364 matches
-
și muzicanți de ocazie, Colonelul, nea Luca, Victoraș, Marius, Dan Dinescu, Mihai, Costel, Barbă, Oroveanu, Alba, Ovidiu, Bujor, Ghiuri și Mariana, eu și alții, și alții, și alții, ne adunăm laolaltă, ca la un mare apel al datoriei, în noroaiele cleioase amestecate cu zdrențe și cu gunoaie, pierduți în vacarmul de trupuri și de voci, acompaniați subtil de șipotul supurațiilor aburinde ale cîte unei țevi de canalizare sparte. în acest peisaj desenat cu trupuri și cu fizionomii reale de către Bosch, Bruegel
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
fiul risipitor revenit acasă constată că aici se sufocă. Va trebui, atunci, să plece din nou. Pe punctul de a se statornici altunde, intră în panică: Când, dând să pleci, constați cu stupoare/ că nu te mai poți dezlipi/ de cleiosul mormânt.../ - călduț, confortabil, cum sunt toate pe-aici - / și că provizoratul de-o viață/ ți-a devenit o a doua natură,/ ce nu te mai deranjează defel...". De altminteri, printr-un artificiu al editorului - Nicolae Țone -, prima și ultima copertă
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
noapte dedesubturile mele/ se ceartă cu învelișurile mele/ în fiecare noapte vine porcul/ și roade codită îngerului/ am nevoie de fluierul tău/ să facă ordine în mine" (psalmul lui șam). Ori: "ai grijă cum te porți benedict/ fii că oul cleios/ nici prea tare nici prea moale/ fii că pepenele/ nici copt nici răscopt/ în societate fii cucul din ceas/ cîntă numai la ore fixe/ nu lătra nu musca/ pe cei mici învelește-i/ celor mari zîmbește-le cu măsura/ folosește-te
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
este cînd vezi, spun./ Înconjurăm Turnul cu ceas. Cadranul/ scorojit pare găvanul unui ochi orb./ Pare un ovar gata de fecundat, rîde Timotei./ Să-i umplem gura știrbă cu poemele/ noastre, țipă Varlaam. Prostii, Nordul e/ o mlaștină, o iarbă cleioasă, continuă să/ bolborosească Ion" (Pieziș, Nordul stă pe litere). Din răsfăț stilistic, e trecut și în cheia următoarelor incompatibilități: "Nordul nu e o temă, nu poate deveni proiect; el nu/ se lasă peste terase ca un lințoliu; nu atîrnă/ peste
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
mușcă/ spulberîndu-se peste jnepeni și pietre" (Vîntul și iarba sfîșiindu-se). Un rol semnificativ îl îndeplinește cromatica împrospătată, regeneratoare și energizantă, care preface sumbra imagistică expresionistă într-una stenică, impresionistă: "Daniel, azi îți voi vorbi despre culorile/ grave ale Nordului: negrul cleios al/ lutului, negrul - prelat al cortegiilor din sate/ purtat ca o onoare poetică a omului de-a/ se afla în calea neantului" (Lui Daniel șRăul de Nordț). Picturală, bizuită pe o retorică plastică, o asemenea poetică a reabilitării își anexează
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
-se prea singuratec în atâta glorie, triste et seul dans sa gloire, aciuește numele său de acel al unui politician din miazăzi și anume: eu și amicul meu Venizelos, acoperindu-se cu meritul comun. Astfel se agață de lampă panglica cleioasă de prins muște sau o tinichea de o coadă” (Alianța biruitorilor). Sau: „Deci d-l Brătianu s-a smucit de pe fotoliu căutând să dea ființei sale plictisite și perfide aparența agerimii și a sincerității. A schițat un gest, a bâlbâit
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
sus s-au petrecut acum doi ani, dar ele rămîn, așa, bătute în cuie, asemenea unei furnici primordiale în ochiul gălbui de chihlimbar. Doru Mareș este Director etern al unui teatru ireal, iar Actorii acestuia înoată fără speranță prin apele cleioase și fosforescente ale unor poeme prin care dragostea și moartea curg molcom, asemenea unor ape îngemănate în aceeași matcă. (P.Ș.)
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
paianjenii din plase, Ei complotau prin colțuri, pe la spate, Să-mi năruiască rochia de mătase, Ca slugile să-mi vadă cele două Fese și sînii cînd nici nu se-așteaptă, Și astfel să scobor treaptă cu treaptă În glodul lor cleios, eu, cea din rouă, Mînjită-n pofta lor de porci la troacă! Doar ție-i hărăzită, ca să-ți placă, Gura-mi ce buzele-i cărnoase-și crapă...
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
Emil Brumaru Mai poți la trîntă să te iei c-un puf De păpădie-n aprigul văzduh? Mai știi de melci cleioși trupul să-ți aperi, Cînd stai pe-o rînă-n dosul casei vechi Ca să pîndești cum cad în cărămida Adîncii magazii, perechi-perechi, Razele-amiezii, pîrjolind omida Și-și sfîrîie pe-o plită roua grea Umbrită de tandrețea unui brustur? Mai ai curajul
Sînt întrebat de îngeri: mai ai aripi? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7103_a_8428]
-
În timpul ăsta, tot trage cu ochiul, nu care cumva să se atingă vreunul de ciupercuțele ei marinate... Vezi bine, Polina e trecută prin multe și știe că viața e numai corvoadă și chin și că sufletul omului e împuțit și cleios ca o fiertură calmâcă. Și dă-i cu borș și budincă și încă olecuță de cașă, iar trupul ei se tot umflă și-ai spune că o să explodeze de-atâta cugetare îndurerată. Polina e o femeie dintr-o bucată. Dar
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
Lumea de păpuși a copilăriei într-o familie de evrei din București împrumută de la Bonciu gingășia tulburătoare, schimbată din loc în loc într-o gravitate ciudată, în spaima puiului de sălbăticiune care simte capcana. Mai împarte cu microromanul interbelic materialitatea grea, cleioasă, a excrescențelor, a tumorilor, a vieții care se divide haotic, aberant. Este, în rizibilul orgoliu al corpurilor care nu sfîrșesc mojarate într-un creuzet aseptic, ci consumate de o boală care crește mai repede decît ele un dispreț al oricărei
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
iată, sunt începând cu 1 mai 2004, așa că au folosit admirabil ideea de Europă Centrală. în acel moment, Europa Centrală semnifica ruperea cu trecutul comunist, și nicidecum nostalgia după Mitteleuropa prăfuită a lui Franz-Jozef și-a lui Svejk. Dar limba cleioasă a fiilor lui Ceaușescu nu se putea opri brusc din melițat. Precari la capitolul pregătirii științifice, cretinizați de atacurile furibunde ale ideologicului, timorați de permanentele situații umilitoare în care erau puși, istoricii români s-au dovedit incapabili să furnizeze politicienilor
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
Clipocitor de-amor iscat alene Cînd tîndălești pe chilote de pene Bombată-n răsfățatul tandru pîntec Și amăgindu-ți viața pîn'te dumeri Că numai eu mă-ncumet să-ți suspin Picioarele prelungi și dulci pe umeri într-un amurg cleios supt de destin. Căci clipa ne-o învîrt moi patefoane Pe plăcile topite-n bulioane... Emil cel lovit cu leica în cap chiar de teleleica Lui Pe drumul de costișă ce duce la Vaslui
Cănd clipa ne-o ănvărt moi patefoane... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9989_a_11314]
-
nesătulă Julietă plină de pistrui și coșuri pubertine stă la rând și neastâmpăratul Romeo care o sărută din când în când pe glezne acolo ar fi zona ei erogenă lumea își poate imagina însă orice buzele lui devin tot mai cleioase și îmbujorate Aplaud cu frenezie spectacolul pare decupat dintr-o tragi-comedie cu actori profesioniști educați prin spitale de psihiatrie / se întunecă de ziuă aud un oftat agitat ce seamănă cu respirația unei sticle de șampanie o privesc fix în ochi
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
a unui provizorat în definitiv atât de incert, de fluid - de când am ajuns aici eu unul sunt fascinat de toate lucrurile ce nu există, dar asta, e drept, numai când beau foarte mult și de unul singur, iar o lumină cleioasă, împrăștiind parfumuri de oleandru se prelinge pe masa la care-nșir versuri până târziu, când capul începe să mi se scufunde - încetul cu-ncetul, și muzical - prin coridoare tot mai întortocheate, din care nimeni nu scapă - deci nu-ți rămâne
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
în „Azi“, 2/1933). Nu mai departe decât în numărul anterior al revistei, poezia Foame (remarcată și reprodusă de „Viața literară“ (nr.141/1-20 febr.1933, ca probă de „real temperament“) distila revolte vag amortizate interogativ: „Cât o să rumeg înlănțuirea cleioasă ca un mugur nedespicat ?“ De aici, radicalizarea atitudinilor: „numai cântecul meu îmi zmulge rochia“ (Fragment de primăvară), mod de a vesti, practic, refuzul măștilor, decisa renunțare la prejudecăți, prin abandon al normelor curent îmbrățișate și comportament sfidător față de conduita consacrată
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
care nici nu-ți mai vine să le deschizi. 3 Deschidem o paranteză. Cum ți-au deschis uterul să-ți scoată ciorchinele ăla vânăt tot ce mai poți naște tu acum o învălmășeală de celule rele un conglomerat de cuvinte cleioase, banale, care-ți fac rău numai ție. Scuipate afară, nu spun nimic nimănui. " Toate trecem prin asta", fraza consolatore pe care o urăsc cel mai mult. Inserierea democratică a banalității, cuvintele astea scoase cu forcepsul, fără nici o șansă de supraviețuire
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
Poți să te-ascunzi tu cît de bine Coarnelor moi nu li-e rușine Trupul să-ți pipăie-n rubine Spuma să-ți scoată din suspine Ei o să-ți intre-n pălării Căci au pornit șirag spre tine Un marș cleios prin bălării Și-acum se cade să se-nchidă Acest flămînd poezioi Din vînt se-ncheag-o cărămidă Crinii clocesc groasa omidă Tîrîtă pe pereți de cridă Umflată-n sticle cu oloi Ci-acum se cade să se-nchidă Acest gingaș poezioi Pe
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
hârtie albă ca zăpada mi-au dat niște euro în plic mi-au strâns mâna la despărțire m-au lăsat să privesc încă o clipă șirul de giruete rotindu-se fără cruțare pe Bismark-platz. Două tălpi trandafirii Copilă transpirată copilă cleioasă au să te mănânce oamenii ascunși prin unghere. Mai întâi se vor uita la tine de sus în jos apoi de jos în sus vor trage adânc aer în piept și vor mușca din abdomenul tău bronzat. Va trebui să
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
colcăitoare (oh! viermii vioi, mișcularzi, elocvenți... ai hoiturilor lui Baudelaire!)... și de oase frînte, țăndăruite, de nervi vineții, scîrboși, flaști, neracordați la marile sisteme nervoase centrale distruse, de vene și artere golite, dezumflate de fluxul lichidului devenit acum murdar, mucilaginos, cleios... să alunec în fleașca întinsă vîscos pe podele, să cad ca un om beat, voma mea să se adauge luxurii imunde a gunoaielor înflorite în jur... Pe scurt: ca dînsul să supraviețuiască, să mai fie îngrijit, să mai fie bibilit
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
înveșmântate în lirismul elegant și cald al unui adevărat jurnal intim, încărcat cu bucurie și optimism: //te-ai întrebat vreodată/ de ce explodează supernovele în văzduhuri sidefii/le aude cineva și dacă da cui îi pasă/ai ascultat cum pocnesc mugurii cleioși de plop în prier/ori în seara de armindeni/când vine miros de liliac/ tulburări comportamentale produc insomnia/în astfel de nopți ai plânge dacă ești singur/unii oameni urlă la câini/atunci ai vrea să le ai pe toate
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
și nu strică (dacă ai) și un picior de vițel, partea de jos). Sărezi, spumuiești bine zeama. Pui în oală două cepe întregi curățate de coajă, nici un alt fel de zarzavat. Când se desprinde carnea de pe oase și zama devine cleioasă, scoți oala de la foc, strecori și pui usturoi pisat... lași să se închege și garnisești stratul de gelatină cu un rând de felii de ou răscopt. Mai pui zamă deasupra, tot cam de două degete, și o lași să prindă
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
ce fugea de propriul trecut exclusiv muzica duioasă a lingușelii și sicofantismului. Doar căderea bubuitoare în preferințele electoratului a reușit, cu intermitențe, să-l scoată din starea de abulie postelectorală și să pună mâna pe coarnele plugului împotmolit în brazda cleioasă a unei țări ruinate. Dar puseurile de bărbăție s-au dovedit lipsite de credibilitate, pentru că președintele n-a fost capabil să urmărească punerea în practică a ideilor pe care tocmai le enunțase. Retras după perdelele palatului de basm, politicianul numărul
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
mai port ca pe-o cumplită larvă./ Urmele-ți vinovate au devenit semințe. În nămolurile sale/ sînt vegetații, insule, nisipuri, grohotișuri, insecte-/ el este labirintul meu spre tine".// Știu că Ochiul Orb nu atacă omul.// Știu că într-o zi cleioasa negură a Ochiului Orb/ se va retrage/ ca apele de pe uscat/ ca ghearele de pe gîtul căprioarelor/ și va rămîne pupila lui pură - sfioasă floare a neantului.// Acum cînd scriu simt cuvîntul ca pe o cîrjă/ simt mîinile tremurînde ale celor
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
cu care acest jălbar de elită/ Și-a scris cărțile sale/ / Mii de pagini, tomuri grele, opere perfecte/ Numai sânge și puroi și flegma/ Mlaștini întinse de scârna/ Acolo deseori în nopți înstelate/ Licărește aură unor întâmplări străvechi/ Dospesc scame cleioase. E frig/ Ți se nazar dantele putrede din alte timpuri/ Sunt urme din sămânță lui albă/ Aruncată de unul singur la nimereala// Nu tulburați furia și ura lui/ Lăsati-l să facă până la urmă umbră pământului." Mușcător jălbarul! Dar și mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]