994 matches
-
cuie însuși La răscrucea de pe cruce Răstignindu-se în plânsu-și. (Radu Gyr) Eminescu este nume Pentru țară - România, Și-i durerea dusă-n lume, Lacrima, dorul, mânia... (Nichita Stănescu) Eminescu este grinda, Cifrul nației române, Iar noi piatra, casa, tinda, Colbul ce din noi rămâne... (Adrian Păunescu) * Neamul românesc prin dânsul, Sacrul drept la nepieire Și-l asigură, prin plânsul Doinei lui de rătăcire... (Mircea Eliade) Referință Bibliografică: Corifeii despre Eminescu - plăsmuiri lirice / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PLĂSMUIRI LIRICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1496986099.html [Corola-blog/BlogPost/379623_a_380952]
-
lumii... Când mă iei de mână Simt că îl ating pe Dumnezeu... (“Plutind pe aripi de înger”) Iar în poemul “Fără tine”, Marius Cioarec își continuă declarația de iubire în același registru: “Fără ochii tăi sunt orb Drumurile sunt doar colb cenușiu Fără ochii tăi Lumina lunii îmi pare șchioapă ... Fără glasul tău Coardele vocale-mi atârnă ca niște liane prăfuite Fără vocea ta Timpanele-mi rămân simple caverne tăcute ... În stilul poeților romantici, Marius concluzionează sugestiv: “Te iubesc până la lună
POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413178301.html [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
-
sorbit până la fund Tot veninul din clondir... De mult s-au ruinat pereții Cetății ce-a înconjurat-o... Războinicul ei cu armură, De-un secol...a uitat-o... Pe mormântul anonim Al unei inimi visătoare... S-au așternut anii și colbul... Doar amintirea "LUI" nu moare. Referință Bibliografică: MELANCOLIE DE VARA / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1681, Anul V, 08 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ada Segal : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1439022848.html [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
doar șirul prelung de spaime și mâinile mici, strângându-se deasupra capului, să nu mă lovească din nou piciorul acela cu pantof de lac și mâna aceea sub formă de gheară ...și depărtarea care durea când mama mea dispărea în colbul drumului, ducând cu ea parfumul de mere și mângâierea pe care nici nu mai știu dacă mi-a dat-o cândva, lăsându-mi mie doar atât: cerul ca un tăvălug înghimpat, o batistă și un ou. Tu trebuie numai să
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1427614584.html [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
vreme îndelungată de perși, bravii eroi din interior apărându-se din răsputeri. Însă zilele le erau numărate, perșii aveau o oștire numeroasă cu care se pregătea să cucerească cetatea. * În acele vremuri își ducea zilele, abia târându-și picioarele prin colbul nesfârșitelor drumeaguri de prin sărăcăcioasele sate de câmpie, un om amărât, un biet cerșetor care, în lungile și chinuitoarele sale peregrinări, lălăia cât îl ținea gura ori îngâna încetișor un cântec monoton și jalnic, ticluit și răsticluit de el după cum
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
crai fii de scai lehamite trai urdoarea din clipă admiră tot zdrăngănești și măsluiești pendule pentru punte: n-ai legături decât cu furi sfruntați fără de frunte... zeu impostor mințind de zor arca făr' de busolă - și eșuând fără comând în colburi - alveolă... brav asasin sughiț de-asin tu vrei pe Crist să-L sufleci ești claun ratat și sulfurat duhnind crezi că ne-ndupleci la înfrățiri și pângăriri cu-ai morții satìri-pureci sinucigași jalnici pungași funebru să ne-ntuneci... Timp măsurat
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
oară, cu ochii ațintiți în lungul drumului, rugăciunea pe care o rostise de o sută de ori pe zi, de cinci ani încoace, de când amândoi băieții îi plecaseră la război: "Întâlnește-i, Doamne, și adu-mi-i sănătoși acasă!". Prin colbul uliței, stârnit de hârjoana inocentă a câtorva copii, ochii împăienjeniți de-atâta plâns zăriră două siluete, apropiindu-se agale și sprijinindu-se una pe alta. Nu recunoscu în cei doi pe fiii ei, dar era încredințată că nu puteau fi
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
dealul acela Dealul acela, urcat de-atâtea ori de picioare desculțe, de tălpile crăpate de lutul amintirilor, rămâne semeț peste catapetesmele lumii ca o pavăza a inocenței din noi. Dincolo de el se arcuiesc mereu văile plângerii și-ale disperărilor noastre, colbul murdar al vorbelor prigonite de noi, în care diavolii roșii ai urii își plimbă țanțoș urletele. Numai dealul urcat în nopțile cu povești despre zâne și zmei rămâne reduta ce nimeni n-o poate distruge. Nici măcar noi. Leonid IACOB Referință
DEALUL ACELA de LEONID IACOB în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Dealul_acela_leonid_iacob_1333092363.html [Corola-blog/BlogPost/354835_a_356164]
-
n-ar fi locuit vreodată,liniștea provoacă durere.Vândută ca orice marfă,a devenit un ... XXV. PRIN SITA VREMURILOR, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1681 din 08 august 2015. Uși deschise către moarte Nimeni rostul nu le știe, Colbul lumii se împarte În ce-a fost... și va să fie! Lumânările durerii Veșnic stau în rugi aprinse, Sfeșnicele disperării Sunt de lacrimă prelinse Ruginesc prin munți de sare Suflete încarcerate, Ocne mari, ucigătoare, Zăvorâte-s cu uitare. Voi, cei
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
destine, Faceți loc de-o mângâiere Prin hârțoagele preapline. Nu uitați că nepăsarea E păcatul ce ucide, Lașitatea și sfidarea Porți spre viață vor închide. Haideți, de schimbați macazul ... Citește mai mult Uși deschise către moarteNimeni rostul nu le știe,Colbul lumii se împarteîn ce-a fost... și va să fie!Lumânările dureriiVeșnic stau în rugi aprinse,Sfeșnicele disperăriiSunt de lacrimă prelinseRuginesc prin munți de sareSuflete încarcerate,Ocne mari, ucigătoare,Zăvorâte-s cu uitare.Voi, cei care aveți putereSă schimbați ades
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
sclipind, și-n mână un inel. Se-opri în drum. În liniștea turbată Un lung convoi preumblă prin cetate ...De printre toți, un trandafir cu pată Îi face-un semn în zarea-ndepărtată. Se-apropie cu teamă... Răzbate de printre colbul rece, halucinant Un colcăit de lavă. Dar ce firavi sunt ochii ei! Privirea o trădează, Sclipirea lor - crâmpei de diamant. - Aleasa mea, ce cauți printre sclavi? Căzu, și prinse brațul ei plângând - Copila mea, neprihănită floare Te vor târî prin
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
își aplecă privirea; El face-un semn - cătușele căzură Pristavii sar... dar nimeni nu știură Că printre sclavi se rătăci iubirea! Îi luă povara, cu prețul vieții chiar, Și luă în piept o umbră ca de moarte. Căzu fecioara-n colbul de cleștar, Iubitul ei se-apropia de-altar Și lăcrima privindu-l de departe... III Pe-un alt decor, cu mii de ani în urmă Trecea Iisus cu-o Cruce grea în spate Lovit era, batjocorit cu glume, Pășea domol
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
Se adunau în curtea fără gard a bisericii Precista, lângă mormântul părăsit al unui prelat din alt veac unde jucau poker sau barbut, făceau poștă la chiștoace, înjurau ca niște camionagii și din când în când, scuipau cu măiestrie în colbul de pe jos.” Adevărați fii ai Dunării care-și ajungeau loruși, fără să aibă nevoie de alte jucării sau distracții. Autorul redă cu nostalgie și bucurie amară, cât mai fidel, lumea de atunci, văzută parcă într-un film alb-negru, cu locuri
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
oară, cu ochii ațintiți în lungul drumului, rugăciunea pe care o rostise de o sută de ori pe zi, de cinci ani încoace, de când amândoi băieții îi plecaseră la război: "Întâlnește-i, Doamne, și adu-mi-i sănătoși acasă!". Prin colbul uliței, stârnit de hârjoana inocentă a câtorva copii, ochii împăienjeniți de-atâta plâns zăriră două siluete, apropiindu-se agale și sprijinindu-se una pe alta. Nu recunoscu în cei doi pe fiii ei, dar era încredințată că nu puteau fi
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
le mai hrănea somnul.Se strâmbaseră băierile Cerului de cât amar încăpuse într-însul.Aerul înghițea sec,ultimile fărâme de viață,înainte ca vreun vânt să-i mai vânture aripile. ...În vara acelui an,buna împreună cu mama,odihneau veșnicia pe colbul întins peste tot,în casă.Ochii le ieșeau din orbite,mirați parcă de nestatornicia vieții,în care nu-și limpeziseră pe deplin,izvoarele. -Mamă,tare mi-e foame! Nu am mai mâncat de ieri.Și buna,femeie slugarnică chinului,o
FOAMEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1464597450.html [Corola-blog/BlogPost/378959_a_380288]
-
înăsprind liniile. Pe drum, lumea împestrițata a Bucovinei. Țărani români, ruteni, târgoveți trec pe langă evrei cu caftan și ungrofili austriecești. Pe largă Hauptstrasse se opresc trei călăreți în fața unei cazărmi cu gherete vărgate pentru sentinele, iar poștalionul aleargă răscolind colbul, tras de patru perechi de cai, biciuiți aprig de surugii. Acesta umbră din tristețea imensității provinciale cezaro-craiesti strică vioiciunea verdelui peisaj cu care copilul Eminescu venise de acasă. În această năvălire de zidărie germanica, bisericuța de lemn, învelita cu șindrila
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Toate Articolele Autorului DE-ȚI VA FI VREODATĂ DOR De-ți va fi vreodată dor de chipul meu, îți las ultima lacrimă neștearsă. Doar mâna ta de-o va atinge,ea se va usca. Rănită am fost și îngenunchiată în colb și pietre! În umbra unui gând, mă fură ultima lacrimă neștearsă. Atinge-o, de-ți va fi vreodată dor de chipul meu. Doar așa voi înălța iubirea, împrăștiată în fărâmituri,prin colb și pietre! Șterge-mi ultima lacrimă și-mi
DE-ŢI VA FI VREODATĂ DOR de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1444333453.html [Corola-blog/BlogPost/381771_a_383100]
-
va usca. Rănită am fost și îngenunchiată în colb și pietre! În umbra unui gând, mă fură ultima lacrimă neștearsă. Atinge-o, de-ți va fi vreodată dor de chipul meu. Doar așa voi înălța iubirea, împrăștiată în fărâmituri,prin colb și pietre! Șterge-mi ultima lacrimă și-mi închide rana (încă sângerândă), dar numai de-ți va fi vreodată dor de chipul meu. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: DE-ȚI VA FI VREODATĂ DOR / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE-ŢI VA FI VREODATĂ DOR de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1444333453.html [Corola-blog/BlogPost/381771_a_383100]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ȚI-AM SPUS Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului ți-am spus să nu te obosești căci mi-am pierdut iubirea în drum, în colb cu vinul de Cotești când mă făcuse-m scrum, ți-am spus să uiți că te-am iubit, că te iubesc și acum, prin lume eu am hoinărit ca un nebun, de aceea stai la tine acasă, căci eu nici
ŢI-AM SPUS de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1489475465.html [Corola-blog/BlogPost/377328_a_378657]
-
fie Pământul Străbun, înfricoșat mormânt să-i îmbie. Așa a lăsat Dumnezeu pe pământ Fiu al Luminii, lanț veșnic să fie Legătură divină-ntre om și pământ Lăsat să fie, de-apururi moștenire. Iar ciuma pământului, coloni și păgîni Născuți din colb de copite Să-și vadă de drum, pe alte meleaguri În eterna pustie. Referință Bibliografică: Dezrobirea Geto-Daciei / Aron Sandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aron Sandru : Toate Drepturile
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
s-au pregătit de culcare. PIERDUT ÎN STEPA IMENSĂ DE ZIUA NUMELUI Era 21 mai 1943, o zi frumoasă de primăvară, cu mult soare și cu mult praf, eram într-un marș de rutină. Mașinile Bateriei stârneau adevărați nori de colb care se depuneau pe mâini, pe față, cu excepția ochilor, care erau apărați de ochelarii de protecție, gura era plină de praf. Cred că parcursesem cam 100 de km fără să întâlnim un sat, o ființă sau măcar un iepure în
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
și cât mai brutal. După ce toate se vor fi terminat, chiar cu perspectiva celei mai crunte deziluzii la orizont, ne suntem datori nouă înșine să mergem pe jos, prin ploaie. Nu pentru a găsi răspunsuri, ci pentru a scăpa de colb și pentru a fi printre primii care zăresc culorile curcubeului. ” Hemingway nu s-a ascuns niciodata într-un turn de fildeș. Știa prea bine ca substanța operei unui artist este artistul însuși, viața și trăirile lui, și a reușit ceea ce
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-adio-arme-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
țesând acolo-n prag de vremi privesc un cod deschid în mine altul vecini de gând adună chei în lotus apoi o candelă se-aprinde-n ochii orbi mai știe cineva din câte fire păianjenul țesut-a-n capul cheii cuib și colb de ce s-a adunat în crăpătura din poarta-nchisă sau deschisă între lumi pe cine-așteaptă sfoara să o schimbe sau să o împletească iar și iar în mâna-mbătrânită printre ierburi sau printre spice sărutând în ani și ani soarele cerul
PRIVESC UN COD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1452970284.html [Corola-blog/BlogPost/378450_a_379779]
-
în buiestru Neînșeuați, fără căpăstru, Catran pe neporniții zori. Copite scapără lumină, Fulger-amnar de deznădejde. Amarnic pogorât pe mejde, Ciopor de tunete se-alină. În urma lor pământul zace Mustind sordid sub văl de clisă; La fel, povestea mea nescrisă, Așteaptă colbul s-o îmbrace. Năvala-n gând dezleagă patimi, De doruri, doruri despicate Și măști de picuri reci udate, Nu-s stropi ci, pur și simplu, lacrimi. *** Referință Bibliografică: ... pur și simplu, lacrimi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
… PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1441775920.html [Corola-blog/BlogPost/378241_a_379570]
-
pe de rost, O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost? Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac, Printre tomuri brăcuite așezat și el, un brac, Aticismul limbii tale o să-l pună la cântari, Colbul ridicat din carte-ți l-o sufla din ochelari Și te-o strânge-n două șiruri, așezându-te la coadă, În vro notă prizărită sub o pagină neroadă. Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]