32 matches
-
mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea, în funcție de conditiile pedogenetice locale, apar în areale discontinui soluri holomorfe (soloneșuri) soluri hidromorfe (lăcoviști) și soluri neevoluate, soluri aluviale, coluviale și regosoluri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Manoleasa se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,53%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
argilă aluviala. Aceasta este depusă de apele de inundație și provine mai ales din spălarea solului; de aceea malul rezultat este în general foarte fertil. Afară de stratul de argilă aluviala se mai pot întâlni, la marginea albiei majore și materiale coluviale, venite de pe versant, precum și conuri de dejecție, formate de afluenții laterali. Aspectul luncii în profil longitudinal este în funcție de marile unități morfologice pe care le străbate râul precum și de rocile traversate. De regulă, lunca se lărgește din amonte spre aval, datorită
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
rural pentru zona de locuințe este de 2m2/locuitor. Din punct de vedere pedologic, a fost catalogat ca fiind sol brun de lunca și sol aluvionar. De asemenea, se întâlnesc și lacoviști. Că rocă de solificare întâlnim depunerile aluviale, depuneri coluviale, luturi și argile, gresii, marne. Cele mai fertile soluri sunt cele provenite din aluviuni, unde s-au depozitat solurile brune de lunca, cele mai propice pentru agricultură. Luturile și luturile nisipoase sunt prezente și au dat naștere la solurile cenușii
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
nisipoase sunt prezente și au dat naștere la solurile cenușii de pădure, care sunt mai puțin fertile. Pe marne și argile, precum și pe depuneri aluviale s-au format lacoviștile, care au exces de umiditate și necesită lucrări de desecare. Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase. Râul Volovăț este rău afluent al râului Sucevița, la rândul său fiind afluent al râului Suceava (ce izvorăște din vârful Lupcina-1590 m din Obcina Mestecănișului ), afluent de gradul I al râului Siretafluent de gradul I
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
au dat naștere la solurile cenușii de pădure, care sunt mai puțin fertile. Pe marne și argile, precum și pe depuneri aluviale s-au format lacoviștile, care au exces de umiditate și necesită lucrări de desecare. Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase. Râul Volovăț este rău afluent al râului Sucevița, la rândul său fiind afluent al râului Suceava (ce izvorăște din vârful Lupcina-1590 m din Obcina Mestecănișului ), afluent de gradul I al râului Siretafluent de gradul I al râului Siret, cu
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcoviștile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș, se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe. Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcovișțile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș), se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe. Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
următoarele altitudini relative: 4-5 m, 5-10 m, 15-20 m, 35-40 m, 55-60, 70-80 m, 90-100 m și 110-120 m. Conform autorilor, valoarea altitudinii relative a fiecărei terase, urmărită de-a lungul Mureșului, indică uneori o creștere, din cauza proceselor deluviale și coluviale, alteori o scădere, datorită eroziunii. Aceste creșteri sau scăderi ale altitudinilor relative nu au decât o valoare locală. Între Toplița și Deda, Defileul Mureșului se înscrie ca un veritabil culoar transversal, lung de aproximativ 34 km, axat pe linia de
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
unde direcția este est-vest. Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt reprezentate prin argile marnoase, argile și marne cu intercalații de nisipuri și gresii slab cimentate. Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale, coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă. Teritoriul se află în bazinul hidrografic al Mureșului,râu care curge la circa 10 kilometrii sud de localitate. Valea Câmpiei sau Ludușelului, pârâu
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
înclinată (2-5 grade), care mărginește un abrupt sau un versant înclinat. Reprezintă forme de tranziție, cu profil general concav. În funcție de origine se disting: glacis de eroziune¬ - format prin eroziunea unor roci friabile la baza unor abrupturi; glacis de acumulare (aluvial, coluvial, proluvial) - format prin acumulare la baza unui versant. Coluviile sunt materiale acumulate la baza versantului, rezultate prin spălare în suprafață, șiroire, procese gravitaționale; sunt formate în general din materiale fine. Proluviile sunt depozite sub formă de con, ce se acumulează
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
zecilor de metri și adâncimi de 2-4 - 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven sau horn (comunicând cu rețeaua carstică subterană) sau umplut cu depozite coluviale argiloase (terra rossa în unele cazuri). Fundul lor plat este acoperit cu argile de decalcificare. În dolinele în care materialele care pavează fundul sunt impermeabile se formează lacuri permanente sau temporare (Iezerul Ighiel din Munții Trascău; Tăul lui Ghib din
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
consecvente și obsecvente au un profil transversal mai mult sau mai puțin simetric. Nisipurile, care formează cea mai mare parte din substratul litologic al zonei central sudice a unității, favorizează, în cazul defrișării , eroziunea torențială, evoluția rapidă a glacisurilor proluvio - coluviale și colmatarea rapidă a albiilor majore ale râurilor și a lacurilor antropice. Este îngrijorătoare din această perspectivă situația acumulărilor de la Solești ( de pe râul Vaslui), acumularea de la Căzănești - Frenciugi ( de pe Stavnic) și altele. Specific acestui sector al Podișului Moldovei este și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și că în unele puncte au funcționat chiar mori de apă (la Ceplenița și Bădeni precum și la ieșirea din Hârlău). Șesul părăsit al Buhalniței vechi, captate, între Dealul Babanului și Dealul Țiglaele lui Baltă, apare ca o zonă acumulativă aluvio coluvială fără însă a avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi este mlăștinos
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dintre rama înaltă din vest cu pante accentuate (10°-15°) și suprafața depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Acestă ramă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenulu, prin urmare, încă de atunci au existat premisele formării unor glacisuri deluvio-proluvio coluviale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Unele acumulări de contact din această regiune au fost semnalate de V. Mihăilescu, în 1930, apoi V. Tufescu, în 1934, emite ideea existenței acestui glacis, precizând că materialele de la baza abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială (V. Băcăuanu, 1968) . În interiorul său, la nivelul șesului Bahluiului, altitudinile absolute oscilează între 102 m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul depresiunii, respectiv din șesul Bahluiului, este format din depozite nisipo-argiloase, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lungime de cca. 4 km. Solul Pe dealurile înalte din vest predomină soluri le cenuș ii de pădure, iar în partea de est se întâlnesc suprafețe cu soluri de tip cernoziom și levigat. Pe luncile interioare se găsesc soluri aluvio - coluviale. În partea de nord - est și vest solurile sunt slab acide, iar în partea centrală și de est se întâlnesc soluri neutre sau cu o reacție alcalină. Resurse Bogățiile naturale pe care se bazează potențialul economic al comunei sunt: resursele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii unități, după exondare, a suprapus acestui substrat depozite mai noi pleistocene (aluviuni de terasă, reprezentate prin prundișuri, nisipuri, luturi loessoide) sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite argiloase și argilo-lutoase, în șesuri). În ceea ce privește resursele geologice și gradul lor de valorificare, M. Brânzilă în lucrarea „Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”, remarca faptul că „ studiul geologic al depozitelor sarmațiene din sectorul dintre Miletin
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
predominant colinare (D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în luturi coluviale și aluviuni de terasă și, respectiv, glacisuri coluvioproluviale,în general de mică extindere, atât pe stânga, cât și pe dreapta Miletinului (la est de Iazu- Vechi, Șipote, sub D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional este constituit din forme
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional este constituit din forme de sculptură specifică: cornișe de desprindere ale alunecărilor de teren, trepte de alunecare și sisteme de padine în cadrul deluviilor), acumulări sub formă de monticuli de alunecare și glacisuri coluviale groase, larg răspândite,care îmbracă baza versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca),racordează tronsoane ale versanților văii principale și ale afluenților cu șesurile (est de Iazu- Vechi,Chișcăreni etc.) sau nivele succesive de terase ale Miletinului(D. Schinăria, Balș
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se întâlnesc atât pe unii versanți ai văilor,cât și pe majoritatea șesurilor de aici,motiv pentru care acestea sunt utilizate mai mult pentru pășune și fânețe. Spălările sunt un factor activ al dinamicii reliefului actual,contribuind la formarea glacisurilor coluviale, la colmatarea iazurilor - lucru evident pe teritoriul comunei Șipote- la mărimea debitului solid al pâraielor în perioadele cu precipitații abundente, ca și la subțierea orizontului de sol bogat în humus. Procesele de eroziune liniară sunt prezente pe mulți versanți ai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri argiloase și luturi nisipoase aluvio- coluviale din complexul teraselor și al glacisurilor de racord este localizată pe stânga Miletinului în dealurile Schinăria, Balș, Dealul Stănoaiei, Solovăț, Mitoc și Dealul Odăile de la est de Hălceni. Ea ocupă cea mai mare parte din teritoriul localității Șipote, îndeosebi interfluviul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate pe substrate litologice alcătuite din succesiuni de marne lut -argiloase, depozite loessoide fin-nisipo-lutoase
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deosebesc lăcoviști purtătoare de o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-a adăugat intervenția omului, au favorizat și întreținut procesele de eroziune
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cernoziom argiloiluvial din tipurile cernoziom și /sau faeoziom, rendzină, subtipul pseudorendzină de tipul faeoziom, variante moderat - puternic erodate ale solurilor din grupa a IV - a. • Grupa a IV - a de soluri: subtipurile cernoziom și cernoziom cambic din tipul cernoziom, sol coluvial. * Denumirile solurilor din Sistemul Român de Clasificare 1980, au fost echivalate cu cele din STRS 2000, la nivelul clasei de soluri, [19]. 1.3. Estimarea eroziunii efluente pe bazine hidrografice mici Transportul solid (de aluviuni) reprezintă o caracteristică a potențialului
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc „budăie” sau „buduroaie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]