179,090 matches
-
legea Regelui Lear în exil. Pe fiica ta cea mai fidelă, pe Cordelia, o iubești ca sarea în bucate. Țin minte că, odată, la Paris, având cinstea de a fi primit de el, îi vorbisem despre un fost coleg din clasele primare, preot, pe care o întâmplare făcuse să-l cunosc în țară. Povestindu-i amănunte din propria lui copilărie, de elev chiulangiu, căruia îi făcea lecțiile viitorul preot, premiant, coleg de bancă, o însuflețire subită îl cuprinsese pe paradoxalul cugetător
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
Mihaela Tatu... Și mai departe: ajutați tot de televiziune cu reportaje din Parlament, copiii învață de la aleși cum să se adreseze urât celor care îi contrazic și cum trebuie și-i pot convinge cu argumente-îmbrânceli elevate pe colegii lor de clasă, de școală, de spatele blocului, de... Sau, sâmbătă seara (01.10), TVR 1 a exemplificat a zecea poruncă biblică, respectiv iubirea de aproapele prin zicerea Andreei Marin, nu spre surpriza, ci spre năucirea telespectatorilor: - ,Doamnelor și domnilor, Mihaela Rădulescu!" La
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
de religie, unul greco-catolic, să-i spunem T., celălalt drept-ortodox, G. Le-am deconspirat numele mai de mult, - dar acum nu-mi mai vine să le dau întregi. Primul era un om bătrân, blajin, cumsecade, ardelean. într-o zi, în clasă se discuta despre originea omului. Acest preot T. încerca să ne convingă de divinitatea originii omului, aducând argumentele clasice. Adolescența, știți, abia așteaptă să dărâme... Eram de partea lui Darwin, firește. Și-atunci, popa Tarță,... na, că am scăpat numele
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
făcuse că uitase de ele. Sunt sigur că din cauza mea, a blasfemiei mele, din delicatețe. Dacă părintele mai trăiește, și-i cad sub ochi aceste rânduri, îl rog să mă ierte. Nu am uitat nici vorbele lui, la despărțirea de clasa noastră, a opta, în pragul bacalaureatului: Cei ce neagă cu tărie, cu atât mai vârtos vor crede cândva. Și mă privise fix în ochi. Cunosc tineri teologi de astăzi, care mă impresionează prin educație, cultură, bun simț, tact... Nu vei
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
ziua începerii noului an școlar pe elevii fără vreo șansă la coroniță, declarând spre toate Jurnalele tv: -,Să știți că aveți un președinte care nu a fost premiant"... -Uraaaaa!, a țipat fericit fiu-mi-o care a repetat doi ani clasa a treia, pentru ,aprofundarea cunoștințelor" - zicere preluată cu entuziasm de la un interpret de manele... În orice caz, comunicatul președintelui către țară i-a făcut pe mulți părinți să renunțe la bătăile zilnice aplicate odraslelor, fiindcă nu... Mă rog, detaliile sunt
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
e un scriitor cunoscut și recunoscut în Franța, în lumea largă, chiar dacă nu atât cât s-ar cuveni. (...) Manolescu e precum echipa Rapid: cunoscut în Ghencea, adorat de puicuțele liricoide din învățământul clasic autohton, prizat de cititorul român cu opt clase. Nu-mi amintesc - zice Bădiliță - să-i fi auzit numele prin cercurile intelectuale din Franța, Spania, Italia sau Germania pe care le frecventez." Coborât, pentru câteva clipe astrale, din sferele înalte în care evoluează (,Din sfera mea venii cu greu
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
solo-uri. La o astfel de schemă scenică - îndrăgită de baletomani - mulți creatori situați pe aceeași linie stilistică au renunțat de câteva decenii. Ne referim la cei pomeniți la începutul acestor rânduri sau la Nacho Duato, ultimul coregraf de mare clasă care ne-a vizitat cu trupa sa, anul trecut. Scenariile lor, care pot spune totul prin expresia mișcării, sunt epurate de detalii narative. Dar publicul rus, ca și o parte a celui American, de la New York City Center, unde compania Teatrului
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
a suferit primele operațiuni de ecruisare din partea organistului, dirijorului și compozitorului Franz Xavier Dressler, de la care a deprins antrenamentul asiduu cu kezboard-ul, dar și zbenguiala cu formulele cotrapunctice. Din antrenament în zbenguială iată-l ajuns la Conservatorul din Cluj, la clasa de compoziție a lui Sigismund Toduță, cel care avea să-și exercite aura personalității asupra unei întregi generații de muzicieni. A devenit de notorietate faptul că Dieter Acker era preferatul maestrului. Dar și că pe an ce trecea maestrul se
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
și a teritoriilor naționale și pierderea suveranității, chiar și a celei bazate pe interdependențe. De aici până la dezmembrarea unora dintre țările europene, pe primul plan fiind chiar țara noastră, condusă în mod dezastruos în ultimul sfert de veac de o clasă politică incapabilă de a înțelege interesul vital al României, nu mai este decât un pas. Problemă baltica, problema Mării Negre și, legat de aceasta, problema Gurilor Dunăriise înscriu și ele în acest context al re-paradigmării geopolitice și geostrategice paradoxale. Cele două
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
August și propagarea memoriala a acestuia în politica de dupa 1989 este o temă simbolică esențială în înțelegerea importanței decriptării relației autorități-rege/Est-Vest și a orientării oficiale a României în prima parte a anilor '90. Reabilitarea mareșalului Ion Antonescu cu sprijinul clasei politice, a avut rolul de a politiză o dezbatere istorică și de a o transforma într-o armă împotriva regelui și a unui demers identitar de recunoaștere a erorilor și ororilor istoriei. Punerea în antiteza avea rolul de a glorifica
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru crime de război și de a-l prezenta un salvator național. În contrast puternic cu recomandările și tendințele europene, această dezbatere a fost un turnesol semnificativ care a arătat valorile vestice îmbrățișate de rege și derapajele democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unui proces de transformare a modului în care se face politică și în care arăta politică românească. Este o etapă dureroasă, accelerată de niște evenimente tragice, dar în cadrul unui proces la care ne-am angajat în urmă cu un an. Clasa politică va trebui să înțeleagă că nu are altă soluție decât să se ridice la înălțimea așteptărilor firești ale oamenilor și să răspundă unei realități. Această realitate este că societatea românească s-a schimbat. Cetățenii noștri vor lucruri foarte simple
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
constata mai târziu că melanjul de noțiuni politice și memorie literară degenerează în verbiaj sau în ceea ce se va defini, destul de precis, prin termenul de "politicianism". Necesitatea inițierii în treburile statului se desprinde nu numai din idealul emancipării și cultivării claselor de jos, cât mai ales din idealul profesionalizării, în vederea ocupării noului aparat administrativ, a unor elite politice care să fie diferite de vechea protipendà boiereasca. Pe fondul memoriei fanariote "inhibate", oamenii timpurilor noi au nevoie în primul rând de ceea ce
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mari, a arătat că nu se confirmă ipoteza mult vehiculată că radicalismul s-ar dezvolta din insatisfacție economică. 65% dintre cei clasificați că radicali aveau venituri peste medie, proveneau inclusiv din rândul persoanelor cu nivel înalt de educație și din clasa superioară, iar rata de ocupare și standardul de viață nu erau deloc mai scăzute în rândul populației cu vederi radicale. Aproximativ jumătate erau între 18 și 29 de ani, 62% bărbați și 67% cu studii liceale sau superioare 33. La
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cybercoded.net/disable-magpie-cache-wordpress/ Domnule Dragoș Bucurenci, Nu știu de ce am impresia că v-ați înmuiat... În această campanie electorală v-aș fi văzut mult mai activ în a combate bătaia de joc cu care ne cam împresoară activitatea nesimțita a clasei politice. Acel moment cu Vadim Tudor ar fi trebuit să vă ambiționeze. Păi să-i lăsăm să ne calce în picioare? De ce, pentru că suntem obligați să-i votăm pe ei și nu pe altcineva? Stai liniștit că tot nu merge
De ce-am scos Twitter-ul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82731_a_84056]
-
este cel mai justificat. Nu se supără deloc când aud “cioară e cioară”. Nu, lor le place să fie scuipați și insultați zilnic, pentru că asta le confirmă tentația naturală de a se retrage din societate. Ca și copilul rom din clasa I pe care l-am avut coleg un an. Când i se trăgea palme și era insultat în fața noastră pentru că era “prost” și “tâmpit”, era din vina lui. Nu scria literele la acelasi unghi față de orizontală, așa cum făceau românii. Cineva
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
Când i se trăgea palme și era insultat în fața noastră pentru că era “prost” și “tâmpit”, era din vina lui. Nu scria literele la acelasi unghi față de orizontală, așa cum făceau românii. Cineva care scrie literele așa e un prost dovedit. În clasa a doua nu a mai apărut. Sunt convinsă că a fost din cauza dorinței lui de a se segrega. Iar dacă mai tarziu s-a apucat de furat, sunt convinsă că nu are nici, dar nici o legătură cu faptul că încă
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
mai apărut. Sunt convinsă că a fost din cauza dorinței lui de a se segrega. Iar dacă mai tarziu s-a apucat de furat, sunt convinsă că nu are nici, dar nici o legătură cu faptul că încă din primul trimestru din clasa I era numit prost, tâmpit, si cioară. Vise fericite, români nevinovați. zilnic mă izbesc de situația descrisă de claudia. nu există copil de rom, pe care să-l văd și să nu-l întreb în ce clasa este, să nu
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
primul trimestru din clasa I era numit prost, tâmpit, si cioară. Vise fericite, români nevinovați. zilnic mă izbesc de situația descrisă de claudia. nu există copil de rom, pe care să-l văd și să nu-l întreb în ce clasa este, să nu i spun să meargă la scoala, să nu spun părințiilor să-l dea la scoala. dacă stau internați le repet de câte ori pot, dar pentru majoritatea sunt doar o ciudată care nu înțelege că ei sunt țigani, sunt
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
pentru: (1) un stil de viață care nu e posibil decât dacă alții suferă de foame; (2) această poză aristocratica (cu toate aerele ei) care ascunde, în mod invariabil, un dispreț funciar - fie și disimulat - pentru cei ce aparțin altei clase sociale; ( 3) niște oameni - după cum o recunoaște, spre cinstea ei, si Yvette Fulicea - care, în definitiv, nu au niște merite extraordinare, care să justifice atâtea suspine de admirație; sunt pe lumea asta oameni care chiar au făcut lucruri fabuloase la
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
infirmă, nici nu confirmă validitatea ideilor pe care le susține. Părțile nu au dreptul să pună în discuție motivele care determină atitudinea ideatica a adversarului, deoarece se abate discuția de la problema în sine. Etichetarea adversarului prin menționarea școlii de gândire, clasei sociale, organizației profesionale sau partidului politic din care acesta face parte constituie o încălcare a regulilor polemicii și dezvăluie slăbiciunea lipsei de argumente. Într-o polemică civilizată contează numai argumentele invocate de adversar că persoana și nu ca membru al
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
personaj, Chiriță, a existat în realitate, evident sub un alt nume. Cât privește problematică exproprierilor, permiteți-mi să nu mă pronunț atât asupra spiritului civic ori a nivelului de cunoaștere a drepturilor și obligațiilor ale concetățenilor noștri, cât și asupra clasei politice actuale. Aș rezumă doar, supărat, cu un șablon (termen care începe să-mi placă): „fiecare popor are conducătorii pe care ii merită”, așa cum a spus cineva mai demult. În fine... Închei cu observația că sunt conștient de așa-zisa
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
închide și profeția se împlinește - politicienii sunt corupți, nesimțiți și nu îi reprezintă pe cei care votează. Nu cumva însă felul lor de a fi e în mare măsură tocmai rezultatul felului în care noi, cei din afara ei, tratăm nediscriminat clasa politică? Subscriu. Mă și gândeam la un moment dat să facem un blog unde să-i lăudam pe politicienii care merită lăudați. Dar unde găsesc eu 30 de oameni care să se angajeze să găsească măcar un lucru bun pe
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
oglindă și își repeta cu încăpățânare că sunt “the best”. apropo de politicieni, reguli, cenzură mi se pare ca esti ușor rigid - am citit rubrică “politică privind comentariile”...eu te percepeam altfel. dar poate că modul în care tratăm noi clasa politică e un agregat al subiectivismului fiecăruia. e imposibil să nu existe atât susținători, cât și oponenți pentru fiecare dintre reprezentanții clasei politice. numai că probabil susținătorii sunt depășiți că forța de oponenți, că e inotdeauna mai ușor să combați
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
am citit rubrică “politică privind comentariile”...eu te percepeam altfel. dar poate că modul în care tratăm noi clasa politică e un agregat al subiectivismului fiecăruia. e imposibil să nu existe atât susținători, cât și oponenți pentru fiecare dintre reprezentanții clasei politice. numai că probabil susținătorii sunt depășiți că forța de oponenți, că e inotdeauna mai ușor să combați decât să susții, de aici poate impresia generală de etichetare negativă a clasei politice. iar “terapia prin laudă” duce la plafonare... Politicianul
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]