82 matches
-
s-a adăugat o ingenioasă construcție plastică, constituită de momentul de pantomimă dansată reprezentat de un grup feminin, în vaporoase veșminte roz, care, asaltându-l pe Don Juan, eșuează lamentabil într-un festin copios - acest moment evidențiind și calitățile de comediograf ale lui Eifman. În ambele spectacole, alături de solistele Vera Arbuzova și Maria Abasova, în prim plan, atât ca expresivitate plastică, cât și ca strălucire tehnică s-au aflat soliștii Constantin Matulevski, Alexei Turko, Yuri Smekalov și Oleg Markov. Puternicul impact
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
e, în extravagantă armură, poetul avangardist, mereu pîndit de poncif, de convenționalizare. Un astfel de funciar scepticism față de tot ce e convenit, uzual, veștejit, a găsit în Gellu Naum "un temperament prin excelență apt să-l exprime cu mijloacele unui comediograf de superioară înzestrare, cu un subtil gust al înscenării discursului, manevrat în registre diversificate, cu alternanțe "cabotine" și acide ironii aduse în pragul sarcasmului, cu lentori studiate ale "povestirii" evenimentelor insolite (un ritm remarcat de poetul Cezar Baltag, după apariția
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
Marian Popa încearcă să-l aneantizeze pe autorul Momentelor: din perspectiva unui naționalism primar-agresiv. Ce nu-i iartă lui Caragiale nu e atât presupusa precaritate a creației (”un autor de divertisment, de consum — pentru că asta era în epoca aceea un comediograf și un producător de schițe publicate în presă”, „scriitor de mărunțișuri”), ci faptul că beneficiarul unei asemenea popularități nu e un valah get-beget! Promovarea acestui „străin deghizat în român” ar fi „o porcărie”, un triumf al „spiritului de autoînjosire” caracteristic
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
for. Noua Lysistrată nu mai apăra pacea, ci dreptul de a purta bijuterii și de a se îmbrăca în purpură. Lumea latină era mai emancipată decât cea greacă. Ce-i drept, întâmplarea se situa cam la două secole după Aristofan comediograful. Episodul, de-a dreptul dramatic povestit de Titus Livius, se petrecea sub consulatul austerului M. Porcius Cato și L. Valerius Potitus, tribun al plebei, în preajma anului 200 î.e.n. Era o vreme când se votau și se respectau legi de interzicere
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
sau scăpări de corectură (scraboso, scrabosi, în loc de scabroso, scabrosi), nu putem ignora faptul că în spatele cărții cu titlu voit melo, Ŕ toi, cuando tu no estas (melanj între Joe Dassin și spaniolul Rafael, cu a sa Laura), se ascunde un comediograf și un stilist în siajul unor Foarță și Șlapac, dar și un posibil poet tragic cu viziunea despre lume a lui Urmuz sau Ionesco.
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
toate instrumentele și mobilierul din vilă, vila însăși, nu au fost nicicînd plătite imprudenților furnizori). Pe vremea aceea lucra la un eseu comemorativ consacrat lui Giacosa, decedat nu cu mult mai înainte. Mi-am exprimat mirarea față de admirația lui pentru comediograful burghez; m-am mirat și mai mult cînd poetul Laudelor mi-a dat foarte clar de înțeles că nu credea în nici una din vorbele frumoase așternute drept elogiu adus autorului operei Ca frunzele. Dar, drept scuză, adăugase că Giacosa fusese
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
Oficiului Național al Cinematografiei. Profesorul visa de mult la această ecranizare, dar imediat s-a lăsat cucerit de originala viziune, care specula avantajele camerei de luat vederi ce-i putea urmări pe eroii caragialeni în toate acțiunile enunțate de marele comediograf, ritmîndu-le existența muzical, printr-un subtil montaj. În trena acestei reușite absolute, Visul unei nopți de iarnă, piesa lui Tudor Mușatescu, îi oferă lui Jean Georgescu în 1944 încă o șansă de a-și demonstra virtuozitatea de scenarist, dar și
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
Davila, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Octavian Goga, Cincinat Pavelescu, N. Petrașcu), mărturiile poporaniștilor ne vorbesc despre un Caragiale care face pasul dinspre junimism înspre literatura belle époque, în care prozatorul Momentelor joacă rolul pe care, la „Junimea”, l-a jucat comediograful Nopții furtunoase. Se cunoaște că ediția este gândită și alcătuită de către un specialist de calibru în materie de Caragiale, deoarece volumul 1) deși nu cuprinde toate mărturiile de epocă, nu a lăsat pe dinafară nimic esențial, și 2) nu este
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
-i greu de bănuit, dacă luăm în serios exigențele impuse de prezența camerelor de luat vederi în sălile de examene. Mă întreb doar „ca’ cât” i-o fi costat afacerea asta, realizată scenic în tehnica filmului mut?! Hotărât: ne lipsesc comediografii. Nu de alta, dar, în noile condiții social-economice, un spectacol ca „Stan și Bran la dentist” ar păli în fața unei ecranizări „Vangheli și Becali studenți la Drept”. De ce le-or trebui diplome universitare, Dumnezeule, - câtă vreme pe culoarele oieritului, negoțului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
tăcerii, Osiris vorbește ca Trahanache, fiul său, Horus, ca Iorgu de la Sadagura, regina etiopiană Aso, ca Ioana țiganca din Chirița lui Alecsandri. Cîștigul artistic este enorm, comicul irezistibil, încît autorul trece, în percepția noastră cel puțin, între cei mai originali comediografi contemporani. Dar formula este și a lui Giraudoux din Război cu Troia nu se face și a lui Radu Stanca din Gîlceava zeilor. "Textele pentru teatru" ale lui Horia Gârbea sînt Euphorioni născuți in vitro, adică în bibliotecă. Ele țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
vulgar este mare și, oricum, și-l asumă orice autor de parodii. Voluptatea replicii, armonicele colocviale bogate, calitatea contrastelor, surpriza scurtcircuitelor intertextuale (Eminescu, Shakespeare, Caragiale, Delavrancea etc.) sînt, însă, atribute ale scriiturii, deasupra cărora distingem vocația excepțională de dramaturg (comediant -) comediograf al lui Horia Gârbea. Stăpînul tăcerii este Thot, slujitor înțelept al Împăratului Osiris, artizan al răsturnării lui și al instalării monarhului Seth, sacrificat și acesta, cu sînge rece, în momentul inaugurării unei societăți democratice în vechiul Egipet. Înconjurat de șefii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
își scrântise piciorul la o partidă de volei, în week-end-ul de la Snagov". E un exemplu de virtuozitate a unei memorialistici învăluite în umor și ironie. Biograful lui Rebreanu a dezertat în tabăra lui Ilf și Petrov, transformându-se într-un comediograf. Schițele satirice din volumele Sertar și Cu Liviu Rebreanu și nu numai îl legitimează pe Niculae Gheran ca prozator, chiar înainte de apariția primei sale cărți de ficțiune, romanul Arta de a fi păgubaș.
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
mai frumoasă ca dumneata, și vorbea și mai bine franțuzește!”. Ergo: cînd nu scria, Mazilu rămînea propriul său personaj. Nici nu-i de mirare că s-a scris o piesă despre el... Au trecut 40 de ani de la dispariția marelui comediograf Tudor Mușatescu. Incredibil! Parcă ieri am fost În locuința-i de pe strada Luigi Cazzavilan, elev fiind, și rugîndu-l să-mi ofere textul Profesorului de franceză, pe care vroiam să-l montez cu echipa de teatru a școlii... Punctez mai jos
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
N-am bănuit că Mizantropul ar putea să mă sfîșie atît de mult, ca o simfonie. Îl consideram pe Molière ... Molière!”. Mulți cred că și Tartuffe, Don Juan, Avarul sunt eminamente, comedii. Astfel, de fapt, Îl desconsideră pe clasic. Marii comediografi se pricep să ascundă, În pliurile situațiilor comice, tristeți nebănuite. Nu e doar cazul autorului lui Scapin : Goldoni, Gogol, Alecsandri, Caragiale, Sebastian, Mușatescu, Anouilh, Ionesco ș.a. trebuie citiți cu imaginație și profunzime. Uitînd ce ai Învățat În școală. Uneori, chiar
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fond, Hasdeu compune însă o suită inspirată de tablouri în registru exclusiv comic: nuvela este de fapt o comedioară în cîteva acte. Vocația de dramaturg a scriitorului apare pentru prima oară cu forță vizibilă. Replicile dialogului țîșnesc în chip natural; comediograful extrage efecte hilariante din amestecul limbilor străine, ca și din ironiile de natură livrescă specifice mediului universitar (luarea peste picior a filozofiei kantiene ori hegeliene, ironiile la adresa Pandectelor se combină cu citate și aluzii la mari poeți, precum Ovidiu, Properțiu
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
cât în fetișizarea limbajului. Odată cu aceasta începe al doilea plan al cărții. Realismul e categoric pus între paranteze. Din punctul meu de vedere, un paragraf cum e acesta (selectat de Bogdan-Alexandru Stănescu pentru a proba afinitatea lui Lăcustă cu marele comediograf) e caragialian în coloratura verbală, nu în dinamică: " - Ai omorât fata... șopti Girevengu, urmărind cum firul de sânge se lățește pe pânza mototolită. Tocmai de sfânta zi a Crăciunului. Petreceam și noi la televizor, cu veselie și muzică, că ne
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
și tot așa (a se citi cvartetul Izgonirea din poezie). Și toate astea deoarece pentru Ion Mureșan existența în limbaj este un coșmar din care nu se poate trezi, dar nici el nu se lasă și se transformă într-un comediograf demonic al fenomenologiei scrisului. Se-nțelege că această chestiune presupune suferință tragică, cum să nu, când intuiești limbajul doar ca „propoziții, întunecate smârcuri în capul omului”. Hotărât, poetul își edifică lumea cu destulă cruzime. Pare-se, acest poet își sancționează
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
biografiei postbelice a autorului ei. Reeditarea de la Humanitas era, desigur, necesară. Fie și numai pentru a aminti că întreaga exegeză a operei lui Caragiale pornește de la cercetările lui Șerban Cioculescu din anii ’30-’40, care încep cu editarea corespondenței dintre comediograf și Paul Zarifopol, continuă cu ediția critică a operei și sunt încununate de Viața lui I. L. Caragiale. În plus, textul acesteia din urmă nu mai era disponibil decât în ediții vechi, cele mai recente datând din anii ’80. Cum, spre deosebire de
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
sfârșit, unul care spune ce trebuie spus. Trecut acest hop, pot să mărturisesc - adică aș putea, dar nu mă interesează - ce „calități și merite” totuși am. „...deseori, fudulul de urechi are să fie, ca și nebunul, un subiect de râs, iar comediografii proști îl preferă pe primul celuilalt spre a provoca râsul.” Ca să vezi cum îmi răsplătește sârguința de a-l citi! Bine, măcar, că spune ce spune despre comediografii ăia: că sunt niște proști. „Omul foarte bătrân merge clătinându- se de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2922_a_4247]
-
de urechi are să fie, ca și nebunul, un subiect de râs, iar comediografii proști îl preferă pe primul celuilalt spre a provoca râsul.” Ca să vezi cum îmi răsplătește sârguința de a-l citi! Bine, măcar, că spune ce spune despre comediografii ăia: că sunt niște proști. „Omul foarte bătrân merge clătinându- se de colo-colo sau se odihnește într-un ungher, doar o umbră, o stafie a ceea ce a fost cândva.” Păi, cam asta și sunt, de când mă știu. Un slab curent
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2922_a_4247]
-
sfârșit, unul care spune ce trebuie spus. Trecut acest hop, pot să mărturisesc - adică aș putea, dar nu mă interesează - ce „calități și merite” totuși am. „...deseori, fudulul de urechi are să fie, ca și nebunul, un subiect de râs, iar comediografii proști îl preferă pe primul celuilalt spre a provoca râsul.” Ca să vezi cum îmi răsplătește sârguința de a-l citi! Bine, măcar, că spune ce spune despre comediografii ăia: că sunt niște proști. „Omul foarte bătrân merge clătinându- se de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2880_a_4205]
-
de urechi are să fie, ca și nebunul, un subiect de râs, iar comediografii proști îl preferă pe primul celuilalt spre a provoca râsul.” Ca să vezi cum îmi răsplătește sârguința de a-l citi! Bine, măcar, că spune ce spune despre comediografii ăia: că sunt niște proști. „Omul foarte bătrân merge clătinându- se de colo-colo sau se odihnește într-un ungher, doar o umbră, o stafie a ceea ce a fost cândva.” Păi, cam asta și sunt, de când mă știu. Un slab curent
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2880_a_4205]
-
indiferent de varietatea răspunsurilor, comun la toți scriitorii care se întorc la sursele tragediei europene este efortul de a adapta scenariul clasic pentru a exprima nevoile sufletești ale contemporanilor. Dintre elementele specifice teatrului antic, Petru Dumitriu păstrează prologul utilizat de comediografi pentru anticiparea evenimentelor și stabilirea contactului cu publicul. Prezentatorul sugerează caracterul fictiv al acțiunilor de pe scenă și cere implicarea spectatorilor cărora li se amintește că dincolo de aparența eroilor se ascund trăiri etern valabile. De asemenea, în final ei sunt chemați
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
unei situații comice o problemă, chiar o dilemă de ordin moral, căreia dramaturgul alege să-i dea în cele din urmă o rezolvare în cheie comică. Vâna de moralist a lui Valjan este foarte puternică și îl individualizează între ceilalți comediografi ai epocii. Atât interesul pentru natura umană, cât și calitatea de moralist fac din Valjan un dramaturg care împărtășește o estetică clasică, marcată însă de puternice accente realiste. De altfel, recursul la tipologie, la caractere și situații universal valabile dramaturgul
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
Șandru este adus și el în Deltă, închis și pus să taie stuf. Prin urmare, citim romanul și descoperim în el realism, verosimilitate, observație, analiză. Proza saturată de concret realist și, uneori, chiar naturalist. Iar analiza, în esență din perspectiva comediografului, nu este deloc un efect al uscăciunii senzoriale și mentale. Ironicul Sorescu aduce o nuanță de comic cu substrat rusesc, dostoievskian: Olga, disputată de sculptorul Val Tomiță și soțul părăsit Șandru, un puternic și rudimentar director al vremii, se lasă
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]