28 matches
-
și statale. Ambasada Statelor Unite de la Roma,de pildă,a adresat încă în iulie 1918 o scrisoare Comitetului de acțiune,declarând că: ,,Guvernul S.U.A. observă cu simpatie și interes progresul iredentei române în admirabila sa cooperare cu Italia și cu alți cobeligeranți împotriva dușmanului comun”. Dacă în Franța și Italia organizarea românilor s-a realizat pe o scară relativ largă,în celălalt mare stat european aliat,Anglia, formele de organizare au fost mult mai restrânse. În anul 1917 a luat ființă la
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Actiuni_politice_romanesti_radu_botis_1386260645.html [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
din ea). Am continuat să înaintăm în Ungaria în 1919. Aliații au câștigat războiul și astfel, cele trei provincii (Basarabia, Bucovina și Transilvania) au ales calea statului român. Tratatul de la Versailles a recunoscut aceste permutări teritoriale și statutul nostru de cobeligerant, deși fusesem oficial scoși din război în primăvara lui 1918. Aproape un milion de români (militari și civili) au plătit însă cu viața acest preț. Lor le datorăm în primul rând totul. Foto: Guliver Getty Images Marile paradoxuri ale Marelui
Acum 100 de ani, intram în Primul Război Mondial. L-am pierdut zdrobitor, dar rămâne totuși cel mai mare succes din toată istoria noastră modernă by https://republica.ro/acum-100-de-ani-intram-in-primul-razboi-mondial-un-razboi-pe-care-l-am-pierdut-zdrobitor-dar-care-ramane [Corola-blog/BlogPost/338592_a_339921]
-
Delegația română la tratativele de pace de la Paris a argumentat că și guvernul Pétain, singurul legal în Franța în perioada iunie 1940 - august 1944, fusese un aliat al Germaniei fără ca asta să tăgăduiască Franței dreptul de a fi numărată printre cobeligeranți, dar URSS și-a impus punctul de vedere și prin condițiile Tratatului de la Paris din 1947, Aliații au refuzat României statutul de stat cobeligerant. Pe principiul că "cel care ocupă un teritoriu își impune și sistemul său social", armata sovietică
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
fusese un aliat al Germaniei fără ca asta să tăgăduiască Franței dreptul de a fi numărată printre cobeligeranți, dar URSS și-a impus punctul de vedere și prin condițiile Tratatului de la Paris din 1947, Aliații au refuzat României statutul de stat cobeligerant. Pe principiul că "cel care ocupă un teritoriu își impune și sistemul său social", armata sovietică a impus venirea la putere a cominterniștilor și comuniștilor. La presiunile URSS, guvernul Sănătescu este dizolvat și înlocuit cu guvernul Rădescu (decembrie 1944 - martie
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
24 august 1944, când presa comunistă le-a atribuit acestora toate meritele acțiunii. Istoriografia occidentală, la rândul ei, a adoptat poziția oficială a O.N.U. care nu admitea pentru cel de-al Doilea Război Mondial decât patru învingători și cobeligeranți împotriva Germaniei Naziste, anume Marea Britanie, S.U.A., Uniunea Sovietică și Franța, deși existau și alte țări care luptaseră împotriva Axei (Polonia, Norvegia, Olanda, Belgia, Iugoslavia, Grecia), deși URSS fusese aliată cu Germania Nazistă până în vara 1941, și deși Franța oficială, cea
Lovitura de stat de la 23 august 1944 () [Corola-website/Science/319829_a_321158]
-
Punerea în aplicare a decretului a trebuit să aștepte până ce situația internă a Italiei s-a consolidate și clarificat: în aprilie 1945(sfârșitul războiului), Italia era o țară învinsă ocupată de trupe străine, deținea un guvern ce obținuse titlul de cobeligerant și o parte a populației a contribuit la eliberarea țării de ocuparea tedescă. Doar în primăvara anului următor a fost posibilă punerea în aplicare a decretului privind referendumul. Campania electorală a fost marcată de incidente și conflicte mai ales în
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
acordului de armistițiu,Finlanda a fost obligat să expulzeze trupele germane din țară. Acest lucru a dus la război Laponiei. Finlanda nu a fost "de jure" membru al Axei,deoarece nu a semnat Pactul Tripartit. Deci ,Finlanda a fost un cobeligerant al Germaniei Naziste. De partea Axei,Finlanda nu a luptat decât cu Uniunea Sovietică,aceasta furând Istmul Caelian,care este acum parte a Rusiei. Finlanda a trebuit să cedeze aproape 10% din teritoriul său, inclusiv al doilea cel mai mare
Istoria militară a Finlandei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323636_a_324965]
-
teritorii și să țină sub control conflictele interetnice dintre români și maghiari. La Conferința de la Yalta URSS-ului i se recunoscuseră interesele speciale din România. În timpul tratativelor de pace de la Paris, delegația română nu a reușit să obțină statutul de cobeligerant, România, ca țară învinsă, fiind obligată să accepte prezența trupelor sovietice pe teritoriul național și plata unei uriașe despăgubiri de război. Comuniștii nu au jucat decât un rol decorativ în guvernul regal român din ultima perioadă a războiului, cabinet prezidat
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
Delegația română la tratativele de pace de la Paris a argumentat că și guvernul Pétain, singurul legal în Franța în perioada iunie 1940 - august 1944, fusese un aliat al Germaniei fără ca asta să tăgăduiască Franței dreptul de a fi numărată printre cobeligeranți, dar URSS și-a impus punctul de vedere și prin condițiile Tratatului de la Paris din 1947, Aliații au refuzat României statutul de stat cobeligerant. Pe principiul că "cel care ocupă un teritoriu își impune și sistemul său social", armata sovietică
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]
-
fusese un aliat al Germaniei fără ca asta să tăgăduiască Franței dreptul de a fi numărată printre cobeligeranți, dar URSS și-a impus punctul de vedere și prin condițiile Tratatului de la Paris din 1947, Aliații au refuzat României statutul de stat cobeligerant. Pe principiul că "cel care ocupă un teritoriu își impune și sistemul său social", armata sovietică a impus venirea la putere a cominterniștilor și comuniștilor. La presiunile URSS, guvernul Sănătescu este dizolvat și înlocuit cu guvernul Rădescu (decembrie 1944 - martie
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]
-
Emanuel al III-a demis pe Mussolini, punându-l sub arest, și a început negocieri secrete cu Aliații. Italia a semnat apoi un armistițiu cu Aliații pe 8 septembrie 1943 și s-a alăturat mai târziu la aliații occidentali în calitate de cobeligerant. La data de 12 septembrie 1943, Mussolini a fost salvat de către germani în Operațiunea Oak și un stat marionetă, a fost format în nordul Italiei , deși a exercitat puțină putere reală și Italia a continuat în calitate de membru al Axei Pactul
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
Vardar, drept rezultat mai bine de 150000 bulgari fiind expulzați din Tracia de Vest. Deși Finlanda nu a semnat niciodată Pactul Tripartit și din punct de vedere (de jure) nu a fost o parte a Axei, a fost doar un cobeligerant în lupta împotriva Uniunii Sovietice. Finlanda a semnat Pactul Anti-Comintern în noiembrie 1941. Pactul Ribbentrop-Molotov din august 1939, între Germania și Uniunea Sovietică conținea un protocol secret, împărțirea mare parte din Europa de Est și Finlanda, atribuindu-i sfera de influență sovietică
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
globale, caracterizate prin pace și stabilitate. Apartenența la ONU oferea oricărui stat siguranța atașării la micile favoruri ale taberei învingătoare, dar și iluzia unei protecții oferite de noua comunitate internațională. În condițiile postbelice, atunci când României i se refuzase statutul de cobeligerant iar Tratatul de pace fusese presărat cu suficiente clauze umilitoare, șansa integrării în ONU părea a fi singura carte câștigătoare dintr-o bătălie diplomatică postbelică pe trei sferturi pierdută. Admiterea în Națiunile Unite ar fi redat Bucureștiului credibilitatea internațională antebelică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În 1944 i se încredințează (până în 1945) și conducerea noii serii a cotidianului liberal „Viitorul”, unde semnează editoriale privitoare la situația social-politică din țară, susține o campanie de presă viguroasă în favoarea recunoașterii dreptului României la statutul (și reparațiile) de stat cobeligerant. În 1939 mai trecuse printr-o experiență revuistică, editând singurul număr din „The Rumanian Quarterly”, publicație a Societății Anglo-Române, în paginile căreia se vor întâlni semnăturile lui N. Iorga, Gh. Brătianu, George Fotino, Ion Pillat, Păstorel (Al. O. Teodoreanu), Cella
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
de independență, iar în final de declanșare a procesului de normalizare a relațiilor în Europa și îmbunătățirea climatului politic în general. Soluția ideală pentru România ar fi fost încheierea unui tratat de pace cu Germania; recunoscându-i-se calitatea de cobeligerant, ea ar fi avut o parte importantă de beneficii (chiar dacă prin împovărătorul Tratat de pace (Paris, 1947), i se impusese măsuri drastice, ar fi existat un prilej de a obține reparații , de a fi revăzute unele prevederi excesive renunțarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
aceasta intrase în CAER (1945), și în anul 1955 România a devenit membră a Pactului de la Varșovia, fiind nevoită să se alăture, efectiv, pozițiilor URSS. România, la Conferința de la Paris, din 1947, a încercat, fără succes, să obțină statutul de cobeligerant în cel de-al doilea război mondial, dar nu a reușit să obțină nici sprijinul URSS. Prin primirea în ONU, în anul 1955, României i s-a deschis posibilitatea de a avea contacte și a dezvolta relații cu numeroase state
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Brătianu decide astfel să meargă la Nicopole pentru a da ordin trupelor române; <ref> ANIC, fond familial Brătianu, dosar nr. 591/1878, f. 12. </ref> </footnote>, nedorind să intre În acțiune fără a obține eventuale garanții În privința recunoașterii statului de cobeligerant. Pe de altă parte, ministrul de Externe austro-ungar, ce se erijase În consilierul cercurilor conducătoare de la București, Îi lăsa de Înțeles agentului nostru diplomatic de la Viena că monarhia dualistă nu ar putea Împiedica pe români să acorde ajutor rușilor, Însă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
în 1926, R. Tagore a fost primit în țara noastră ca un adevărat sol al poporului indian. India a participat cu statut de invitat la Conferința de pace de la Paris din 1946, ca martor (Karel Liscki) pentru recunoașterea statutului de cobeligerant al României în al Doilea Război Mondial. Legături oficiale între Românie și India au existat și înaintea stabilirii relațiilor diplomatice româno-indiene la 14 decembrie 1948, la nivel de legație, aceasta fiind consemnată ca rezultat al tratativelor purtate la Ankara între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
posibilitățile de prelungire, dar cu condiția să rămână „cineva” (președinte, rector, decan, șef de catedră), altfel intră în criză identitară majoră. Unii dintre cei vârstnici sunt pur și simplu profesioniști deosebit de valoroși pentru domeniul lor. Ei sunt purtați de tăvălugul cobeligeranților, adesea pe post de portdrapel legitimator într-un război universitar care, purtându-se mai mult pe dos, arată mai degrabă a terorism soft. Ofensiva celor dintâi este, după părerea mea, perdantă nu numai fiindcă establishment-ul nu cedează și se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Realitatea TV. Ideea a fost foarte bună și atmosfera plăcută. După o dimineață în care puterea și opoziția s-au păruit în parlament, în stil autist, aruncându-și vorbe grele, fără să țină nici care să argumenteze, să dialogheze, reprezentanții cobeligeranți se aflau relativ de față, în Ateneul Român, zâmbitori, îmbibați de „spiritul sărbătorilor” și al sărbătoririlor. Poporul român, prin cei 4 000 de reprezentanți, sociologic eșantionați ca să ne dea percepția celor 17 milioane de alegători, își votase pe cei mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
deși în alegeri libere el nu putea obține decât 2-3% din voturi. Iar la Conferința de la Potsdam (sub semnul căreia se deschide volumul al XV-lea al jurnalului), tot la presiunile Moscovei, României i-a fost refuzat statutul de stat cobeligerant, în ciuda faptului că armata română luptase împotriva Wehrmacht-ului în Ungaria, Austria și în Munții Tatra. După cum arată însemnările lui Ioan Hudiță, perioada dintre 1944 și 1948 a constituit un nemilos război propagandistic, politic și economic dus de URSS împotriva
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
în rândul statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite. Cererea oficială de admitere în O.N.U. a fost adresată de ministrul român al afacerilor străine secretarului general al organizației la 10 iulie 1947. Cum România nu era recunoscută ca stat cobeligerant în cel de-al doilea război mondial, admiterea a fost tărăgănată până în 1955. În Consiliul de Securitate, pentru admiterea României au votat 9 state, iar S.U.A. și Taiwanul s-au abținut. JOI, 15 DECEMBRIE JAN VERMEER VAN DELFT În 1675
Agenda2005-50-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284497_a_285826]
-
de cai; eliberarea prizonierilor de război (sovietici, englezi și americani, ca și a celor români). România deși a luptat pe frontul de vest, fiind citate actele de luptă ale soldaților români prin ordine de zi, nu a fost considerată stat cobeligerant, dar în cadrul despăgubirilor de război, România, printre altele, a trebuit să accepte ridicarea fabricilor de zahăr din Ițcani și Ripiceni ca și altele, printre care troleibuzele din Craiova, care erau captură de război din Odesa. La 9 octombrie 1944, Winston
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lipsit reprezentanții occidentali și opoziția românească. La sfârșitul anului sa făcut etatizarea Băncii Naționale a României și după multe consultări, întâlniri, tratative, etc, la 10 februarie 1947 s-a semnat Tratatul de pace cu România, care printre altele prevedea: România nu este stat cobeligerant, cu toate că a luptat împotriva hitleriștilor și au fost date o mulțime de ordine de zi pe front pentru acte de eroism a ostașilor români și regele a fost decorat de Stalin; România este stat independent, egal în drepturi cu celelalte
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de cai; eliberarea prizonierilor de război (sovietici, englezi și americani, ca și a celor români). România deși a luptat pe frontul de vest, fiind citate actele de luptă ale soldaților români prin ordine de zi, nu a fost considerată stat cobeligerant, dar în cadrul despăgubirilor de război, România, printre altele, a trebuit să accepte ridicarea fabricilor de zahăr din Ițcani și Ripiceni ca și altele, printre care troleibuzele din Craiova, care erau captură de război din Odesa. La 9 octombrie 1944, Winston
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]