34 matches
-
foarte personale (profeție?) conform cărora la teritoriul Chinei "ăntr-un viitor deloc ăndepărtat va reveni și Taiwan". Nu deranjează faptul că, după Ioan Holban, cam tot ce se ăntămplă an tranziția Chinei de azi de la comunism (partid unic, stat autoritar, ideologie colectivista etc.) la capitalism, este uimitor și superlativ: Chiar dacă văzută din avion, autocar, din hotel sau prin explicațiile translatorului, realitatea oricum misterioasă, paradoxala a Chinei de azi, nu se supune judecății de valoare premeditat minimalizatoare a unui "vânător de greșeli", să
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
căutarea consensului. Dar din cauza că cinismul social și scepticismul sunt ridicate, adesea aceste discuții spre consens sunt grevate de certuri/neînțelegeri, nu se ajunge la planuri concrete, iar leadership-ului adesea i se refuză respectul cuvenit (ex. carismă/valoarea). O cultură colectivista este caracterizată de neîncrederea în străini, neîncredere care la români, amplificata de un nivel scăzut de autodeterminare și spirit civic, așa cum spuneam, s-a generalizat într-o neîncredere cronică, inclusiv asupra cunoscuților. Cultură românilor promovează heterodeterminarea (influență tradiției/religiei), în
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
și arată pe acest demagog, cel care a aruncat tema ortodoxiei în campania prezidențială, Victor Ponta, despre care opinează că ar trebui taxat dur pentru că poate deschide ușa prin care va intra iadul, adică acea întoarcere în timp. "Orice ideologie colectivista la săraci, că e marxism sau putinism sau islamism are același efect. Aruncă pe orice fond de lipsă de stima față de propria persoană și colectivism ingredientele invidiei sociale, față de oameni mai buni sau țări mai prospere și vei obține aplauze
Pippidi îl aseamănă pe Ponta cu Putin. "Deschid ușa pe care va intra iadul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81492_a_82817]
-
și arată pe acest demagog, cel care a aruncat tema ortodoxiei în campania prezidențială, Victor Ponta, despre care opinează că ar trebui taxat dur pentru că poate deschide ușa prin care va intra iadul, adică acea întoarcere în timp. "Orice ideologie colectivista la săraci, că e marxism sau putinism sau islamism are același efect. Aruncă pe orice fond de lipsă de stima față de propria persoană și colectivism ingredientele invidiei sociale, față de oameni mai buni sau țări mai prospere și vei obține aplauze
Pippidi îl aseamănă pe Ponta cu Putin. "Deschid ușa pe care va intra iadul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81493_a_82818]
-
fi extras pornind de la această idee; argumentul mi se pare corect și pentru că explică foarte multe cazuri. Unul dintre acestea, și o dovadă în același timp, este reacția comunităților și societăților în fața pericolelor comune: organizarea civilă este abandonată în favoarea uneia colectiviste, structurată în jurul leadership-ului : relațiile interindividuale se subordonează scopului comun, iar principiul de coordonare socială devine unul ierarhic sau corporativ. Aceasta este un reflex social indus evolutiv, bazat pe modelul arhaic de supraviețuire, colectivist, la care se face aici referire. Acest
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru versurile ei de tip reportaj, transmite acum, tot dintr-un sat aflat în plin proces de recoltare: „Socialismul e aici. Șade cu noi în biroul acesta în care țăranii-conducători analizează, decid.” Fotografia care însoțește aceste texte o surprinde pe colectivista Vasilica Măgeanu din GAC „Dr. Petru Groza”, comuna Ulmeni, raionul Oltenița, la recoltatul grîului.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5514_a_6839]
-
alții ca mine, nu mulți, dar nu slabi și neînvățați cu vicisitudinile de orice fel, mai ales cu persecuțiile politice sau parapolitice, vrem să le pregătim copiilor și copiilor copiilor noștri o miscare, o asociație a asociațiilor, în niciun caz colectivista, heirupista, ci aerisita, elevata, pentru schimbarea din temelii a rostului unei țări aflate pe marginea prăpastiei și, ca și eroii în viață ai neamului, pe cruce la răscruce. Singura mea experiență de lider a fost aceea de lider de sindicat
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
topor, îi deposedase de micile lor proprietăți în numele fericirii universale. Privind în depărtare din dealul lui Hambar se vedea nesfârșita câmpie. Acolo unde fusese grâu, și unde încă nu se arase, se zărea un cârd de gâște păzite de câteva colectiviste grase, cu pântecul rotund, de parcă erau niște butoaie îmbrăcate în ii ca de sărbătoare. Câmpia, pe deasupra căreia plutea duhul primordial al tătucului Stalin, cu țărăncile acelea ce se vedeau în depărtare pe miriște, era parcă una din fotogramele produse pe
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
http://www.mioritausa.news/opinii/vlad-corneliu-un-secol-hiper-religios/ Dr. Viorel ROMÂN www.viorel-roman.ro Bangkok, 7 ianuarie 2017 PUȚIN ȘI TRUMP După ce au distrus mereu proiectul german european, America și Rusia au împărțit și impus lumii alternativă individualista, calvinist-capitalistă în vest și colectivista, ortodoxo-comunistă, în est. Rusia renunța, sub presiunea Pieței Comune/UE, la războiui rece, lagăr, marxist-leninism și oferă Americii o colabarare că în vremea războiul mondial victorios. America refuză însă oferta, colaboararea, se vrea cu NATO singură supra putere mondială, dar
TRUMP ŞI PUTIN de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381566_a_382895]
-
grupurile și la toate categoriile populaționale: femei, bărbați, tineri, bătrâni, muncitori, țărani, intelectuali. De asemenea, el este răspândit în toate culturile și societățile, deși ponderea și intensitatea diferă în funcție de varietatea culturală, fiind mai acut în culturile individualiste decât în cele colectiviste. Aproximativ aceeași realitate este redată de expresia free-rider, centrală în teoriile socioeconomice ale bunurilor colective și comportamentului rațional (vezi, de exemplu, Coleman, 1990), expresie ce în românește poate fi echivalată cel mai bine cu „blatist” (Iluț, 1995b). Când, în acțiunile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
O altă nuvelă a Mariei Rovan poartă numele Altă drămuire. Autoarea își propune să zugrăvească felul în care crește și se dezvoltă o gospodărie agricolă colectivă, întruchipată prin creșterea și transformarea unor țărănci colectiviste. În centrul nuvelei stă Lisaveta, o colectivistă cu o mentalitate înapoiată (...). Singurul membru din gospodărie care contribuie efectiv la transformarea Lisavetei este Viorica Cealca. Ea este personajul cel mai înaintat din G.A.C. Viorica Cealca este membră în comitetul de conducere al gospodăriei (...). Ne-am aștepta ca
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
iar individualismul - un răspuns la bogăție și la resurse variate. Bogăția le dă oamenilor posibilitatea de a avea grijă de ei înșiși, să se bazeze pe ei înșiși. Totuși este oricând nevoie de un echilibru între tendințele individualiste și cele colectiviste. În societățile colectiviste, indivizii ar putea fi nevoiți să-și reprime identitatea individualistă, ceea ce creează probleme. În societățile individualiste, oamenii s-ar putea simți singuri și izolați, ar putea dezvolta comportamente antisociale sau să se atârne de dorința de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
practici sociale. Astfel, în cultura americană, puternic individualistă, termenul friend (rom. prieten) se definește prin: absența unor comportamente formale sau ritualizate, a unor norme de comportament sau obligații; importanța asemănării cu celălalt; afecțiune, încredere, sprijin, onestitate, loialitate. În alte culturi, colectiviste, prietenia impune obligații și responsabilități. În același timp, cultura americană face distincție între un comportament prietenos (apropiat, sincer) de care oamenii dau dovadă din primele momente ale interacțiunii cu un străin, și prietenia adevărată, rară, nu foarte intensă și în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
secvențe introductive în cadrul dialogului, secvențele fatice sunt reduse, uneori pot lipsi, datorită sentimentului comunitar existent între vorbitori și datorită poziției de rol care predetermină interacțiunea. În ce privește deschiderea comunicativă și intimitatea discursivă, cultura română se plasează între culturile individualiste și cele colectiviste. Reticența comunicativă cu străinii sau ospitalitatea față de ei este reglată de intuiție: românul îl măsoară pe străin „din cap până în picioare” pentru a decide dacă este „om rău” sau „om bun”. Aceasta face ca interacțiunea cu străinii să se desfășoare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cartea, că stau 6 persoane (nu 6 copii) într-o cameră, că acolo ne-a adus comunismul, etc. De asemenea acest agent mai spune că știe de la o cumnată că mama mea este colectivistă la GAC " Voința” din Tecuci. Deși colectivistă la acea vreme, securitatea raională din Tecuci cere Direcției Regionale Galați a securității urmărirea mamei mele, Bratoveanu Georgeta Alexandrina în data de 4 decembrie 1961 prin adresa Nr.302/BO/84106. In această adresă se cer “investigații complexe”, asupra mamei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Recuperarea libertăților și drepturilor fundamentale Percepția asupra spațiului și timpului sociale Univers bine-ordonat Destructurare. Univers ordonat Univers bine-reordonat; totodată, metavers Contractul social real Societate ordonată Societate bine-ordonată Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul oferă puterea statelor-națiune și ideologiilor colonialiste Ideologii imperialiste, colectiviste; bipolarism Multipolaritate și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sector secundar și terțiar dezvoltate. Trecerea la economia de piață și reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra pământului a însemnat desființarea în totalitate a proprietății colectiviste și reducerea substanțială a terenurilor deținute în proprietatea statului. Înlocuirea proprietății de stat și colectiviste din agricultură cu proprietatea privată, în care interesul personal este dominant, este unul dintre aspectele favorabile ale înfăptuirii reformei. După părerea noastră agricultura este sectorul economiei naționale care s-a aliniat cel mai repede la regulile economiei de piață. Simpla
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dacă în anul 1945 proprietatea privată asupra terenurilor agricole era predominantă iar celelalte forme dețineau ponderi nesemnificative în totalul terenurilor agricole din România ( proprietatea de stat doar 1,04% din suprafața agricolă a țării, adică aproximativ 152312 Ha., iar cea colectivistă era inexistentă), la sfârșitul anului 1962 proprietatea colectivistă avea să devină forma predominantă, cu 64,8% din terenurile agricole, și împreună cu proprietatea de stat dețineau 94% din totalul terenurilor agricole ale țării. ( tabelul 3.10). Tabelul 3.10 Structura agrară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care a contribuit și Sorea cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc Colectivist: Sorea Niculai Soliste (duet) la cântecul „S-a făcut lumină în sat” și „Bădița cu bondiță”: Lia Vișan și Rodica Mănescu. (ce n-aș da să ne mai cânte odată) aici aparae și echipa de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
individualiste (din Occident, Statele Unite, îndeosebi, dar și popoarele din Europa Vestică) și cele colectiviste (din Orient, precum cele din Extremul Orient asiatic sau popoarele islamice). în mod tradițional, în studiile din anii '90, țările foste comuniste europene erau calificate drept "colectiviste", căci veneau după un lung interludiu colectivist impus politic. România ilustra însă o stranie abatere de la "regulă", dovedind o rîvnă neașteptată pentru valorile individualiste. Dar, întocmai ca în anticipările lui C. Rădulescu Motru, individualismul "românului" era de cu totul altă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît expresivitatea și sociabilitatea" (Rață, Iacob, 2002, p. 66). în culturile individualiste se urmărește potențarea autonomiei, pe cînd în cele colectiviste se pune accent pe cultivarea relațiilor sociale. John Locke este o figură centrală și extrem de influentă în cultura americană; esența poziției sale exprimînd un individualism aproape ontologic, conform căruia individul este anterior societății. Societatea însăși ajunge să existe doar prin intermediul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestei credinței comune poate fi explicată și printr-o combinație de bias-uri cognitive bine-cunoscute, precum eroarea fundamentală de atribuire. 8.3.7. Ierarhiile europene în ceea ce privește Europa, se observă o separare evidentă între țările foste comuniste, care apar ca fiind preponderent colectiviste (România ocupă, de exemplu, locul 23, ultimul, într-o ierarhie individualism-colectivism), Bulgaria 17 din 23 de țări, Spector et al., 2001a) și țările vestice, tipic individualiste (Franța locul 10, Germania 15, Marea Britanie 3, Italia 7, Olanda 4 din 53 de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2001). 8.6.1. Vîrsta Printr-un studiu specific (Triandis, 2000), s-a dovedit că, pe măsură ce înaintăm în vîrstă, valorizăm din ce în ce mai mult stabilitatea relațiilor sociale, devenind mai colectiviști. 8.6.2. Autopercepția Analizînd mecanismele autopercepției în două culturi diferite una colectivistă (Japonia) și una individualistă (Statele Unite ale Americii), studiile arată că percepția socială la individualiști se focalizează pe un set de atribute focalizate strict pe individ, în timp ce în cultura colectivistă ele se referă la relațiile individului cu cei din jur. Răspunsurile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a diplomelor, modul de pregătire profesională, comportamentul de părtinire sau imparțialitate al profesorilor. în ceea ce privește vîrsta optimă de învățare, în societățile colectiviste tinerii trebuie să învețe cel mai adesea conjunctural, în schimb, în societățile individualiste este promovată educația continuă. în culturile colectiviste elevii se așteaptă să deprindă ce să facă, în cele individualiste ei caută să afle cum să facă. Atmosfera de desfășurare a orelor este una de armonie formală în culturile colectiviste, în schimb, în culturile individualiste, confruntarea în situațiile de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile indivizilor din culturile colectiviste. Echitatea este compatibilă cu productivitatea, competitivitatea și cîștigul personal și se asociază cu valorile subiecților din culturile individualiste. Referitor la comportament, Triandis și Suh (2002, p. 144) rezumă diferențele majore dintre culturile individualiste și cele colectiviste. Următoarele tendințe se arată a fi cele mai importante în compararea celor două tipuri de culturi: a) indivizii din culturile colectiviste sînt centrați mai mult pe context decît pe procesele interne în prezicerea comportamentului celuilalt; b) comportamentul individual este mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]