3,284 matches
-
Toate Articolele Autorului Poetul s-a întors acum în Sine, În catedrala cea cu sfinți închiși, Unde credința nu-i un fel de boală Și nici tâlhari de dor, pândind de după uși... Și s-a întors Poetul dinspre calea Cu coarne de cerboaice drept trofee, Dinspre acea vinovăție planetară: Un crin dintr-o gradină,-acum Lactee... Pământ de flori cândva, acum pământ de stele, S-a-ntors în Cer când încă n-a cerut; De azi nu-i mai lipsește singura putere: De-
LA PLECAREA POETULUI FLACĂRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/La_plecarea_poetului_flacara_violeta_deminescu_1352104024.html [Corola-blog/BlogPost/351274_a_352603]
-
ei, cea veche. Ochii ei, blânde izvoare înecau în streșini, plânsul, tot privind pe geam o floare cu-al său chip sculptat, într-însul. Buzele, poveți de suflet tremurau în adormire, aruncând săgeți de zâmbet fetei dragi spre dăinuire. Iarna, coarnele-și înfipse și-i topi bruma de viață, casa dragă i se stinse de prin ochii mari, de gheață. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: OCHII MAMEI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie 2016
OCHII MAMEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1472806688.html [Corola-blog/BlogPost/381628_a_382957]
-
vărsat de Isus se interpune până și pașnicului cult creștin, în chiar ziua Învierii de Paște, când tradiția sevillană prevede deschiderea sezonului coridelor prin lăsarea în libertate a taurilor supranumiți toros de haleluya. Nu rare sunt ocaziile când bestiilor cu coarnele înfășurate în vată și pânză le taie calea câte-un un torero rătăcit, mai mult sau mai puțin improvizat. Aleluia! Tauri de foc, cu spatele și coarnele îmbibate în substanțe inflamabile - toros ardiendo, au existat încă din Antichitate; în Spania
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
a taurilor supranumiți toros de haleluya. Nu rare sunt ocaziile când bestiilor cu coarnele înfășurate în vată și pânză le taie calea câte-un un torero rătăcit, mai mult sau mai puțin improvizat. Aleluia! Tauri de foc, cu spatele și coarnele îmbibate în substanțe inflamabile - toros ardiendo, au existat încă din Antichitate; în Spania Evului Mediu erau prezenți atât la sărbătorile regale, cât și în ocazii cu semnificație religioasă. Dar fantezia omenească nu cunoaște limite: tot în antichitate își are originea
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
mortale. Taurii sunt programați genetic să evite îmbulzeala, fiind mereu în căutarea unui „tunel” prin care întrevăd drumul spre libertate. Majoritatea izbiturilor sunt provocate însă de colegii din plutonul de co-alergători. Doar trei la sută din răni sunt provocate de coarne și în doar zece la sută din cazuri sunt implicați patrupezii. Sunt dramatice momentelele în care taurul se clatină, încercând să decidă direcția în care s-o ia, nehotărât în fața „vitejilor” înarmați conform regulamentului cu nimic mai mult decât un
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
indiferențe suverane a spaniolilor față de suferință, sânge și moarte, așa cum suspecta în mod eronat americanul Richard Ford. Nu uciderea taurului joacă rolul decisiv, ci momentul care precede moartea, secunda de dinainte de final. Țelul spectacolului nu este să contempli luarea în coarne a unui mozo, ci să te abandonezi admirației pentru talentul său inegalabil de se apropia de bestie până la limita supremei atingeri, rămânând, ca prin minune, nevătămat. Așa paradoxal cum sună, motivul pentru care spaniolii caută pericolul și apropierea de moarte
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
VREME DE PLOAIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului VREME DE PLOAIE Un șir de nori se tot ridică Unduitor ca un balaur Și luna mi se pare mică Și are coarne ca de taur. O frunză cade într-o baltă, Șoldanul tremură de frică Văzând cum luna-ncetu saltă În ape și-n bucăți se strică. Pe dealuri zorii dau năvală, Apune luna ostenită, Cocorul lângă mal se spală, Iar barza trece
VREME DE PLOAIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1431855662.html [Corola-blog/BlogPost/344083_a_345412]
-
sunt realități domneștene ale deceniului II și III din veacul al XX-lea, împletite cu ficțiunea condeierului. Real este că aici, în Domneștiul basarabilor, a trăit Nicolae Ogrinja, dublu campion balcanic, în 1928 și 1929, țăran isteț, care-și lăsa coarnele plugului și clarinetul purtat mereu în buzunarul din căptușeala vestei de dimie, pentru a obține trofee ale atletismului românesc, urcând pe cele mai înalte podiumuri naționale și balcanice. Înjunghiat mișelește, drumul vieții sale a fost întrerupt. Soția sa, Lina, de
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
poeta poartă pe drumul sensibilității o mască ritualică. Revelația teritoriului nopții și invocarea astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte / să visez împreună cu Luna / și înfig diamante în coarne de fier”. Superdimensionat de aceste combinații de valori arhaice, centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu evidența unei izbucniri profetice: „Dar ziua... / Ziua are puterea de a dărâma, / de a zgudui/ visul / și speranța / pe care le înalț / din
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
-o vrăjitoare sau o altă ființă diavolească. Din față, zâmbea ironic - fără a-și pierde chiar și după moarte, simțul umorului ce-l caracteriza dintotdeauna - statuia din piatră a patronului spiritual al colegiului, având montate de borurile pălăriei sale, niște coarne de drac răsucite iar în mustățile țepene atârnând pânze de păianjen. Funcționarul observă fumul care îl introdusese brusc într-o ceață deasă și care dădea locului mai mare spaimă. Dar urletele și strigătele înfiorătoare îl făcură chiar să leșine. Noroc
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1446336141.html [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
s-ar sincroniza mai bine cu personalitatea directoarei Diavola, cu calitățile deținute și apreciate de dumneaei! ”. Liniștea însă îi fu scurtă, căci se trezi chiar cu La Diabla cățărată pe statuia sa, folosind un scaun, în timp ce, cu bucurie, schimba fioroasele coarne de drac de pe borurile elegantei sale pălării, cu niște imense coarne de ren. De o ureche a scriitorului atârnă un globuleț roșu, iar în mustața aspră, niște beteală argintie scămoșată. Venea Crăciunul! Și astfel, renumitul Colegiu o ținea cu “La
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1446336141.html [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
deținute și apreciate de dumneaei! ”. Liniștea însă îi fu scurtă, căci se trezi chiar cu La Diabla cățărată pe statuia sa, folosind un scaun, în timp ce, cu bucurie, schimba fioroasele coarne de drac de pe borurile elegantei sale pălării, cu niște imense coarne de ren. De o ureche a scriitorului atârnă un globuleț roșu, iar în mustața aspră, niște beteală argintie scămoșată. Venea Crăciunul! Și astfel, renumitul Colegiu o ținea cu “La Diabla“ din sărbătoare în sărbătoare! Surâsul dramaturgului împietri însă, înghețat în
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1446336141.html [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
său. Eu sunt convins că toate aceste reașezări (axiologice) vor avea loc, iar omul își va putea întoarce din nou senin obrazul către Creator, zâmbindu I cu inocență, ca după o poznă de proporții. Despre diavolul dezbinării cu ale lui coarne nocive și dracul care își bagă coada în colectivitate Eram, pentru câteva zile, plecat din țară când am aflat de drama de la ”Colectiv” și apoi de tulburările din țară. De la distanță, lucrurile par cumva altfel: există o lentilă a depărtării
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
ÎMPĂRTĂȘITĂ Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului mă învelesc cu tine în nopți împărtășite în zborul meu feeric cu inima-ntre stele în strigătul de ciută din zile-nsuflețite porți între coarne frânte amorul vieții mele cearșaful cu dorințe purcede din privire o ploaie de cuvinte rostogolește roua tribut plătești durerii cu pași în devenire și-apoi te-nalți în tine tăcut în ziua doua când intri în iubire bocancii-s mult
DECENŢĂ ÎMPĂRTĂŞITĂ de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1414687010.html [Corola-blog/BlogPost/375932_a_377261]
-
ne e calmă Că bunelul și cu buna Ți-ar mai da și azi o palmă Iar palinka nu e scotch: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci Tu nu vezi cum bate vântul Se cutremură pământul Când iei taurul de coarne Grojă să nu te răstoasrne Poate poci, poate nu poci: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci! Referință Bibliografică: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci! Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de
MĂ’, CU NEAMŢU’ NU TI JOCI! de ION UNTARU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_untaru_1418120282.html [Corola-blog/BlogPost/376924_a_378253]
-
din piatră de calcar. În mormânt s-ar fi aflat două schelete umane. În anul 1886, în urma unor săpături făcute la peștera Bolii, profesorul Nagy Miklos, medicul Bottenstein și directorul de mine Tallacsek au descoperit mai multe obiecte de os, coarne de cerb, oase pietrificate de mistreț și un vas de lut ars. În anul 1955, la cariera de calcar de la Boli a fost descoperit un tezaur monetar format din 14 bucăți de monede de argint: tetradrahme, tasiene și de imitație
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
a dat buriana în ele ha! amurgul își ia boarfele și pleacă bombănind pierde mereu eu nu mă mai mulțumesc doar să așez masca în care cui vrei o vreau doar pe umărul drept, cu rânjetul în sus, așa cum sunt coarnele lunii în vreme de secetă începe jocul, salsa frenetic ne agățăm firavele lăstare-n păr în reluări, sufletul, visele, moartea și viața stau la masa rotundă, votând clipa aceea clipă previzibilă care planează alături de vulturi în timp ce semitransa îmi trece fericirea
PRIMĂVARA-ANOTIMP FLĂMÂND de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Primavara_anotimp_flamand_.html [Corola-blog/BlogPost/357112_a_358441]
-
grădina proprie sau unul de pe strada de lângă casă, cu un cap de sardea, cu usturoi și o ceapă. „Căpcăunul” este reprezentat de persoane mascate în demoni cu îmbrăcăminte de culoare roșie sau verde, purtând o mască cu păr încâlcit și coarne. Ritualul este un fel de exorcism. Sărbătoarea își are rădăcinile într-o legendă din care aflăm că, în vechime, un căpcăun deghizat într-un om obișnuit, a înnoptat la o bătrână. Cum el avea un ciocan magic, a răsplătit-o
JAPONIA-FESTIVALURILE DE PRIMĂVARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Japonia_festivalurile_de_prim_floarea_carbune_1359916864.html [Corola-blog/BlogPost/341346_a_342675]
-
roșie atinsese o culme a demenței, a jafului și a crimei nemaiîntâlnită până atunci. Proletariatul bolșevizat s-a unit în brutalitate, cruzime, ticăloșie, mișelie și manifestări odioase transformându-se într-o gloată dobitocească ce spintecă pe orcine se află în fața coarnelor amenințătoare și călcând totul sub spurcatele lor copite murdare. Biserica Ortodoxă basarabeană grăind adevărul despre conștiința românismului creștin prin brațul tipografiei și al prodigioaselor reviste eparhiale: Basarabia, Luminătorul, Cuvânt Moldovenesc, Astra Basarabeană... a fluturat cu înflăcărare spirituală Flamura dreptei credinței
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Articolele Autorului LA ARAT În mijloc de primăvară Cântece din ramuri curg, Pe ogor bunicul ară Cu un plug de lemn și-un murg. Peste deal, bătrânul soare Urcă-n ceruri ca un rug, Mici broboane de sudoare Cad pe coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde colțul crud. Iar bunicul ară, ară, Brazdele se-ntorc pe rând Și când gată, către seară, Spune-o rugăciune-n gând. Referință Bibliografică: LA ARAT
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1428391096.html [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]
-
a renunțat să mai invite, deoarece, întotdeauna se lăsa cu beție și scandal, Nicolae fiind mereu protagonistul . A fost o zi minunată, copiii s-au distrat pe cinste, iar vremea fiind frumoasă, au ieșit cu toții afară, plimbând pe rând, de coarne, bicicleta. Nu știa nicicare să umble cu ea, părinții nu aveau posibilități financiare ca să le cumpere, dar erau fericiți că o puteau plimba, erau mândrii nevoie mare, iar Ionuț fericit, pentru bucuria lor. - Nenea Gabi o să mă învețe să merg
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1465479296.html [Corola-blog/BlogPost/379196_a_380525]
-
galopând cu sete spre a se împlini. Mărturisește că se zbate între două stări care o guvernează: „Chiar ai trezit fără să știi în mine/ Cu-n zâmbet hergheliile de gând/ Ce rătăcesc și-acum prin zări străine,/ Cu vântu-n coarne, viu și galopând.// Un amalgam de stări și de trăire,/ Tu ai trezit acest dulce blestem/ Ca-n orice viață să îți fiu iubire/ Să te alung mereu și să te chem...”// (Tu...) Temeri și confuzie se împletesc în versurile
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
pic de acțiune ? -Ei bine, draga mea, te voi servi, Un “om” am să îți fac, Mi-este ușor, Dar pentru asta îmi va trebui De la călcâiul tău un osișor... -Dar ce e aia “om”, vreo dobitoacă Păroasă și cu coarne ? Mi-ai făcut... Mai bine fă-mi ceva ca să îmi placă, Supus și-oricând să-mi țină de urât... -Îți fac o creatură ce iubește Cu foc ! deja gândind să-i pun și ouă, Ce vrei, copila mea, mă depășește
GENEZĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1423584230.html [Corola-blog/BlogPost/367812_a_369141]
-
un ied plăpând ce frigu-l aburește se zbate să se-nalțe pe picioare și-ncearcă să-l ferească de răcoare când blana umezită-i netezește purtând spre ei a lupilor cătare le vine din pădure semn de frică către jivine coarnele-și ridică el tatăl ce rămâne pe cărare vrea timp să mai câștige până turma s-o-ndepărta în noaptea-ntunecoasă de haită în pădurea prietenoasă și prin tufișuri își va pierde urma s-a dat pe el dând iedului
SACRIFICIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1439533143.html [Corola-blog/BlogPost/373263_a_374592]
-
păscut. În acele clipe gândurile mele zburau aiurea la fel de fel de fantezii, unele mai năstrușnice decât altele. În pădure mișună fel de fel de vietăți; prin frunzele uscate sunt mușuroaie de furnici, șopârle, șerpi, fel de fel de gândaci, cu coarne, fără coarne, printre tufișuri stau pitiți iepurașii, bursucii, căprioarele, porcii mistreți și, iarna, chiar lupii. Primăvara păsările sunt o adevărată încântare, ele populează toată verdeața, cântă, fluieră, zboară după gâze, își fac cuiburi, se hârjonesc în soarele dulce al zilei
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]