117 matches
-
din ADP și acid fosforic, deci este o ATP-sintază). Unele pompe sunt prezentate în detaliu mai jos (vezi cap. 5.8.1, 5.9.18) Pompele din clasa F se găsesc în: membrana bacteriană, membrana mitocondrială internă, membrana thylakoidă a cloroplastului la plante Pompele de protoni din clasa V se găsesc în: membranele vacuolare la fungi și plante, membranele endosomale și lizozomale la celule eucariote, membrana osteoclastelor și a unor celule tubulare renale la om. 5.7.2. Transportul activ secundar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la ciuperci. În cadrul lecțiilor care studiază aspecte privind fotosinteza, pigmenții clorofilieni și rolul lor, poate fi evaluată importanța carotenoidelor în procesul de fotosinteză prin activități de învățare cum ar fi: realizarea de experimente pentru evidențierea și compararea funcțiilor componentelor celulare (cloroplaste și cromoplaste), proiectarea și efectuarea de experimente simple pentru evidențierea relațiilor dintre factorii de mediu și funcțiile celulare, determinarea intensității fotosintezei în funcție de condițiile de mediu. Cercetările efective asupra condițiilor optime de dezvoltare a levurilor au permis evidențierea compoziției mediilor nutritive
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
unii compuși cu nucleu porfirinic. Participă la numeroase procese de oxidoreducere, precum și la sinteza glucidelor prin fotosinteză. În produsele horticole există numeroase cromoproteide cu funcții enzimatice. Cloroglobulina (cloroplastina) este o substanță macromoleculară complexă, conținând clorofile și holoproteide. Se găsește în cloroplaste și are rolul de a absorbi și transmite energia solară necesară fotolizei apei. Din punct de vedere chimic cloroglobulina este formată din clorofilele a și b (7,5%), holoproteide (69%), carotenoide (0,5%), lipide (2,2%). (Bodea C. și colab
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
varză roșie (55 mg/100 g) și varză albă (46 mg/100 g). Un conținut redus au ciupercile și pătlăgelele vinete (5 mg/100 g). Acidul ascorbic se găsește în regiunile de creștere activă ale țesuturilor vegetale, fiind sintetizat de cloroplaste. În semințe nu apare decât în urma germinației. Procesul de sinteză este proporțional cu intensitatea respirației și cu activitatea enzimelor oxidante (peroxidaza, catalaza, ascorbinoxidaza). Cu cât țesuturile sunt mai saturate în oxigen, cantitatea de acid ascorbic formată este mai mare. Părțile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de 20-30 mg. Radicalii liberi care apar într-o cantitate mare, punându-ne în pericol sănătatea, pot fi contracarați prin consumarea unor produse bogate în tocoferoli. B) Filochinona (vitamina K). În țesuturile vegetale se sintetizează doar forma K1, concentrată în cloroplaste și având rol în fosforilările oxidative. În varză există 2,5 mg/100 g, în tomate 0,5 mg/100 g, în spanac circa 0,5 mg/100 g (în funcție de prospețime), conopidă 3 mg/100 g, iar în salată 0
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pH optim slab acid (4,5-6,5). Sunt stabile termic în domeniul 30-60 0 C. Țesuturile plantelor se apără de celulazele microorganismelor patogene (fungi, bacterii), secretând inhibitori. Chinonele rezultate din oxidarea substanțelor fenolice au această proprietate. Clorofilaza este prezentă în cloroplastele celulelor vegetale, care conțin clorofilă. Acționează asupra clorofilelor a și b, determinând modificarea culorii verzi pe parcursul maturării. La mere, clorofilaza are o activitate de trei ori mai mare în timpul climacteriului respirator, față de faza preclimacterică. La merele depozitate în atmosferă controlată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
carotenoidici, antocianici și flavonici (Gherghi, A. și colab.,1983). Kays, S.J., (1990) grupează la un loc pigmenții antocianici și flavonici, ca pigmenți flavonoizi, dar nominalizează o grupă separată, betalainele. Pigmenții porfirinici și carotenoidici sunt localizați mai mult în organitele plastidomului (cloroplaste și cromoplaste). Pigmenții flavonici și antocianici, inclusiv betalainele, se găsesc mai ales în sucul vacuolar și în soluția celulară. 7.9.1. Pigmenții porfirinici Pigmenții profirinici sunt cromoproteide, care apar ca derivați de substituție ai porfirinei cu metalele grele și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
clorofilă este de 2,6 mg/100g (tomate), 5,2 mg/100g (castraveți) și 8,9 mg/100g (ardei). Modificarea conținutului în pigmenți porfirinici clorofilieni la produsele horticole se manifestă în mod specific. La merele și perele care se maturează, cloroplastele din epidermă și hipodermă sunt active în primele faze. Pe măsura avansării în coacere, culoarea lor se schimbă prin apariția culorii complementare și a culorii de fond. Are loc trecerea de la cloroplastele bogate în clorofilă la cromoplaste, bogate în celelalte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
specific. La merele și perele care se maturează, cloroplastele din epidermă și hipodermă sunt active în primele faze. Pe măsura avansării în coacere, culoarea lor se schimbă prin apariția culorii complementare și a culorii de fond. Are loc trecerea de la cloroplastele bogate în clorofilă la cromoplaste, bogate în celelalte tipuri de pigmenți. Acest fenomen poate fi urmărit și la ardei. În cazul maturării tomatelor, conținutul în clorofilă scade de la 1,0-2,95 mg/100g, la 0,1-0,6 mg/100g. Viteza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tratamente cu citokinine, care au un efect dublu, atât de stimulare permanentă a refacerii celulare, cât și protector 100 retardant al degradării clorofilelor și maturării (spanac, mazăre, castraveți, ardei, ceapă verde, ridichi, varză) (Pantastico, 1975). Acidul abscisic este sintetizat în cloroplaste pornind de la carotenoide sau de la precursorii metabolici ai acestora. După Delley (1966), are acțiune inhibitoare asupra maturării diverselor fructe sau semințe. Etilena poate fi considerată un hormon de maturare, întrucât este generată de țesuturile vegetale, sporind permeabilitatea membranelor și organelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de Spirogyra. Mărimea lor variază în domeniul de la 10-100 µm lățime și se pot extinde la cîțiva cm lungime. Filamentele neramificate, lunecoase sunt compuse din celule cilindrice conectate capăt la capăt. Fiecare celulă conține una sau mai multe spirale de cloroplaste verzi, de la care provine și denumirea genului (Figura 4.5). Pereții celulei au două straturi: peretele extern este compus din celuloză, în timp ce peretele intern este din chitină. Nucleul este suspendat în vacuola centrală prin filamente fine citoplasmatice. Cloroplastele sunt inserate
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
spirale de cloroplaste verzi, de la care provine și denumirea genului (Figura 4.5). Pereții celulei au două straturi: peretele extern este compus din celuloză, în timp ce peretele intern este din chitină. Nucleul este suspendat în vacuola centrală prin filamente fine citoplasmatice. Cloroplastele sunt inserate în citoplasma periferică, iar numărul lor este variabil și redus. Sub acțiunea luminii masa de Spirogyra produce oxigen, eliberat sub formă de bule în decursul fotosintezei. 4.2.1.2. Tipuri de biosorbenți conform modului de obținere Biosorbenții
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Inteligent, spuse Beth. Dar, ca de obicei, ne gândim numai la noi. Ființa asta s-ar putea să nu ne facă nimic rău În mod direct. Aha, făcu Barnes. — Ar putea pur și simplu exala o toxină care să ucidă cloroplastele, astfel Încât plantele să nu mai poată converti lumina solară. Ca urmare, toate plantele de pe Pământ ar muri și, În consecință, viața ar dispărea de pe Pământ. — Aha, făcu din nou Barnes. Știți, spuse Norman, la Început am crezut că „problema antropomorfică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
mai multe ipoteze. Una dintre ipoteze ar fi că planta ar reține din solul pădurii, cantități mari de litiu si cesiu, elemente care acumulează și fixează sarcina electrică produsă prin acțiunea fotonilor. Asemenea retinei, n-ar fi exclus ca și cloroplastul în prezenta unui element fotoelectric, să acționeze ca o fotocelulă în care energia luminoasă, transformată de obicei la plante în energie chimică, să se transforme de data aceasta în energie electrică. Pe măsură ce crește intensitatea radiațiilor solare, potențialul bioenergetic al plantei
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
acestora (liza). 5. plastidele sunt prezente numai la plante. Ele prezintă de asemenea 2 membrane, cea din exterior netedă iar cea interioara pliată spre interior însă paralel cu axul longitudinal, formând pliuri numite tilacoide. Plastidele, la randul lor pot fi: • cloroplaste, de culoare verde, cu pigmenți clorofilieni, cu rol în fotosinteză • cromoplaste de culoare galbenă, portocalie sau roșie, datorită pigmenților xantofilă, α și Îcaroten și licopen, și sunt prezente în flori. Funcția lor este atragerea insectelor pentru polenizare și răspândirea fructelor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
funcții. Structura membranelor depinde de tipul de organism și de condițiile metabolice. Aspectul comun sugerează o legătură cu structura mitocondriilor. De fapt membrana internă a mitocondriei are trăsături commune cu membrana celulară a bacteriei. Faptul că atât mitocondriile cât și cloroplastele se divid (în unele cazuri odată cu diviziunea celulară, în alte cazuri independent) a sugerat că organismele procariote și organitele specializate în conversia energiei au o origine comună. Celulele eucariotelor de origine animală sunt diferite de cele vegetale. Atât celulele animale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
într-o celulă satelit, numită celulă Schwann (Fig. II.3). Teaca de mielină pune în evidență flexibilitatea membranei și apariția precum și structura ei este legată de funcția sa specifică. Un alt exemplu este îngrămădirea membranei sub forma unor discuri plate (cloroplaste) sau sub forma unor bastonașe din celulele din retină. Ele prezintă deci adaptări la funcțiile specifice. Cea mai importantă funcție a membranei celulare este de a menține o compoziție chimică puțin diferită în interiorul celulei față de exteriorul său. Această funcție se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
introduce noțiunea de fotosistem. Dar cercetările din domeniul fotosintezei s-au amplificat între anii 1950-1975, perioadă caracterizată de D.I. Arnon drept “perioada de aur” a cercetărilor în domeniul fotosintezei: delimitarea fazelor de întuneric și lumină, conceptul celor două fotosisteme, ultrastructura cloroplastului. Astfel în anul 1959, Hill și Bendall propun schema "Z " pentru transportul electronilor iar în anul 1961 Calvin primește premiul Nobel pentru elucidarea aportului CO2 în fotosinteză. In anul 1978 Mitchell primește premiul Nobel pentru mecanismul sintezei ATP-ului în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
stare mai stabilă și să elibereze energia. Dacă la trecerea moleculei din starea excitată în starea inițială (fundamentală) aceasta emite lumină, fenomenul se numește fluorescență. Dacă însă trecerea se face printr-o stare intermediară, fenomenul se numeste fosforescență. In cazul cloroplastelor, aici există molecule capabile să absoarbă energia și, dintre acestea, cele mai importante sunt moleculele de clorofilă. R. Emerson în anul 1950 a arătat că radiațiile luminoase cu lungimea de undă mai mică, recepționate concomitent cu radiațiile roșii, determină o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu lungimea de undă mai mică, recepționate concomitent cu radiațiile roșii, determină o rată fotositetică mai mare decât suma celor două rate fotosintetice luate individual. Acest efect de sinergism este cunoscut sub denumirea de “efectul Emerson”. In funcție de intensitatea luminii, cloroplastele se deplasează așezându-se cu axul longitudinal sau transversal, pe direcția sursei de radiații. Recepția radiației luminoase de către frunze este dependentă și de indicele suprafeței foliare care reprezintă raportul dintre suprafața organelor asimilatoare și suprafața solului acoperită de acestea. Coeficientul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
plantele ierboase, aceasta se poate realiza prin administrarea de îngrășăminte organice care sporesc activitatea microorganismelor și intensifică respirația solului, care este sursa de CO2. In sere sau răsadnițe se pot folosi conducte de gaz metan sau CO2. Datorită numărului mare, cloroplastele determină o suprafață mare de absorbție a CO2. III.5. Frunza ca organ al fotosintezei Frunza este organul principal al fotosintezei deși fotosinteza are loc și în alte organe verzi (tulpină, fructe tinere). Frunzele au o structură specifică, adaptată pentru
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pe cele două fețe ale frunzelor, în funcție de specie. • Frunzele conțin vasele libero-lemnoase care transportă apa și substanțele minerale spre celulele mezofilului foliar și seva elaborată spre toate organele plantelor. • Frunzele prezintă organitele specializate în care se desfașoară procesul de fotosinteză: cloroplastele. III.6. Cloroplastele și rolul lor în fotosinteză Cloroplastele reprezintă organitele fotosintezei. Ele au o arhitectură extrem de complexă care le permite să îndeplineasca rolul unor “baterii solare miniaturiazate, microuzime biosintetice” în care are loc fotosinteza. Cloroplastele sunt corpusculi sferici sau
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fețe ale frunzelor, în funcție de specie. • Frunzele conțin vasele libero-lemnoase care transportă apa și substanțele minerale spre celulele mezofilului foliar și seva elaborată spre toate organele plantelor. • Frunzele prezintă organitele specializate în care se desfașoară procesul de fotosinteză: cloroplastele. III.6. Cloroplastele și rolul lor în fotosinteză Cloroplastele reprezintă organitele fotosintezei. Ele au o arhitectură extrem de complexă care le permite să îndeplineasca rolul unor “baterii solare miniaturiazate, microuzime biosintetice” în care are loc fotosinteza. Cloroplastele sunt corpusculi sferici sau ovali, de culoare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
conțin vasele libero-lemnoase care transportă apa și substanțele minerale spre celulele mezofilului foliar și seva elaborată spre toate organele plantelor. • Frunzele prezintă organitele specializate în care se desfașoară procesul de fotosinteză: cloroplastele. III.6. Cloroplastele și rolul lor în fotosinteză Cloroplastele reprezintă organitele fotosintezei. Ele au o arhitectură extrem de complexă care le permite să îndeplineasca rolul unor “baterii solare miniaturiazate, microuzime biosintetice” în care are loc fotosinteza. Cloroplastele sunt corpusculi sferici sau ovali, de culoare verde, cu dimensiuni de 3-10 µ
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
desfașoară procesul de fotosinteză: cloroplastele. III.6. Cloroplastele și rolul lor în fotosinteză Cloroplastele reprezintă organitele fotosintezei. Ele au o arhitectură extrem de complexă care le permite să îndeplineasca rolul unor “baterii solare miniaturiazate, microuzime biosintetice” în care are loc fotosinteza. Cloroplastele sunt corpusculi sferici sau ovali, de culoare verde, cu dimensiuni de 3-10 µ lungime și 0,5-4 µ grosime, vizibile la microscopul optic. Cloroplastele se pot deplasa în celule în mod pasiv, odată cu curenții citoplasmatici sau în mod activ, în funcție de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]