205 matches
-
care s-au încumetat să aplice pentru a studia aici în următorii trei sau patru ani. În ultimii doi ani am participat ca intervievator, alături de directorul de studii clasice de la Gonville and Caius College, la procesul de selecție a viitorilor clasiciști și pot spune că amândoi am fi vrut să-i acceptăm pe majoritatea candidaților, deși, evident, acest lucru este imposibil. Mituri-sperietoare Interviurile la Oxford și Cambridge sunt o experiență unică pentru candidați și despre ele circulă nenumărate legende, de care
Un tânăr, oricât de talentat ar fi, nu va ajunge vreodată un specialist de top mondial într-o universitate românească by https://republica.ro/un-tanar-oricat-de-talentat-ar-fi-nu-va-ajunge-vreodata-un-specialist-de-top-mondial-intr-o-universitate [Corola-blog/BlogPost/338140_a_339469]
-
predominantă fiind aceea că elevii ar avea nevoie vitală de această oră și că fără ea ar absolvi școala cu o infirmitate insurmontabilă. Argumentele aduse sunt, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, atât de desuete și stânjenitoare, încât pe mine ca clasicist mă fac să roșesc: 1. noi, românii, care, așa cum ne învăța Grigore Ureche, „de la Râm ne tragem”, avem datoria morală să studiem limba strămoșilor noștri romani ca să nu ne pierdem identitatea prin necunoașterea trecutului nostru etc.; 2. elevii au nevoie
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
chiar pe acest site, a scris o pledoarie emoționantă, sinceră și deșteaptă în favoarea limbii latine. Audiatur et altera pars sau argumente pentru o poziție diferită Eu mă delimitez însă de poziția favorabilă orei de latină și, cu toată răspunderea de clasicist care am predat și predau în continuare latină, dar și cu riscul de a fi tratat cu sudălmi, susțin categoric eliminarea ei. Iată argumentele mele: A. unicul „avantaj” al unei singure ore pe săptămână de latină la clasa a VIII
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
ne ocupăm, în acest context, ceva mai mult, poate fi considerată drept fundamentală, impunând convingerea că tot ce se va scrie de acum încolo va trebui să țină seama și să pornească de la acest stadiu. În prefață, intitulată Portretul unui clasicist, prof. univ. dr. Liviu Frângă, Decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, oferă cititorilor, după ce fixează „ramele”, „acele câteva tuse care conturează portretul schițat al unui clasicist din zilele noastre și din acest - și nu altul!... - colț
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
să pornească de la acest stadiu. În prefață, intitulată Portretul unui clasicist, prof. univ. dr. Liviu Frângă, Decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, oferă cititorilor, după ce fixează „ramele”, „acele câteva tuse care conturează portretul schițat al unui clasicist din zilele noastre și din acest - și nu altul!... - colț al Europei. Voi scrie, așadar, despre profesorul, cercetătorul-cărturar și, nu în ultimul rând, din contră - poate surprinzător pentru stereotipul clasicistului, forjat în epoci revolute... - , despre scriitorul Ștefan Cucu. Caz aparte
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
ramele”, „acele câteva tuse care conturează portretul schițat al unui clasicist din zilele noastre și din acest - și nu altul!... - colț al Europei. Voi scrie, așadar, despre profesorul, cercetătorul-cărturar și, nu în ultimul rând, din contră - poate surprinzător pentru stereotipul clasicistului, forjat în epoci revolute... - , despre scriitorul Ștefan Cucu. Caz aparte în raport cu mersul tradiției și, totodată, exemplu ilustrativ, pentru exact această epoca a noastră, de prezență a specialistului în clasicități într-o lume care le privește cel mult cu condescendenta.” Prefață
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
1994, 137 p.) și Ecouri ale literaturii latine în spațiul cultural european (2007, 306 p.) O altă direcție fundamentală în opera lui Ștefan Cucu o reprezintă hermeneutica intertextuală, ilustrata prin două tipuri de cărți rar întâlnite în „bibliografia unui erudit clasicist”: Literatura în Dobrogea. Dicționar biobibliografic. Vol. I - ÎI (1997 - 1999, în coautorat) și Portrete literare. Scriitori și publiciști contemporani din spațiul pontic (2002, 227 p.) „Imaginarul ficțiunii” este o altă formă originală prin care Ștefan Cucu exprimă „trăirea Antichității” și
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
versuri, Constantă, Editura Muntenia, 1993, 45 p., Muzeul sufletului, versuri, Craiova, Editura Reprograph, 2001, 199 p., Ultima zi a unui filosof, român, Constantă, Editura Ex Ponto, 2007, 194 p., Iubire târzie, român, Constantă, Editura Ex Ponto, 2013, 160 p. Portretul clasicistului Ștefan Cucu, realizat prin activitatea științifică și literară, este pus față în față cu portretul reflectat în oglinzile receptorilor: Constantin Cioroiu, Grațiela Gheorghe, Alină Capelariu, Enache Puiu, Traian Diaconescu, Radu Bărbulescu, Arthur Porumboiu, Vasile Sarbu, Gheorghe I. Tohăneanu, Emil Dumitrașcu
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
aceea că intelectualul Ștefan Cucu trăiește cu intensitate în paginile cărții, fiind el însuși în ipostaza de personaj, desăvârșit conturat, ale cărui întâmplări de viață impresionează puternic. Această trăsătură distinctiva captează interesul cititorului, menținându-i treaza în permanență curiozitatea cunoașterii clasicistului integrat în zona filologica a școlii românești. Ne alăturăm și noi celor care-i recunosc meritoriile contribuții sub raportul importanței cunoașterii științifice, a relației dintre realitate și ficțiune, dintre experiență directă și procesul creației, dintre sursele nemijlocite ale oricărei scrieri
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
prezentată și de Acad. Răzvan Theodorescu, care i-a făcut un portret sintetic și pertinent: „remarcabil istoric și lingvist, sprinten la minte, cu replica mereu pregătită, neobosit călător, vorbitor al unui număr foarte mare de graiuri, personalitate inconfundabilă și inconturnabilă, clasicist recunoscut, a creat o operă științifică vastă care însumează peste 90 de studii, cunoscător al unui număr foarte mare de graiuri, asimiliat în lumea academică germană nu își uită rădăcinile, credincios la senectute idealurilor științifice din tinerețe, clasicist recunoscut, savant
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1482931693.html [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
și inconturnabilă, clasicist recunoscut, a creat o operă științifică vastă care însumează peste 90 de studii, cunoscător al unui număr foarte mare de graiuri, asimiliat în lumea academică germană nu își uită rădăcinile, credincios la senectute idealurilor științifice din tinerețe, clasicist recunoscut, savant, patriot european în sensul cel mai profund al cuvântului, exemplu eclatant în sensul unirii patriotismului cu europenismul.” De asemenea, Acad. Răzvan Theodorescu a apeciat volumul omagial de o mare eleganță, editat la Chișinău pentru un fiu al Cernăuțiului
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1482931693.html [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
d-ta tot așa din multul-puținul ce l-ai fi avut când ar fi fost vorba de orice amic, necum de un amic de valoarea d-tale“. Hegelian în înțelegerea poeziei ca sensibilitate a ideii, schopenhauerian în explicarea folosului artei, clasicist prin simțul dezvoltat al armoniei și echilibrului, romantic prin concepția estetică, Maiorescu a fost un promotor al culturii, punând bazele criticii moderne într-un timp de confuzie în lupta cu adevărul. Partizan al evoluționismului, a combătut tendințele revoluționare de orice
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1487226189.html [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
d-ta tot așa din multul-puținul ce l-ai fi avut când ar fi fost vorba de orice amic, necum de un amic de valoarea d-tale“. Hegelian în înțelegerea poeziei ca sensibilitate a ideii, schopenhauerian în explicarea folosului artei, clasicist prin simțul dezvoltat al armoniei și echilibrului, romantic prin concepția estetică, Maiorescu a fost un promotor al culturii, punând bazele criticii moderne într-un timp de confuzie în lupta cu adevărul. Partizan al evoluționismului, a combătut tendințele revoluționare de orice
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422966473.html [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
despre cel căruia astăzi Fundația culturală ”Constantin Erbiceanu” îi decernează premiul cu numele străbunicului meu că este filolog clasic, traducător biblic, patrolog, istoric al creștinismului timpuriu, eseist, autor de poeme vizuale, dar recursul la enumerație resimte nevoia virgulei permanente, așa cum clasicistul anunță inevitabil traducătorul Sfintei Scripturi și patrologul, iar biblistul pe istoricul creștinismului timpuriu. De ce artistul plastic, o vocație destul de recentă la nivelul receptării publice a lui Bădiliță, nu l-ar anunța pe muzician ?! Punând această întrebare nu vreau să pretind
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” by http://uzp.org.ro/cristian-badilita-laureat-al-premiului-acad-constantin-erbiceanu/ [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
numită încă Visul american. Autorul nostru este negreșit un paradoxal umanist, asupra de crezul creștin, probabil neoprotestant american, pare-se evanghelist, un optimistic, cum spun americanii, inimos, cu un remarcabil apetit de „povestaș- moralist”, aproape de tip rural „bătrânesc”, de tip clasicist al prozei didactice - în tradiția de dinainte de „realismul socialist”, dar mai ales din „ obsedantul deceniu...1980 - 1989... Modele cu adevărat benefice, fără a ne gândi la imitație, ci doar la discursul „cronicii de familie” - dar unul strămutat sub alte ceruri
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_despre_conditia_stra_mutarilor_impresii_la_o_carte_a_dimensiunii_romanesti_a_exis.html [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
Despre Novele, Mihai Eminescu scria că „exprimă fondul sufletesc al poporului nostru“. CONCEPȚIA Ioan Slavici considera că „frumosul în artă trebuie judecat în funcție de bine și adevăr“. În perioada 1871-1880, Slavici adoptă poziția lui Maiorescu în privința atitudinii critice, fiind un adevărat clasicist. După 1880 și până la apariția romanului Mara, el se afirmă ca un scriitor realist, iar viziunea realistă îl conduce la ideea de obiectivitate. De aceea, Ioan Slavici este considerat „părintele prozei noastre obiective“, proză care va culmina cu Liviu Rebreanu
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
în prezent "Regele Ferdinand"). Structura înaltă a acoperișului trădează o construcție veche. Elemente renascentiste se mai găsesc doar în câteva dintre camerele de la parter, în curtea îngustă și în pivniță. În jurul anilor 1820 frontul casei a fost modificat în stil clasicist, însă la jumătatea secolului al XX-lea și-a reprimit aspectul puritan, care relevă mai elocvent adevărata ei vechime. Din anul 1573 clădirea a adăpostit prima farmacie publică din Cluj. Din 1752 clădirea a fost închiriată farmaciștilor particulari, primul chiriaș
Casa Hintz din Cluj () [Corola-website/Science/307279_a_308608]
-
fost consolidate și restaurate, fiind folosite pentru un altar care se află astăzi în sacristia bisericii parohiale din Sibiu. Altarul îl reprezintă pe Isus al Durerii, flancat de 2 îngeri. În biserica din Copșa Mare se găsește astăzi un altar clasicist, datat 1854, cu 6 coloane corintice și un coronament baroc. Atât baldachinul amvonului, cât și cristelnița sunt realizate în stilul baroc. Orga este datată 1800. Un patrulater neregulat constituie zidul de incintă sprijinit de contraforturi. În partea de nord - est
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
1669. Wren a fost un mare arhitect al Angliei, mai mult de 50 de biserici din Londra fiindu-i atribuite. Designul ales de el și aprobat de rege a fost cel al unei biserici ce combina stilul baroc cu cel clasicist, având o cupolă și două turnuri. Pe data de 2 decembrie 1697 a avut loc ceremonia de sfințire a catedralei, aceasta fiind finalizată totuși în anul 1710. Cu toate acestea statuile de pe fațadă au fost instalate abia în 1720. Catedrala
Catedrala Saint Paul din Londra () [Corola-website/Science/316687_a_318016]
-
considerat o bijuterie a artei baroce rusești. Planul clădirii este dreptunghiular și are mari curți interioare; fiecare fațadă este decorată într-un mod diferit. Statuete de 3,5 metri decorează fațada exterioară a palatului. Micul Ermitaj, construit într-un stil clasicist de către Jean Baptiste Vallin de la Mothe, este cel mai mic edificiu al complexului și a servit între anii 1764 și 1775 ca refugiu pentru țarina Ecaterina cea Mare a Rusiei. În acest imobil, Ecaterina a depozitat primele picturi achiziționate de
Muzeul Ermitaj () [Corola-website/Science/314880_a_316209]
-
pentru copii între Eforie Nord și Sud, pe malul lacului Techirghiol și la Mangalia. Arhitectura oficială a începutului anilor 50 este realismul socialist, arhitectura formală a acestei perioade pentru orice clădire publică sau de locuințe. Sunt construcții modeste cu decor clasicist, imagine pompoasă destinată să ateste nivelul elevat al vieții clasei muncitoare. Acest stil arhitectural, al cărui exemplu proeminent este Universitatea din Moscova și variantele sale (precum Casa Scânteii din București), este impus prin lege în fiecare țară aflată sub influența
Cezar Lăzărescu () [Corola-website/Science/328565_a_329894]
-
din exterior. Ele împreună cu încăperile tăinuite sunt mărturii elocvente ale posibilei utilizări a bisericii ca loc de refugiu în caz de primejdie. Spre deosebire de soluția cu forme plastice din interior, exteriorul are un aspect sobru, creat laconic prin folosirea detaliilor stilului clasicist - cornișe cu denticule, frontoane triunghiulare, fleșă, rotunjiri la colțurile clădirii.
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
Mihail Gramatopol (n. 14 februarie 1937, Sibiu - d. 31 martie 1998) este un scriitor, istoric de artă și clasicist român. s-a născut la Sibiu, în ziua de 14 februarie 1937 și a plecat, dintre noi, pe 31 martie 1998. A fost înmormântat la „Sfânta Treime”, în Șcheii Brașovului. Fiul lui Panait Gramatopol și al Ioanei (n. Maican) își
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
New York) este inclus ulterior, precum multe alte compoziții ale sculptorului, în „Poarta Infernului”. Orfeu este surprins de Rodin în momentul în care regretă că și-a zărit iubita, acoperindu-și deznădăjduit ochii. Dramatismul scenei amintește de cele două statui ale clasicistului Antonio Canova, „Orfeu” (1775-76) și „Euridice” (1773-75), care aveau de asemenea ca temă căderea definitivă a nimfei în Tartar (Museo Correr, Veneția). În ajunul primului război mondial, poetul Guillaume Apollinaire încearcă să lanseze „Orfismul” ca mișcare avangardistă în pictură, avându
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
religia protestantă. Educația tânărului Christian a fost susținută material de către nașul său. În 1748 a intrat la Universitatea din Leipzig, dar a întâmpinat mari greutăți în a-și asigura cele necesare traiului de zi cu zi. A fost ajutat de către clasicistul Johann Friedrich Christ, care l-au încurajat și i-a împrumutat texte în greaca veche și latină. A obținut o slujbă de meditator în familia unui bogat negustor francez din Leipzig, ceea ce i-a permis să-și continue studiile. În
Christian Gottlob Heyne () [Corola-website/Science/319724_a_321053]