câmp, care se Întoarseră, cu pași clătinați, privind În pământ. Întunericul se lăsase deja. Drumul spre Vaslui era luminat de făclii, iar trupele de infanterie continuau să se scurgă spre nord. Cei doi reușiră să traverseze drumul Înapoi, spre pădure, și să se piardă În frunzișul Întunecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ce l-a cuprins, coapsele femeii, deformate pe cuvertura bej de pe pat, asemănîndu-le cu hălcile de carne, diforme, de pe tejgheaua măcelarului un amestec dezgustător de carne, ciorapi și poale mototolite, ceva diform, de la care ochii lui se întorc spre fereastra clătinată mereu de viscol. "Doamne, ce coșmar!" gîndește, grăbindu-se să închidă fereastra, fericit că a găsit o salvare. Dar cînd se întoarce dinspre fereastră, vede cum mîna femeii iese de sub cap un prim semn de viață -, apoi, bătăile inimii rărindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vieții social-politice și la reorganizarea Societății Scriitorilor Români (Dan Petrașincu, Participarea directă a scriitorilor, Unde n-au dreptate idealiștii noștri, Al. Piru, SSR se purifica, Epurație la SSR: Radu Gyr etc.). Modelul sovietic devine și aici o dogmă greu de clătinat (Geo Dumitrescu, Viața și munca scriitorului sovietic, Ben Corlaciu, Poetul Iosif Utkin și rostul scriitorilor), iar ideologia marxist-leninistă e „far călăuzitor”, Geo Dumitrescu declarându-și, și sub pseudonimul Vladimir Ierunca, convingerea că „Europa primește două bunuri peste care nu se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
Alegoria este, în fapt, aplicația semiotică a unei teologii eshatologice a istoriei. Convertirea literei în Duh se aseamănă prefacerii pâinii în Euharistie, fapt care confirmă relația de intimitate între practica exegetică și mistagogia Liturghiei. Pentru a cântări „măsura bună, îndesată, clătinată și cu vârf” a judecății Cuvântului, interpretul trebuie să accepte afilierea la Trupul mistic al Bisericii. Este concluzia asumată și de autorul Deslușirii Tainei. Într-o admirabilă logică hermeneutică dusă până la capăt, discursul profesorului Andrew Louth a primit confirmarea finală
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dacă e adevărat?“. M-am dat jos din pat tremurând și cuprins de greață, am aprins lumânarea și am deschis încet ușa dormitorului. Flacăra lumânării lumina bariera perdelei de mărgele, dar îndărătul ei nu se vedea nimic. Perdeaua clincănea ușurel, clătinată probabil de curentul care răzbea pe sub uși. Am dat cu grijă la o parte șiragurile de mărgele, am pășit încet spre odaia lui Hartley, și am răsucit ușor cheia. M-am aplecat peste prag și am privit înăuntru. Era acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu politicienii ăștia, cum va fi vremea, ce-a mai plouat astă noapte!... Eu, de pildă, Îi admir foarte mult pe bețivii satului. Nu sunt mulți, dar cu personalitate. Au un fel de a fi inconfundabil, de la mersul lăbărțat și clătinat, Înjurăturile sfioase sau grele până la silabisirile neinteligibile și pline de mister. Îi mai admir apoi pe bătrânii respectuoși și cu bun-simț ce se Îndreaptă duminica spre mănăstirea cu acoperișuri hâite, gata să pice. În rest, oameni de tot felul: căruțași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Din acest nou unghi de vedere, al înălțimii inegalabile și al întoarcerii la origine totodată, totul apare transfigurat în imaginea lumii străluminate: "Din capul scării lui Iacob unde, fără teamă,/ Am ajuns odată cu pasărea ce s-a desprins/ De pe zidul clătinat dinadins,/ Murul colosal, ca-ntr-un panoptic,/ Ales, lent dar sigur, într-un tumult optic,/ Reflectat în clonț, în ghiare, în remige,/ Irupând către boltă spre a se înfige/ Năpristan, odată cu mine, pe ușița de spijă,/ Arătându-se-n chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]