85 matches
-
prosodie, de logică, cu tóte pleoșnițele sale chiar din o altă poezie, pe lîngă D. Bodnărescu, un alt poet lăudat al nouei direcțiuni? (vezi fotocopia pag. 395, semnată: Grădișteanu, 1873). În finalul articolului, Grădișteanu promitea cititorilor Revistei contimporane "o nouă colecțiune de salturi haslii luate din Convorbiri", dar, la intervenția lui V. Alecsandri, colaborator la ambele publicații, Grădișteanu amînă pentru un moment publicarea. În 1910, G. Panu scria în Amintiri de la Junimea din Iași: "Ce să zic de d. Grădișteanu, care
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
taxonomii adecvate, cele mai multe fiind grupate în capitolul generic cântece sociale. Excepții fericite au făcut colecția lui G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române (1885), care are câteva texte ale arestaților, aceea a lui Petru Bilțiu Dăncuș, de la sfârșitul secolului al XIXlea, Colecțiune de hori..., apărută postum, în 1970, aceea a Elenei Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român (1903), cu două texte ale închisorii, Bela Bártók, Rumanian Folk Musik (Haga, 1975), care cuprinde Jail Song (cântece de temniță) și aceea a lui I.
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
vă vorbi în vara trecută, la Veneția, despre manuscrisele cardinalului Anton-Maria Graziani, autorul vieții lui Despot, aflătoare în posesiunea descendentului acestei familii, contele Niccolò Magherini- Graziani. Intrând în corespondență cu el, am constatat că ar fi dispus să vândă această colecțiune, fie parțial, fie în întregime. Vin deci a vă propune cumpărarea ei, în numele unei instituțiuni de la noi, fie Academia Română, fie Institutul de Studii Bizantine, fie cel Sud-Est European. Arhiva Graziani, lângă care există și o arhivă Magherini-Graziani cu care nu
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
Conține 388 de codice, registre și mănunchiuri de manuscrise și scrisori, nu toate la fel de interesante. Anexez la această scrisoare un sumar foarte incomplet, extras din catalogul publicat de Mazzatinti, Gli Archivi per la Storia d’Italia. Vol[umul] IV. Interesul colecțiunii mi se pare a fi mai mare pentru Sud-Estul European. Graziani fiind nunțiu apostolic la Veneția, chiar în epoca lui Mihai Viteazul (1595-1599), și în Polonia e foarte probabil că în corespondența lui se vor găsi numeroase informațiuni privitoare la
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
altfel că el a fost în raport cu personalități ca Martin Cremer, N. Iamicki și o mulțime de nobili poloni, care sunt probabil cei ce i-au furnizat știrile utilizate în biografia lui Despot. Această biografie se găsește, de asemenea, printre hârtiile colecțiunii, în manuscris autograf; se știe că ea a fost tipărită mai întâi după o copie din colecțiunea Zabucki. Asupra eventualelor condițiuni de cumpărare nu pot da mai ample lămuriri. Am cunoscut însă la Città di Castello pe un notar public
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
poloni, care sunt probabil cei ce i-au furnizat știrile utilizate în biografia lui Despot. Această biografie se găsește, de asemenea, printre hârtiile colecțiunii, în manuscris autograf; se știe că ea a fost tipărită mai întâi după o copie din colecțiunea Zabucki. Asupra eventualelor condițiuni de cumpărare nu pot da mai ample lămuriri. Am cunoscut însă la Città di Castello pe un notar public prieten al contelui Magherini-Graziani, care mi-a spus că situația materială a acestuia nu e deloc înfloritoare
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
lămuriri. Am cunoscut însă la Città di Castello pe un notar public prieten al contelui Magherini-Graziani, care mi-a spus că situația materială a acestuia nu e deloc înfloritoare și că până astăzi a vândut deja o mare parte din colecțiunile de artă ale tatălui său, contele Giovanni, cunoscut istoric de artă al Umbriei. E deci probabil că pretențiunile proprietarului nu vor fi exagerate. Pentru tratative s-ar putea întrebuința mijlocirea legațiunii noastre din Roma; d[omnu]l Claudiu Isopescu 6
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
artă al Umbriei. E deci probabil că pretențiunile proprietarului nu vor fi exagerate. Pentru tratative s-ar putea întrebuința mijlocirea legațiunii noastre din Roma; d[omnu]l Claudiu Isopescu 6, căruia i-am vorbit chiar la Veneția de existența acestei colecțiuni, ar binevoi, desigur, s-o cerceteze mai de aproape și să raporteze asupra interesului ei. Contele Magherini-Graziani îmi scrie în scrisoarea sa, din care anexez copie, că a avut deja o propunere de cumpărare a arhivei și că ar dori
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
i-am răspuns îndată că propuneri formale îi vor veni, dacă va fi cazul, fie direct de la București, fie din Roma. Cred că nu am procedat greșit, în orice caz dacă nu se vor găsi fondurile necesare pentru cumpărarea acestei colecțiuni, am avut grija a nu angaja nimic și pe nimeni, și a nu mă interesa decât cu titlu informativ. Adresa contelui este Borgo Pinti 15, Firenze. Aș fi bucuros ca mijlocirea mea să vă mai poată fi de vreun folos
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
gramatică, de prosodie, de logică, cu toate pleoșnițele sale chiar din altă poesie, pe lîngă D. Bodnărescu, un alt poet lăudat al nouei direcțiuni?" (vezi pp. 395 și 400, xerox). În finalul articolului, Grădișteanu promite cititorilor Revistei contimporane ,o nouă colecțiune de salturi haslii luate din Convorbiri", dar nu le publică în 1873, ci în 1875. În 1910, Gh. Panu notează în Amintiri de la Junimea din Iași: Ce să zic de d. Grădișteanu care, din spirit de polemică, îl numește pe
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
contributori, să aducă o pată de culoare pe harta culturală a orașului și poate mai mult - prin port drapelul Societății, revista Melidonium Așa cum odinioară fusese numită, de către însuși intelectualul romașcan George Radu Melidon, donația de carte dăruită comunei Roman: “Această colecțiune va purta neschimbat numirea de Melidonium, spre veșnica pomenire a numelui familiei mele”, revista Melidonium, care îi poartă numele, a ajuns a fi cunoscută prin intermediul internetului tuturor românilor interesați de cultură, arte, tradiții, credință, istorie, educație, împărtășind, astfel, zestrea culturală
,,CĂRŢILE SUNT AVUŢIA TEZAURIZATĂ A LUMII ŞI MOŞTENIREA POTRIVITĂ PENTRU GENERAŢII” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368618_a_369947]
-
ar putea asigura un avantaj serios în orice eventualitate? Iar la 12 septembrie 1875 foaia d-lui C. A. Rosetti, polemizând cu "Presa", zice următoarele: Nu numai astăzi, ci totdeuna "Romînul" a predicat o confederațiune cu popoarele de dincolo de Dunăre; colecțiunea lui, de la fundare și până astăzi, este martură. Iată dar rețeta foii franceze din fir în păr în colecția "Romînului". Noi, precum am repetat-o de atâtea ori, în opoziție fiind nu facem politică exterioară pentru că nu voim a pune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
între altele, multe materiale prounioniste, precum și ziare, ca „Steaua Dunării”. Pasionat al istoriei, C. a reușit să culeagă un impresionant număr de documente referitoare la trecutul românilor, pe care le-a tipărit în 25 de volume, sub titlul Uricariul sau Colecțiune de diferite acte. Pentru aceasta, va fi ales membru corespondent al Academiei Române în 1886. Tot sub îngrijirea lui au apărut diverse culegeri de acte oficiale referitoare la politica externă a Principatelor Române. Avându-l pe C. redactor, au apărut și
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
moarte, între cari pe cele slave, d-sa ne-a descoperit cel dentăi izvoarele slavonești atingătoare de istoria noastră, cu atât mai prețioase cu cât, fiind înconjurați de slavi, aceștia ne cunoșteau poate mai bine decât popoarele apusene. Cronice polone, colecțiuni de documente slavone, poezia poporană a neamurilor balcanice și a celor de la nord, multe din acestea au fost atrase în cercul cercetărilor sale și încet-- încet istoria noastră se reconstruiește piatră cu piatră ca manifestare uniformă a unui singur geniu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a impune României - prin Tractatul de la Berlin - să suporte necondiționat toate defectele numeroasei sale imigrațiuni, defecte ce nu se datoreau tratamentului din România, ci celui suferit în alte țări. D. baron de Helfert, cunoscut ca istoric și etnograf, în colecțiunea etnografică a cărui au apărut și interesanta scriere asupra românilor din Austro-Ungaria, ne dă într-o carte Asupra cestiunii confesionale din Austria următoarele amănunte asupra situației din trecut a evreilor austriaci: Ei trebuiau să poarte petece galbene ca semn distinctiv
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țară, aceia cari au împins licența polemicei până a insinua asasinatul și a provoca detronarea suveranului, aceia nu au dreptul de a se erige astăzi în moralizatori ai presei, căci sunt condamnați mai dinainte de propriele lor păcate, de trecutul lor. Colecțiunile "Romînului" sunt de față spre a dovedi că aceia cari au uzat și abuzat mai mult de libertatea presei în România au fost redactorii de pe vremuri ai acestei foi. Era un timp când mândra deviză a organului din Strada Doamnei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
câteva comune ale Banatului sârbesc. A publicat, în urma unei riguroase selecții, un număr de 988 de texte, grupate în nouă colecții, azi adevărate rarități bibliografice: Poezii poporale din Bănat (I-III, 1892-1912), Cântece cătănești (1898), Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni (1901), Frumoasa din nor și alte povești (1914), Frunzulițe din război (I-II, 1918) ș.a. Dintre acestea, prima colecție reprezintă „cea mai de seamă culegere lirică bănățeană, care întrunește deopotrivă valoarea estetică a materialului cu exigența științifică a alcătuirii ei
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
școalelor confesionale ortodoxe române din Ardeal, Sibiu, 1944. Culegeri: Poezii poporale din Bănat, vol. I, Caransebeș, 1892, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, vol. III: Descântece, Sibiu, 1912; Cântece bănățene, Caransebeș, 1898; Cântece cătănești, Caransebeș, 1898; Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni, Caransebeș, 1901; Frumoasa din nor și alte povești, Sibiu, 1914; Frunzulițe din război, I-II, Sibiu, 1918. Ediții: Mihai Eminescu, Câteva poezii, Caransebeș, 1901. Traduceri: I. S. Turgheniev, Clara Milici, Sibiu, 1890, Ceasul, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Zece
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
Printre lucrările distinse s-au numărat Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu (1929), Oameni feluriți de Anton Holban (1930), Molima de Ion Marin Sadoveanu (1932), Căprița de Petre Drăgoescu (1933), Dridri de Ion Cantacuzino (1935). Editura societății a tipărit (în „Colecțiunea de teatru românesc SADR”), până în 1938, circa douăzeci de piese, printre care Păcală de Horia Furtună, Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu, Papagalii de Const. Rîuleț, Jucării sfărâmate de Caton Theodorian, Molima
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
ton patetic, el deplânge soarta clăcașului, condamnându-i vehement pe cei ce îl asupresc. S., care scrie de pe la 1845, versifica, se pare, cu multă ușurință, nu în afara înrâuririi unor I. Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Cezar Bolliac. În 1858 îi apare o Colecțiune de poezii scrise în esiliu. E aici o lirică searbădă și monocordă, autorul lamentându-se întruna, pururi nemângâiat de pierderea iubitei și covârșit de amărăciunea exilului. Nota socială, uneori cu adresă satirică, nu lipsește. Unele poezii sunt adaptări din grecește
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
sau de nepăsarea tinerilor cu inimi bătrâne. Autodidact, S. cunoștea limbile greacă, turcă și franceză. Din franțuzește transpune Question économique des Principautés Danubiennes, lucrarea lui N. Bălcescu. A tradus, de asemenea, texte de Armand Lévy, Felice Orsini, Édouard Laboulaye. SCRIERI: Colecțiune de poezii scrise în esiliu, București, 1858; Catehism român și creștin, București, 1872; România și Mihai Viteazul, București, 1875. Traduceri: Armand Lévy, Împăratul Napoleon III și Principatele Române, București, 1859; Felice Orsini, Temnițele austriace în Italia, București, 1861; Édouard Laboulaye
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
Sanda Diamantescu și Radu Hâncu, București, 1970; Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, îngr. Nicolae Șerban Tanașoca, București, 1984; Poeme pentru templul frumuseții, îngr. Iulia Murnu, București, 2000. Antologii: Cele mai frumoase doine ale poporului român, după diferite colecțiuni, pref. edit., București, 1922. Traduceri: Homer, Iliada. Cânturile I-XII, Budapesta, 1906, Cânturile XIII-XXIV, București, 1912; ed. integrală, București, 1916; ed. îngr. și pref. D. M. Pippidi, București, 1967, ed. îngr. și pref. Liviu Franga, București, 1985, Odiseea, București, 1924
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
1851; Stanțe la România, București, 1852; Curtea lui Vasilie Vodă, București, 1852; Actrița din Moldova. Pe ursită, București, 1852; Hoții și hagiul, București, 1853; Colecție de poezii nuoi, București, 1854; Păcală și Tândală. Și-a găsit tingirea capac, București, 1854; Colecțiune de poezii. Faptele eroilor; București, 1857; Bucur, istoria fundării Bucureștilor, București, 1858; Impresiuni de călătorie în România, București, 1858; ed. îngr. Dalila-Lucia Aramă, pref. Șerban Cioculescu, București, 1984; Traian în Dacia, București, 1860; Memoriu. Descrierea s. monastiri, București, 1861; Tudor
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
își face studiile în pensioane particulare și la Colegiul „Sf. Sava” din București. Ocupă slujbe în administrație, e judecător de tribunal la Ploiești, avocat, redactor și director la „Monitorul oficial”. A editat câteva colecții de texte juridice, printre care și Colecțiune de legiuirile României vechi și cele noui (1873-1885). Debutează cu piesa Fata subt epitrop, publicată în 1855, o comedie cu un conflict facil și personaje inconsistente, dar cu un dialog plin de vervă. Comedia Cuconu Zamfirache, în care câteva situații
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
lirice excepționale. G. CĂLINESCU SCRIERI: Operile lui... Meditații, București, 1835; Din poeziile lui..., I, București, 1843; Poezii noue, București, 1847; Poezii. Naționale, ed. 2, Paris, 1857; Poezii. Renașterea României, Paris, 1857; ed. 2 (Poezii naționale), Paris, 1857; Poésies, Paris, 1857; Colecțiune de poezii vechi și noui, I-III, București, 1857; Domnul Tudor, épisode de la révolution roumaine de 1821, Paris, 1858; Culegere de mai mulți articoli publicați atât în străinătate cât și în țeară în anii trecuți, București, 1861; Călătorie arheologică în
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]