129 matches
-
Marină Constantinescu Nu Știu de ce, dar de o vreme încoace leg traseele și întîmplările zilnice de semne, de semnificația întîlnirilor, de suma coincidentelor care scoate la iveală o mică perla lucrata cu migala în mine, în interiorul meu, fără știința mea. Abia cînd o zăresc, descopăr în transparență ireala miracolul facerii ei, lumina care imi arată partea necunoscută din chiar timpul pe care il
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
Marius Chivu Câteva coincidente (sau poate nu) de netrecut cu vederea mă ispitesc să-l asemăn pe Anatol Moraru cu prozatorii târgovișteni: debutează la 40 de ani cu o literatură livrescă, ingenioasă (și bine temperată), plin de umor și de (auto)ironie, cu un
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
1, anul 1. Pentru cei care nu știu sau au uitat, Mopete este un "personaj" celebru din poezia unui poet celebru, Mircea Ivănescu. Fiecare număr al revistei va găzdui o scrisoare către Mopete a unui tînăr ("pentru care literatura este coincidentă cu spațiul în care Dv. trăiți"). În acest prim număr, sînt și alte lucruri demne de a fi citite: un eseu despre Kundera și faimoasa epistolă din 1993 a lui Joseph Brodsky către Va¹lav Havel referitoare la postcomunism. l Ca
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
lui O^Hara), scriind despre sine ca despre un om concret, tratîndu-și prietenii și cunoștințele drept personaje, dedicîndu-le unele poeme etc. Există negreșit o orientare anglo-saxonă a creației d-sale, prima de-o asemenea decizie și prestanță în lirismul românesc, coincidentă, am zice, cu ceea ce se cheamă etapa postmodernistă, opunînd adică spectrul biografic, confesiunea individualizată detașării impersonale specifice modernismului (nu insistăm pe-o asemenea distincție doctrinară, mulțumindu-ne a o sugera, căci nu sîntem convinși de-o evidență a desprinderii categorice
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
în afară, o ieșire din biografie, ca modalitate a unei poetici compensatoare. Rimbaldian, poetul nostru dorește cu ardoare a se identifica printr-un "altul". La un moment dat, acest "altul" este mopete (un "erou liric" formal diferit de autor, deși coincident în bună măsură cu canonul sensibil și comportamental al acestuia, spre deosebire de Plume al lui Henri Michaux), prin care încearcă a se dedubla, deci a-și abandona sinele. E o extrovertire relevantă. O alienare delectant-amară, în cadrul căreia epicul (mod general, expiator
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
am fi putut s-o formulăm mai bine. Mulțumim! Cît despre anchetă, care a stîrnit dezbateri pe la mesele de Anul Nou, vom reveni cu cîteva ecouri. Deocamdată doar o precizare tehnică: Liviu Antonesei și Gabriela Gavril, care au dat răspunsuri coincidente au fost socotiți, pe drept, credem, ca două persoane distincte. De aceea numărul de critici iese 34 și nu 33.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
de la Yalta (!). În anul 1964, China a intrat în „clubul” tărilor deținătoare de bombe atomice, fabricând aceste temute arme tot în această regi une. Au urmat India și Pakistanul, ambele țări vecine cu provincia Xinjiang. Să fie oare numai simple coincidente proliferările de armament nuclear cu această vecinătate? Iranul este, de asemenea, vecin cu provincia în cauză și cu multă dorință de a fabrica armament nuclear. O bombă atomică (ce poate încăpea într-o valiză) în mâinile unor teroriști ca cei
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
din punctul de vedere al cititorului, cît și al editorului. Sper că logo-ul Ai carte, ai parte să funcționeze în ambele sensuri". Costache Olăreanu. "(...) Sufăr de lipsa unei instalații de aer condiționat și, bineînțeles că mai sufăr și din cauza coincidentei celor două manifestări, cea de la Neptun (întîlnirea scriitorilor din diaspora - n. Cronicar) și acest Tîrg de Carte". VINERI, în miezul Tîrgului: numărul vizitatorilor, în creștere, depășește capacitatea lifturilor care nici nu mai sînt "tocmai tinere" (L.M:). Gala Premiilor Aspro
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Putem semnala și ceea ce avem impresia că e o persiflatoare anticipare textualistă - o poezie a poeziei țesută din firele mărturisirii simbolic-tehnice, în dualitatea revelării obiectului așa-zicînd tematic și al obiectului așa-zicînd meșteșugăresc, coincidente în travaliul de "țesător" ce le-a dat naștere: În ceea ce privește sfîrșitul Isadorei, țin, domnule, să vi-l reamintesc: "Une longue echarpe/ Un châle (rouge) qui la detestait"! Pentru că uneia ca ea, mecanicele urzitoare vor fi decis să nu-i ursească
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
două serii complementare de "epigoni": o serie de epigoni "prin antecedență" și o serie de epigoni "prin descendență". E vorba, desigur, nu atît de patologia epigonismului, cît de exercițiul recurent al (cam) aceleiași structuri, promovată prin formule incidente, de nu coincidente. Pillatismul își are, deci, izotopia sa". Așa cum un regizor actual intervine, uneori extrem de voluntar, în textul piesei de teatru pe care o pune în scenă, Al. Cistelecan are ambiția de-a modifica radical scenariul critic închinat pînă acum poetului de
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
te definește tot atît de profund ca și întîmplarea propriu-zisă. Dacă nu chiar mai mult. * Se-ntîmplă să gîndești fiindcă nu poți (nu ai cu cine) vorbi. Oralitatea potolește reflecția solitară, așa cum umbra - înțelepciunea optică - potolește arșița soarelui. * Realul pur este coincident cu prezentul pur. Ficțiunea aparține trecutului sau viitorului. Trecutul și viitorul: timpurile ficțiunii. * Atîtea cunoștințe de vîrsta mea sau chiar mai tinere, unele apropiate și dragi, au pășit deja dincolo. Ce-au lăsat în urmă? Mici goluri ale sufletului, în
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
Grigore Cartianu, abordează cazul lui Concret, în editorialul de astăzi din Adevărul, Cartianu scrie poveste unui prieten, Țânțu, care acum, vreo 10 ani, s-a sinucis de rușine după ce îi furase o bucată de slănină unei bătrâne din sat. Culmea coincidentei, se pare că un alt prieten de-al lui Cartianu, de data asta Vulturica, s-a sinucis și el, tot după ce îi furase o bucată de șuncă unei bătrâne din sat, după cum scria jurnalistul într-un editorial publicat în 10
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
poet al vinului. Prin el, în această optică, se „atinge o culme a rafinamentului în literatura noastră” (p. 284). Sunt aici premise pentru o originală și necesară reconsiderare a poetului. Perioada de după al Doilea Război marchează o nouă cădere calitativă (coincidentă, desigur, cu perioada realismului socialist). Confuzia de valori e suverană și în viticultură, și în literatură. (Dacă admitem că oenologia e un domeniu cu reală „morgă” a valorii). Nepriceperea simulată de Sadoveanu lasă locul unui dezinteres global. Poeții (Nichita Stănescu
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
în „Piața Constituției”. De la distanță, și cu „ochiul liber”, poți constata niște evidențe. Numărul celor prezenți nu este egal cu numărul celor așteptați, și nici cu numărul celor declarați ca prezenți, de către organizatori. Faptul că, din diverse regiuni ale țării - coincidente cu „regiunile istorice” - vin mici grupulețe cu pancarte mari, nu înseamnă că manifestarea are un caracter național. Apoi, marea majoritate („majoritatea zdrobitoare”) a celor prezenți sunt oameni în vârstă. Iese izbitor în evidență contrastul dintre această mulțime de vârstnici - pensionari
Antena 3, ANAF-ul 2 şi Anatema 1 (II) [Corola-blog/BlogPost/94071_a_95363]
-
ne-am arăta reticenți față de marii hoți, mereu fauri de noi tertipuri, de alte fructuoase modalități de a conduce spre proprii buzunare capitalurile unor bănci, întreprinderi, societăți, primării etc. etc.? De unde atîta neagră invidie?" Înrudită, însă de cele mai multe ori chiar coincidentă cu o atare insolită elită, apare clasa "omului sobol", a îmbogățitului ce, revenind "teafăr și îndemn" din aventuroasele-i ieșiri, se retrage în falnica sa locuință proaspăt construită, cu o suprafață de multe sute de metri pătrați, cu piscine, parc
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
interpretării (componistice ori instrumentale). b) Către-acum se acordă unei expresii de recuperare dinspre-cândva (înainte de acum), către-acum-ul în care deja (și) suntem (cei aflați în audiție). Acest mod imprimă orientării un caracter teleologic, de tendință către o finalitate virtual sau presupus coincidentă actualității. Ca atare, expresia lucrării muzicale dezvoltă un arc de narativitate, analog fiziologiei respirației, expirând din (de după) inspirație. Lucrările de acest tip frazează în expresivizare, legând semnificativ între două poziții narative, incipit → finalis, printr-o stare-vector de indubitabilă orientare către-finalis
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
multe ori chiar pe aceeași pagină, autorul ne avansează o explicație mulțumitoare asupra subiectului care (se) scrie; după care vine cu nuanțe și puncte noi ce schimbă perspectiva. E un permanent și fascinant joc al măștilor alternante și al identităților coincidente, o asumare a complexităților naturii umane, recunoscute și discutate ca atare. Cu cât aprofundezi mai mult subiectul Paler, cu atât acesta se ramifică și diversifică, se etajează și reorganizează într-un sistem complex de semne și referințe: individuale și istorice
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
noștri, Octetul de George Enescu și Cvartetul consonanțelor de Pascal Bentoiu, autor Martin Kowalevski, care face o analiză pertinentă, științifică, a celor două partituri, pe baza metodei psihologic-fenomenologice a ”gestaltismului”, O versiune românească a mitului lui Oedip (Olguța Lupu), Contrarii coincidente în destinul solar al lui Oedip (D.Petecel), ” Cu pași mici spre nefericire” - transcendența secundei ca interval de bază în Prologul operei Oedip (Roberto Reale), Relația elev-profesor, după concepția lui George Enescu (Constantino Salvatore), Cercetări asupra doinei, cercetări asupra lui
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
ale publicului din România cu lucrările muzicale ale acestui compozitor cu totul special. Așadar, prime audiții naționale, cu toate că lucrările compozitorului Pekka Jalkanen au fost deja cântate în Finlanda și în multe alte locuri din lume. Mai mult sau mai puțin coincident, Vecernie pentru kanetele solo a fost cântată și într-un concert din Canada exact între cele două performări ale aceleiași piese, de către Eva Alkula, la Târgu Mureș și București. Și dacă tot am pomenit de interpreta finalndeză, să reținem și
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Din păcate, frumosul său vis, după război, va deveni un coșmar, patria-i nu va fi nici întreagă, nici liberă, iar "sclavii" vor schimba doar stăpânul, din verde în roșu. însemnările din jurnalele scriitorilor privind anii 1940 sunt, istoric vorbind, coincidente cu istoria: mersul războiului în defavoarea aliaților, dezmembrarea țării, pericolul comunismului, teroarea legionară. Ele vin ca noi mărturii despre evenimentele tragice pe plan european și național al acelui moment. Mai este însă ceva și am spus-o, fără să exemplific, încă
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
critică, Pornind de la un vers, era încă interesantă, ulterioara La formarea ideilor (2005) oferea panorama nefericită a înnobilării unor necunoscuți. Pur și simplu, Coșovei închidea ochii la evidențe pentru a se bucura de unul singur de o lume a lui. Coincidentă, aceasta, cu lumea poeziei lui. Pe care o arhitecturase în așa fel încât să fie, pentru el, controlabilă. De aici acea stridentă repetitivitate a formulei de la un volum la altul. Criticii n-au spus-o (preferând să denunțe în schimb
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
Fostul premier Adrian Năstase, în prezent încarcerat la penitenciarul Jilava, îi prezintă, într-o postare pe blogul personal, pe procurorii care s-au ”ocupat” de dosarul ”Mătușa Tamara”, aflați ”sub supravegherea” procurorului-șef al DNA, Daniel Morar, și cu legături ”coincidente”cu fostul ministru al Justiției, Monica Macovei. ”E bine, Manuel Barroso? Nu e așa că DNA e independent?”, întreabă Adrian Năstase în comentariul său. După ce Adrian Năstase a fost achitat definitiv de completul de cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație
Adrian Năstase prezintă procurorii care s-au ocupat de ”Mătușa Tamara” () [Corola-journal/Journalistic/42445_a_43770]
-
pe aleșii pentru o nouă zidire. Omul se eliberează metafizic atunci când se află în starea de har al actului creator. Liber să fie co-dumnezeiesc. Poezia, crearea sa, este o experiență solitară, unică, intransmisibilă, incomunicabilă. Nici poetul nu o poate trăi coincident a doua oară. Unde se înscrie ea în totalitatea spirituală cosmică ? Ne vom reîntâlni cu ea vreodată în istoria veșniciei ? Ochiul transcendental Trebuie să mergem din creastă în creastă. Empedocle Eminescu consideră geniul o entitate care nu face parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
De acel farmec sfânt") care să preschimbe iubirea și iubita în entități nepieritoare, nu a avut loc, și cele două sfere axiologice, ritmate o vreme armonic de către poet în speranța comuniunii și osmozei, au rămas tot timpul paralele și nu coincidente, iar acum se despart pentru totdeauna, plecând fiecare pe traiectoria destinului său: "uman, prea uman"pe de o parte, hyperionic pe de altă parte. Ritmicitatea este conflictuală, tragică. Este o disritmie care se naște și exprimă o frustrare valorică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
e un eșantion al inanității întregii evoluții a omenirii, însă care e cel mai greu de acceptat. Deoarece coincide cu timpul individual, unul din cele trei timpuri ale istoriei, după Fernand Braudel (celelalte fiind timpul geografic și cel social), timpul coincident cu criteriile, cu sensibilitatea, cu umorile existențialului fiecăruia dintre noi. Astfel încît nu mai avem a face cu o confruntare speculativă a ființei numai cu istoria, ci și cu una concretă, vitală, la intersecția unicității persoanei, avînd o durată limitată
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]