571 matches
-
hrana lor și, cel mai important, așteptăm viitorul, muncind din greu împreună. Deși, undeva, tot ce stă în spatele celor treizeci de ani petrecuți în România începe să crească făcându-se ca o colină pe spinarea mea. O colină sau o cocoașă, depinde de ce sens dau eu acestui conglomerat misterios, totul depinzând, cred, de ceea ce am trăit inconștient, ceva care s-ar numi camera goală, acolo unde stă sufletul ca un spectator extatic la spectacolul extravagant al spiritului care m-a animat
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Acesta se activeaza prin sine, amalgamînd referințele cele mai diverse cu o ușurință, cu o fluiditate care constituie ele însele o virtute poetica (funcționalitatea, "fiziologia" formei fiind o componentă a substanței): "îți mai aduci aminte minodora/ cum ciocăneai dimineață la cocoașă mea/ și dinăuntru se-auzea nilul susurînd/ și palmierii și viperele mici și galbene/ ca niște jartiere de damă/ și glasul lui ramses/ proaspăt trezit din somn/ cînd tocmai te visase/ în slipul tău triunghiular/ în care clipea ochiul lui
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
secundă a viziunii bizare: "eu sînt șam/ am o femeie cu un picior verde/ și cu urechea tăiată/ am o femeie rasă-n cap/ și cu țîțe lungi că de capră" (Șam se recomandă cititorilor săi). Sau: "am și-o cocoașă/ mi-a dat-o mama cînd era cămilă/ în rest sînt o fire veselă/ cînd plouă îmi vine să merg la cinema/ dar stăpînul îmi pune lesă/ sînt un cățel ud rabd și tac/ fac colăcei mici și galbeni/ mă
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
e ziua mea/ fac șaizeci de ani/ anul trecut pe chomolungma/ încă mă întîlneam cu hilary/ (au rămas două mîini la mine-n fotoliu/ nu înțeleg cine le-a uitat acolo)/ de la servici am primit în dar/ un cocos pentru cocoașă mea/ poate-mi arată cineva/ cum să cînt la el/ n-am a ma plînge/ sînt un șam răsfățat/ mă gudur la picioarele patronului/ îi pun la loc bătăturile/ el mă bate pe umăr/ e destul pentru azi/ schimbă-te
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
la cîmp, în bătătură, cu animalele; a avut și ghinionul unui bărbat bețiv și violent, care însă era omul ei și stîlpul casei, așa că-i răbda bătăile și-i făcea zile grele fiică-sii ca să n-o ia amîndouă pe cocoașă. Acum e singură, copiii sînt departe, dar mai bine-așa decît să muncească pe casă și masă la cuscra din Oltenia, unde o tot cheamă fata. Sînt 14 oameni, 14 vieți rupte de experiența războiului, a comunismului, a schimbării prea
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
obicei îmbrăcați în negru, purtând insigne, pistoale și bocanci „ca-n filme", gata să te ia de guler dacă zăbovești o clipă mai mult în fața vitrinei pe care-o au în grijă și neezitând să-ți aplice un baston peste cocoașă dacă te plângi c-ai fost furat la cântar. Întâmplarea face ca, de câteva luni, să trec aproape zilnic pe lângă sediul unei „agenții de badigarzi" celebră pentru isprava de-acum un an, când din seiful inexpugnabil au dispărut trei miliarde
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
decepție a sinelui îl împiedică, după toate probabilitățile, pe autor a se lansa în nume propriu, îndemnîndu-l la un deghizament. Fără complexe, bardul ne înfățișează un "proscris" provincial, în figura căruia, evident, se răsfrînge simpatetic: "Proscrisul urbei părăsește ultimul/ bodega cocoașa fumului acru// îmbrăcat în negru întotdeauna/ în negru și întotdeauna nebărbierit// bătrînul pășește încet/ cu bastonul lovește ritmic caldarîmul/ trezind praful perdelelor ofilite// nimeni nu știe unde înnoptează// este artist ratat? un părăsit de viață?/ timpul s-a poticnit în
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
Ofelia Prodan Nae zburătorul Nae zboară. El poartă pe cocoașa din spate o rață sălbatică și, când rața fâlfâie cu putere din aripi, Nae se ridică în aer și zboară până la supermarket. Rața fâlfâie din ce în ce mai lent din aripi și Nae aterizează în fața supermarketului. Cu rața pe cocoașă, Nae intră în
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
El poartă pe cocoașa din spate o rață sălbatică și, când rața fâlfâie cu putere din aripi, Nae se ridică în aer și zboară până la supermarket. Rața fâlfâie din ce în ce mai lent din aripi și Nae aterizează în fața supermarketului. Cu rața pe cocoașă, Nae intră în supermarket și își cumpără tutun, bere și o sticluță cu apă de colonie, apoi se întoarce tot în zbor în apartamentul lui de la etajul 10 din Romancierilor, Drumul Taberei. Se așază comod pe fotoliu și pornește televizorul
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
colonie, apoi se întoarce tot în zbor în apartamentul lui de la etajul 10 din Romancierilor, Drumul Taberei. Se așază comod pe fotoliu și pornește televizorul. Nae se uită la meci, fumează și bea bere după bere. Rața sălbatică doarme pe cocoașa lui. Echipa favorită a lui Nae câștigă meciul detașat. Nae urlă de bucurie și se aruncă pe fereastră cu gândul să tragă o tură de zbor peste oraș. Rața se trezește exact când Nae era să se prăbușească. Ea fâlfâie
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
și proaspăt de lavandă. Nae zâmbește din nou gândindu-se că așa trebuie să se simtă și un preot când își stropește enoriașii cu aghiazmă. Cam așa e treaba cu Nae: el zboară de fiecare dată cu rața sălbatică pe cocoașă și încă n-a ajuns nicăieri. Costache cine e de vină pentru tot ce mi se întâmplă pentru faptul că plec la cumpărături și pe drum uit tot ce am de cumpărat sau pentru faptul că mă urc în autobuz
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
Horia Gârbea mi-a spus: fiul meu ia cocoașa asta ia cîrjele astea și ochiul de sticlă și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus că liftul nu merge scara e ruptă iar scripeții demult s-au blocat în rugină mi-a spus: fiul meu ia pușca asta
Până sus by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6207_a_7532]
-
mai rămâne nimic e sufletul pulverizat în aer și ziduri neființa la fel de iluzorie ca și trupul II Acolo unde cele începute nu vor fi nicicând terminate Unde soarele iese din Gange pe scut Unde pământul se învârtește pe loc Sub cocoașa secată a vacii de foc Acolo idolii se odihnesc la soare tihnit Împart eternitatea în cupe mici de culoarea șofranului Încurcă trupuri și schimbă sufletele între ele Ziua se joacă de-a moartea cu răbdare ironică Și o iau de la
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
o frânghie între Scyla și Caribda din mine, risipind într-un moment de sinceritate totală luxoasele umbre ce-nvăluie trupul imaterial al morții. aș mai adăuga, onorată instanță că ursitoarele îmi preziceau altceva cu totul altceva. viață trăită în umbra unei cocoașe ca un fel de bășică supradimensionată umplută cu neputințe, așa mă imaginez în nopțile de confuzii și insomnie: Quasi-modo dezmoștenit prinț parizian, vibrând la atingerea poemelor incendiare ale iubirii. vis cu arlechini, cu vitralii și cu dans la tulpina catedralei
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
fiecare an, când se măsurau iarăși curțile. Ordin de la Tropăneață, președintele c.a.p.-ului, și de la mai marii țării, capi pe la județe. De la cei cu grija față de om! Nu cumva să li se dezlipească burta și, de-aici, probleme cu cocoașa croită la comandă, de cum s-a liniștit Al Doilea Război Mondial. - I-auzi! Clopotele! Și la noi, ca peste tot! - i am atras atenția Elenei. - Le-aud! Bine Însă că am ajuns. În rest, Îmi spune el, tăticuțul meu, de ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
relaxează, iti făcea un masaj pe gât, cap, frunte și numai apoi te tunde și bărbierește și asta la înaltă ținută și numai la prețul de 5 $ UȘA. Așa cum există și automobilul Mercedes S-classe lângă trăsura trasă de boul cu cocoașă, care are frâiele băgate prin nări. Dar să spunem și despre cele bune și frumoase, văzute tot de noi. KOCHI, care se mai scrie și KOCHIN, se citește Kocii, este situat pe coasta de Vest, în Sudul Indiei, capitala provinciei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
relaxează, iti făcea un masaj pe gât, cap, frunte și numai apoi te tunde și bărbierește și asta la înaltă ținută și numai la prețul de 5 $ UȘA. Așa cum există și automobilul Mercedes S-classe lângă trăsura trasă de boul cu cocoașă, care are frâiele băgate prin nări. Dar să spunem și despre cele bune și frumoase, văzute tot de noi. KOCHI, care se mai scrie și KOCHIN, se citește Kocii, este situat pe coasta de Vest, în Sudul Indiei, capitala provinciei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aceasta, c-o singură fațăcea de viitor ! ......................... Pentru ceea ce fusese răzbunare Ianus a recuperat prin informatori Adevărați negi în zona lui Ianus cel Viteaz. decembrie 1979 INSCRIPȚIE ȘTEARSĂ Movila-ntre dealuri e ca un cauc de pământ sau ca o cocoașă verde de timp numai calu-ngropat-n ea poartă-n potcoavă semnele blestemului Totul stă-n picioare. Stăpânul a pierdut și a muncit ca ocnașul apoi a udat cu țuică iarba de alături să crească până la brâul calului. ISCĂLIREA CRUCILOR
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
ar fi umflați cu țeava. Seamănă cu egumenii. Egumenii ortodocși ca și egumenii birocrați au o grăsime puhavă, albă-feminină, extrasă din mâncări fine și arhiabundente, din sedentaritate și aer confinat."; "I.V.Stalin avea o mână mai lungă decât cealaltă, puțină cocoașă, privea ca un lup încolțit din toate părțile. L-am văzut în această postură și la cinema, la un jurnal vorbitor. Despre mâna lui lungă povestesc martorii oculari." etc. Libertatea spirituală a lui Petre Pandrea este șocantă chiar și azi
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
pe dona juana și încep să mușc din ea ca dintr-o felie de pepene roșu/ după ce o sărut pe părul ei lung și încep ca un imperiu de furnici să-i mănînc părul și unghiile/ după ce mă sui pe cocoașa lui dumnezeu și-ncep în loc s-alerg călare pe el ca pe-o cămilă infatigabilă nemuritoare să mănînc tăbăcita cocoașa-a lui dumnezeu/ mă așez în fața oglinzii mă privesc cu multă admirație și pornesc încet încet să-mi scot ochii
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
părul ei lung și încep ca un imperiu de furnici să-i mănînc părul și unghiile/ după ce mă sui pe cocoașa lui dumnezeu și-ncep în loc s-alerg călare pe el ca pe-o cămilă infatigabilă nemuritoare să mănînc tăbăcita cocoașa-a lui dumnezeu/ mă așez în fața oglinzii mă privesc cu multă admirație și pornesc încet încet să-mi scot ochii/ și mă-ncumet înmuindu-mi mîinile în căușile pline cu sînge de pe obraz să scriu poeme roșii pe aerul alb
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
multe întâmplări, fantome, coincidențe, vise onirice, corecte pe spații înguste. Se lasă impresia unui resemnat, prins în capcanele destinului, ale unor forțe care acționează haotic, la care eroul nici nu se opune întâlnindu le, purtându-le inexplicabil, ca pe o cocoașă păgubitoare. Ciprian rămâne personajul cumva resemnat. Nu este nici eroul de prisos, nici inadaptabilul, cu toate acestea el se străduiește să fie erou al timpurilor noastre. Ion Catrina apare mai apropiat de Max Blecher, decât de Camil Petrescu sau Anton
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
aia ce faci tu, femeie? Te relaxezi?”, “Da, mă relaxez!”. “No, păi stai atuncea, că-ți mai dau și io niște relaxare, că poate nu-ți ajunge”. Și dă-i, și dă-i, o să-i mai dea niște relaxare pe cocoașă, în dulcea tradiție misogină de pe la noi. Cu toate aceste victime colaterale (care, dacă nu și-ar fi luat-o din motivul ăsta, și-ar fi luat-o oricum, din oricare altul), mie mi s-ar fi părut OK ca spotul
Un bărbat epuizat e întotdeauna mai puternic decât o femeie odihnită by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20926_a_22251]
-
efortul depus să fie mai mic . -Pupat-e-aș Ionele pe sufletul tău bun,se auzea vocea ascuțită a Floarei care-și țuguia buzele și-l săruta pe obraz. Nu-mi plăcea femeia,nu știu să vă spun de ce.Mă temeam de cocoașa ei și de picioarele inerte pe care le ținea pe treapta căruciorului,dar mă impresiona puterea și viteza cu care manevra aparatul atunci când niciunul din nepoții săi nu era prin preajmă să-l împingă.Ușor aplecată în față din cauza coloanei
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
a plăcut să-i privesc cum se târăsc, dar niciodată nu am suportat să se târască spre mine lipicioșii aceștia ce-și poartă casa-n spinare alergând din loc în loc, parcă ar căuta eternitatea și nu pot păși dincolo fără cocoașa calcaroasă”. Interesant de remarcat că și Tânărul X și Bătrânul X, dau acestor târâtoare însușiri antropomorfice. Târâtoarele sunt perseverente și par a avea un singur gând: să invadeze totul. De aici și teama celor doi care se văd cotropiți de
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]