352 matches
-
Sema Kenerion. Dar te du-nainte, vezi ce-i pregătit Celor care vălul nu l-au dezvelit. Și-n stânga-mi vuia Cocyt urlătorul, Pe deasupra-mi harpii își aruncă zborul, În urmă lemuri râdeau înfundat Așteptând să iasă iar la colindat După sânge negru în vreo noapte sumbră Când nici umbra nopții nu mai este umbră... Dar se-nchise calea.. Și simții îndat' Pulbere de lună,astru luminat. Și știam că spațiul acel ,e celest Și gustam cu sete-un dulce
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
posibil și la Brașov”, Bogdan Tudor Vă așteptați la mai multe concerte, acum, odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă? Jazzappella: „Desigur! Pe la noi, există acest obicei ca în preajma Crăciunului să se formeze tot felul de coruri și corulețe care pornesc la colindat. Noi nu ne-am propus să fim un grup de colindători, dar muzica a cappella jazz scrisă pentru acest sezon este foarte ... muzicală, astfel că noi ne regăsim cu plăcere și în ea și deja avem în calendarul de activități
Interviu Jazzappella by http://www.zilesinopti.ro/articole/6258/interviu-jazzappella [Corola-blog/BlogPost/97928_a_99220]
-
Poezie > Credinta > COLINDUL BUCURIEI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1821 din 26 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului COLINDUL BUCURIEI În staul de oi, curat, Stă Crăciun îngândurat. Colindăm, Doamne, colindăm... Că Dumnezeu i-a lăsat, Darul sfânt la colindat. Colindăm, Doamne, colindăm... Două nuci și două mere, Să se ducă-n Rai cu ele. Colindăm, Doamne, colindăm... Dar Moșul Crăciun le-a dat Pruncilor la colindat. Colindăm, Doamne, colindăm... În locul lor a pus bani, Pentru oamenii sărmani. Colindăm, Doamne
COLINDUL BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1451125333.html [Corola-blog/BlogPost/370120_a_371449]
-
Crăciun îngândurat. Colindăm, Doamne, colindăm... Că Dumnezeu i-a lăsat, Darul sfânt la colindat. Colindăm, Doamne, colindăm... Două nuci și două mere, Să se ducă-n Rai cu ele. Colindăm, Doamne, colindăm... Dar Moșul Crăciun le-a dat Pruncilor la colindat. Colindăm, Doamne, colindăm... În locul lor a pus bani, Pentru oamenii sărmani. Colindăm, Doamne, colindăm... Duce-n poarta Raiului, Bucuria darului. Colondăm, Doamne, colindăm... Obiceiul din străbuni Vine-n colind la români, La Anul și La Mulți Ani! Autor Maria Filipoiu
COLINDUL BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1451125333.html [Corola-blog/BlogPost/370120_a_371449]
-
obicei creștinesc și românesc - de a merge să urezi de bine, pentru sărbători, celor dragi. Faceți asta și o să vă curățați și o să vă simțiți mult mai bine sufletește Eu nu doar cânt, eu simt fiecare colind” declară Ștefan Hrusca... Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei străvechi, sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Este o neprețuita zestre spirituală, pe care o moștenim din mosi-stramosi. Cei dintâi colindători au fost pastorii care au mers la peșteră
Concert de colinde cu Stefan Hrusca @ Teatrul National, 24 decembrie by http://www.iasi4u.ro/concert-de-colinde-cu-stefan-hrusca-teatrul-national-24-decembrie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/94548_a_95840]
-
a ieșit altă vecină : -Cu cine te cerți, dragă? -Ca să vezi! Aia mică a ăleia singure de la etajul trei, care vine acasă noaptea târziu... -Ce căuta? -Ce să caute? La cerșit. Chipurile, acu’ de sărbători, cică a plecat la colindat. -Auzi, auzi! Ce le dă prin cap nenorociților! Ce să facem, dragă? Copiii ăstora, iresponsabili... Din familii dezordonate. Că s-au înmulțit... -Stai să-ți spun, dragă! Și claia de bigudiuri trase lanțul de siguranță și ieși pe hol spre
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Spiritual > COLIND DE PĂRINTE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului COLIND DE PĂRINTE Copile bun, de zări înaripat, cu taina nopții te aștept și-n vise! Să te aud cântând la colindat, în seara când țin ușile deschise! Să te zăresc venind cu amintiri ce ți-au înduioșat copilăria! Că lacrimi de dor îmi scaldă priviri, în suflet să pătrundă armonia. Din ochii ațintiți în calea ta se răspândește rază de lumină
COLIND DE PĂRINTE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1418712510.html [Corola-blog/BlogPost/367777_a_369106]
-
atât de mult? Ștefan Hrușcă: În primul rând plac românilor, celor care s-au obișnuit cu colindele noastre, ani de zile neauzite, ani de zile ținute mai mult acolo unde se păstrează ele și se mai păstrează obiceiul acesta al colindatului, cum este Maramureșul, Sălajul, zona Bihorului, partea de nord a Bucovinei. Eu spun că au un tradism aparte. Crăciunul este un moment de bucurie. În schimb, o parte din colindele noastre au un tradism, au o melodie în acord minor
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
nu se vrea să fie un concert de succes. Este un concert de stare și asta aș vrea să fie atenți cei care vorbesc foarte ușor despre momentele pe care le creez în concertele de colinde, pentru că este o tradiție colindatul și nu poți să-l faci decât cu colinde strămoșești. Sunt și creații, compun cântece de Crăciun, care sunt foarte frumoase, în schimb eu am abordat aceste colinde, care sunt tradiționale, sunt ale noastre, sunt din rădăcina de început a
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
țară, doar în 2001 - 2002 mi se pare că nu am fost deloc, eram mai mult în Germania, cântam acolo. Colind o grămadă de români, dar, la rândul lor, în unele săli, se întâmplă, la final, să fiu și eu colindat. Mi s-a întâmplat la Reghin, mi s-a întâmplat la Carei, la Baia Mare sau de regulă atunci când e ziua mea, pentru că se întâmplă să fiu în turneu pe 8 decembrie. La final, lumea se ridică și îmi colindă și
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
cu ață, lână sau mătase roșie și îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiți. Cineeeee, măăă? Flăcăii tomnatici? Huh??? Să fie ocrotiți de cine? Doamne fereste!! Nu vă supărați, am flăcăi tomnatici în listă? *** 4. Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa. Iar colindăm? Cu ceee? Nu știu ce e asta și nu mă bag. Pass la punctul 4. *** 5. În această noapte, fetele recurg la numeroase practici mai mult sau mai puțin magice pentru a-și ghici sau vedea alesul. Mai
În seara asta e Boboteaza by http://www.zilesinopti.ro/articole/14357/in-seara-asta-e-boboteaza [Corola-blog/BlogPost/100109_a_101401]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > COLINDE, COLINDE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 712 din 12 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului În seara de Moș Ajun Merg copii la colindat, Chiar de sunt troiene-n sat. Ei se-apropie de geam Și încep a colinda: "Lămâiță, portocală, Noi suntem copii de școală Și-am pornit a colinda, Pe la case a ura, Maica Domnului ne-ajută La covrigi și la nuci
COLINDE, COLINDE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Colinde_colinde_floarea_carbune_1355304301.html [Corola-blog/BlogPost/365682_a_367011]
-
ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile mele frământând părul copiilor mei. De
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
lume. Problema era că nu mă simțeam ca aparținând nici uneia dintre tabere. Nu eram nici în totalitate din lume, dar nici nu eram un copil născut din nou. În seara de Ajun de Crăciun a anului 1995 am fost la colindat împreună cu tinerii Bisericii Baptiste Betel din Timișoara. Când am ajuns spre dimineață acasă am încercat să deschid poartă casei, dar nu am reușit. Era tare frig afară și cum stăteam în fața porții mă gândeam că ai mei sunt în casa
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_diana_medrea_horvath_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/364735_a_366064]
-
uita așa ceva?”, mă-ntreabă nea Mitică, zâmbindu-mi. Crăciunul „De Crăciun, noi copiii și tinerii eram cei mai bucuroși dintre toți - spune Dumitru Sinu -. În dimineața de Ajun, ne strângeam la capul satului, să ne organizăm și să mergem la colindat. Cei din josul satului, dormeau la Gheorghe, sau la Dumitru. Cei din mijloc, la Vasile sau la Aurel, iar cei din capătul satului de sus, dormeau la Bucurenciu - cam 10-15 copii se adunau la o casă. La patru dimineața ne
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
sau la Dumitru. Cei din mijloc, la Vasile sau la Aurel, iar cei din capătul satului de sus, dormeau la Bucurenciu - cam 10-15 copii se adunau la o casă. La patru dimineața ne luam traista și bâta și plecam la colindat, rostind, cum ne priceam noi mai bine, Nașterea ta, Hristoase, Fecioara sau alte colinde, si n-o făceam pe degeaba: primeam mere, pere sau nuci, 2-3 bucățele de zahăr cubic, prune uscate - roșcove, așa se numeau - , iar câte-o familie
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
colinde, si n-o făceam pe degeaba: primeam mere, pere sau nuci, 2-3 bucățele de zahăr cubic, prune uscate - roșcove, așa se numeau - , iar câte-o familie înstărită, ne mai dădea și 2-3 creițari. Știam însă că nu-s de colindat, nici Toma Tomiții, care ne-ar fi dat cărbuni în loc de roșcove, și nici Manioc, că ăsta avea tot timpul poarta încuiată. Când terminam colinda, unul dintre noi intra în casă pentru a face urările de cuviință, gazdei. Să vezi bucurie
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
le cântau și de joc, și-aici se zăbovea mai mult. Colindele tradiționale erau Viflaimulși Irodul. Ceata de tineri se aduna în zilele Crăciunului la o casă mai mare și împreună cu fetele, mâncau și beau ce căpătaseră din sat, la colindat, și încingeau hore de neuitat, până dimineața în zori. Feciorii care făceau parte din ceată erau conduși de un birăuși un pristav, care se ocupau de toată partea de organizare. Vinu-l aduceau de pe Târnave și mâncarea o adunau din sat
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
UNUI COLIND Sub un palton și un fular, Mănuși, căciulă și botine Diana prin zăpadă merge Cu greu balansu-și poate ține. De sub căciula-nfrigurată Abia se zăresc ochișorii Iar fața fetei zmeurată Se zgribulește ca și norii. Ea a plecat la colindat Cu sufletul senin și cald. Primește mere, nuci, binețe Ca drept răsplată-n frumusețe. Iar frățiorul o-nsoțește Și Paul... tare o iubește Colindă-n seara de Crăciun Vecinilor darnici și buni. Se-opresc smeriți la prima ușă Fetița e ca
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_magia_craciunului_paula_diana_handra_1355731601.html [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
ordine de idei, sărbătorile de iarnă (Crăciunul și Revelionul) reflectă, în mare parte, o dualitate culturală a societății moldovenești. Pe de o parte, există un filon național, marcat de tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă (Uratul și Semănatul de Revelion, respectiv colindatul de Crăciun). Pe de altă parte, există și elemente de conexiune cu spațiul slav. Totuși, după 1991, o parte din copiii rusofoni de la orașe au început să meargă și ei cu uratul și semănatul. Dovadă că ludicul și ingenuitatea nu
Și moldovenii au la TV, de fiecare Crăciun, Home Alone-ul lor, turnat la Moscova by https://republica.ro/c-i-moldovenii-au-la-tv-de-fiecare-craciun-home-alone-ul-lor-turnat-la-moscova [Corola-blog/BlogPost/338333_a_339662]
-
primesc colindătorii. Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun își trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi în toată lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile și ghirlandele au devenit clasice. Colindatul este cea mai răspândită tradiție, alcătuit din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri și gesturi. Originea colindelor se pierde în timpurile îndepărtate ale istoriei poporului nostru. De-a lungul secolelor au devenit mai frumoase și au căpătat o mare varietate
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1482542636.html [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
învinge leul, unele dintre ele necatalogate de culegerile de specialitate. Cu toate că, odată cu venirea creștinismului, unele colinde au asimilat elemente religioase, majoritatea textelor sunt străvechi, adevărate relicve ale ritualurilor solare de sorginte precreștina. Așa se explică faptul că atmosfera din timpul colindatului poate fi uneori ludica, excesivă, tumultuoasa, amintind de veselia Saturnaliilor și a sărbătorilor dionisiace. Acești colindători, veniți din Țară Lovistei, sunt trecuți prin vârstele anotimpurilor iar cântarea lor augurala, purtată din casă în casă la sfarsitul fiecărui an, îi transformă
Un Crăciun cu Grigore Lese by http://www.zilesinopti.ro/articole/6152/un-craciun-cu-grigore-lese [Corola-blog/BlogPost/97871_a_99163]
-
un dor sfâșietor de toate astea îmi apasă sufletul și nu-l mai pot alina decât cu lacrimi”. O dimensiune constantă a cărții este umorul spumos, indiferent care este subiectul despre care vorbește: ulița satului cu personajele sale bine identificabile, colindatul, sărbătoarea pascală, superstițiile etc. Dar umorul său face casă bună cu o mare sensibilitate și nu exclude tonul grav-meditativ atunci când se referă la microuniversul familial. În această carte atrage foarte mult atenția comunicarea (prin memorie, prin lacrimi) cu toți cei
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
în cioburi de curcubeu și de lumină. Poți să-ți faci colier din ele și să le porți la gât sau brățări, mai bine, puse pe mână până la cot, să le auzi zornăitul de clopoței cu care merg îngerii la colindat. Din cartea aceasta transpare maturitate poetică, chiar dacă poeziile au fost concepute în tinerețea poetului. Cu atât mai bine se vede talentul, profunda cercetare și cunoaștere a limbii române, a noțiunilor de teorie literară. Imaginația și pana, și harul, și muza
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
pe care deja le știam. În recreație jucam „Podul de piatră”, „Batista parfumată”, „Țăranul ară câmpul”, „Țară, țară, vrem ostași!”, „Pietricele”, uneori săream coarda, jucam șotron sau băteam o minge. În vacanța de iarnă, pentru prima oară, am mers la colindat, împreună cu ceilalți copii din vecini. Câteva bombonele, merișoare, nuci și covrigi se adunaseră-n trăistuța pe care mi-o dăduse-n dar vecina Despina, mama celor două fetițe Vasilica și Rica, tovarășele mele de joacă. Tot atunci, cu un set
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]