82 matches
-
375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de Elisabeta Iosif 2012 „ ANUL CARAGIALE” Se împlinesc 100 de ani de la moartea celui mai mare creator de tipuri, de personaje în dramaturgia română, Ion Luca CARAGIALE fiind situat printre marii comediografi ai lumii și printre posesorii unor portrete, caricaturi realizate de cei mai mari artiști plastici de talie mondială, “Colecția Caragiale” însumând 3000 de lucrări. În primul deceniu al secolului trecut, un juriu format la Teatrul Național București din care făceau
ANUL CARAGIALE, DE ELISABETA IOSIF de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_de_elisabeta_iosif_al_florin_tene_1326262984.html [Corola-blog/BlogPost/361814_a_363143]
-
frumoasa și cumintea limbă românească. Fie în veci păstrată cu sființenie această scumpă carte-de boerie- a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie.” Acest geniu al creării situațiilor dramatice și al limbajului din unghiul comicului , aflat printre marii comediografi ai lumii, devine membru post mortem al Academiei Române. Deși s-a încercat de-a lungul anilor să se realizeze un “Festival Caragiale”, acesta există doar pe internet. Ce va oferi anul 2012, “Anul Caragiale”?! Sper să nu devină o întrebare
ANUL CARAGIALE, DE ELISABETA IOSIF de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_de_elisabeta_iosif_al_florin_tene_1326262984.html [Corola-blog/BlogPost/361814_a_363143]
-
mai vechi timpuri. Comedia de caracter, farsa, parodia, comedia de moravuri, prin expresiile lor de umor, ironie, sarcasm, satiră, grotesc, au delectat spectatorii urmărind viciile, tarele umane, moravurile și decelarea lor. La noi, I.L. Caragiale ”a fost cel mai mare comediograf român și unul din cei mai semnificativi din literatura universală”.(Eugen Simion) Istoria teatrului românesc, de la clasici la contemporani parcurge genul comediei sau al dramei prin autori importanți, studiați din manualele școlare sau studențești dar mai mai rar jucați astăzi
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
în teatru, care trebuie să se inspire din viață. "...Subiect la modă pe vremea lui Minulescu (oare numai atunci?!), adulterul a atras mereu spectatori și a adus aplauze. În "Allegro, ma non troppo" tema este generoasă, tratată cu meșteșug de comediograf. Un spectacol ușor, dar "allegro", de mare haz, ce va umple ani buni sălile, oriunde se va juca!", apreciază criticul Mircea M. Ionescu. Regia: Răzvan Popa Scenografie: Florilena Popescu Fărcășanu,Maxim Corciovă Ilustrație muzicală: Răzvan Popa În distribuție: Gavril Pătru
Fermecătoare spectacole de weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105728_a_107020]
-
la mulțimea aluziilor și citatelor culturale, ori va fi zdruncinat de îndrăznelile hors-texte ale regiei, iar cei pentru care Caragiale înseamnă exclusiv satiră clasică și râs zdravăn în tradiția Giugaru-Birlic vor fi constrânși să accepte și varianta neagră a unei comediografii ceva mai deocheate decât cea cu care vrea școala să ne potcovească", scria Dan C. Mihăilescu.
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]
-
gânduri din jurul unei stări sau al unei idei. Cu un înșelător aer de amuzament, poetul survolează nori de esențe grave și adânci. O face cu o ușurință demnă de invidiat. Poet cu imaginație debordantă, adeseori funambulescă, vervă ludică, spumă de comediograf. Totuși, una din dimensiunile definitorii, de maxim interes, ale acestei lirici, pare a fi reflexivitatea cu miez filozofic. Marile neliniști existențiale fac obiectul câtorva poeme remarcabile. Densitatea aforistică a acestei lirici e, pe alocuri, uimitoare. În poemul “Chibzuieli” fiecare vers
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1486101858.html [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
fie! II Reporterul (reluând dialogul de unde l-a lăsat): Convorbirea noastră anterioară se încheia cu scurta referință a dvs. la discursul, celebru, aristofanesc. Cocoloșul: Într-adevăr, stimate domn: îmi exprimasem, într-o doară, incertitudinea cum că am fi, potrivit marelui comediograf, niște (citez dintr-însul) „selenari". Spuneam, apoi, că, bisexuați (ce va să zică androgini sau, dacă vreți, hermafrodiți), ne suntem, prin aceasta, suficienți nouă înșine... La care, m-ați întrerupt cu întrebarea dacă în felul, oarecum, al gasteropodelor barbiene. Răspun-su-mi a fost
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
amintește fiica sa, Ecaterina Logadi. Indiscutabil, în complexul personalității și al operei lui Caragiale domină desigur talentul dramatic. Din statornica preocupare pentru dramaturgie s-au născut cronicile dramatice atât de pătrunzătoare în înțelegerea fenomenului și, mai ales, bogata creație de comediograf și dramaturg. În cele patru comedii: „O noapte furtunoasă”, „Conu Leonida fața cu reacțiunea”, „O scrisoare pierdută”, „ D-ale carnavalului” (dacă nu luăm în considerare și pe celelalte care nu se ridică la valoarea acestora: „O soacră (Soacră-mea Fifina
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496474450.html [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
-i greu de bănuit, dacă luăm în serios exigențele impuse de prezența camerelor de luat vederi în sălile de examene. Mă întreb doar „ca’ cât” i-o fi costat afacerea asta, realizată scenic în tehnica filmului mut?! Hotărât: ne lipsesc comediografii. Nu de alta, dar, în noile condiții social-economice, un spectacol ca „Stan și Bran la dentist” ar păli în fața unei ecranizări „Vangheli și Becali studenți la Drept”. De ce le-or trebui diplome universitare, Dumnezeule, - câtă vreme pe culoarele oieritului, negoțului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
vesel, 7 comedii jucate" și “Estul sălbatic - 5 comedii inedite” la Centrul Cultural Român de la New York în prezența lui Andrei Serban, Nina Cassian și a altor prestigioși artiști din diaspora. În 2004 a primit un premiu pentru întreaga activitate de comediograf acordat de asociația umoristică “Păcală” și a revistei umoristice “Harababura” conduse de regizorul Geo Saizescu. Este de menționat și faptul că Dinu Grigorescu sprijinit două festivaluri naționale I-L Caragiale, un festival de la Sibiu, numeroase inițiative actoricești, colaborări culturale cu
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
el a murit de tânăr, cel mai probabil în Grecia sau în drumul de întoarcere spre Romă. Biografia lui Terențiu nu prezintă prea multe lacune iar asta se datorează unei lucrări scrise de Suetoniu. El ne descrie chiar și fizicul comediografului: "„era de statura mijlocie, cu trup delicat, întunecat la piele.”" Nu se cunoaște cu certitudine anul nașterii, însă se presupune a fi în perioada 195 î.Hr. - 185 î.Hr. - Aelius Donatus, în lucrarea să incompletă "Commentum Terenti", consideră că 185 î.Hr.
Terențiu () [Corola-website/Science/314941_a_316270]
-
creația satirică a lui Tudor Popescu, o piesă de respirație scurtă, un mic poem al cărui text se cere, parcă, acompaniat la chitară." (Ilie Rusu, Teatrul, 2/1981) "Cu ambiția de a ne reaminti că nu este doar un bun comediograf, Tudor Popescu reia - în Casa nebunului - o formulă dramatică dificilă și, aparent, improprie vocației sale, parabola cu implicații filozofice, centrată în jurul unor simboluri grave și încărcată de un mesaj cu intenții moraliste precise." (Dinu Kivu, Contemporanul, 29 ianuarie 1982) LUNGĂ
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
tipuri în dramaturgia română, concurând, ca și Balzac, starea civilă. El a reconstituit o amplă imagine a societății contemporane, văzută mai ales din unghiul comicului, dovedind un adevărat geniu al situațiilor dramatice și al limbajului, care îl situează printre marii comediografi ai lumii. În 1912, în România au fost organizate acțiuni de sărbătorire a lui Caragiale, cu prilejul jubileului de 60 de ani, cu participarea celor mai importanți scriitori ai timpului. Marele dramaturg a răspuns la numeroase urări primite din țară
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
polar, o lungă serie de succes comercial cu un polițist “de fier” care-și plimbă agil silueta masivă printre primejdii și își învinge adversarii cu cea mai redutabilă și mai puțin sofisticată armă de care dispune în panoplia sa: umorul. Comediograf prin vocație, Steno își concepe până și încăierările în montaj de gaguri.""
Piedone - comisarul fără armă () [Corola-website/Science/326621_a_327950]
-
și o ingineră de la uzine rivale își fac, la mare, declarații de dragoste fără a-și cunoaște adevărata identitate. Schema din Pe răspunderea mea dreasă cu atmosferă estivală, peripeții, coincidențe, automobil retro și încurcarea valizelor, vechi cai de bătaie ai comediografilor noștri, momente pretins satirice și sprintenul șlagăr „Ce bine e la mare/ când ești în deplasare!”. De reținut, din această comedie, poate cel mai frumos duet muzical din istoria filmului românesc alcătuit, din afonul, dar atât de melodiosul Piersic, alături de
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
, Ioan (1834, Iași - 8.II.1903, Iași), poet și comediograf. Aparținând unei familii de boieri mărunți, I. a urmat școlile primară și secundară la Iași, fiind trimis apoi la Viena și Paris, pentru studii juridice. Alcătuiește poezii ocazionale, pe care le publică în ziarele și calendarele lui Gh. Asachi. Întors
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287486_a_288815]
-
complet al unei probleme. Cu Itinerar caragialian (1997) adaugă bibliografiei scriitorului un studiu doct și aplicat, întemeiat pe probe și documente scoase din arhive, axat pe două probleme principale: formația școlară și raporturile dintre lumea Ploieștilor și universul operei marelui comediograf. Cartea corectează omisiunile, structurând informația, valorificând detalii de atmosferă (cum ar fi istoria tumultuoasă a „republicii de la Ploiești”) etc. T. extinde investigația la opera propriu-zisă, mai precis la acele texte în care momentele biografice revin ficționalizate. Exemplară este analiza schiței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
culminant-deznodământ). De asemeni, caracterizarea directă lasă regizorului libertate totală, câtă vreme "rolul" e făcut să pună complet în umbră individualitatea personajelor ca atare, transformate în simple simboluri ale unor idei morale. Avem, mai întâi, o situație stereotipă intens exploatată de comediografi (triunghiul conjugal), dar tratată de Lovinescu în registru grav, în acord cu convingerea sa peremptorie privind condiția "tragică" a încornoratului. Răstălmăcirea aceasta, altminteri foarte lovinesciană (recte: melodramatică 116), se datorează identificării cathartic-imaginare cu cel slab și în suferință, "victimă" a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
replică vioaie animă piesele lui G., comediile îndeosebi (numai Iadeș și Sterian Pățitul apar în volum, în 1866), lipsite, altfel, de orice consistență și dând să se piardă într-un verbiaj obositor. Morala nu e absentă niciodată. Debitor literaturii franțuzești, comediograful preia de acolo subiecte, motive, uneori maniera. A mai însăilat piese istorice (Mircea cel Bătrân), cu monoloage emfatice, o ambianță lugubră și multe anacronisme, cuplete, pe care le interpreta amicul său I.D. Ionescu, „cânticele comice”, o revistă slabă, Ai cuvântul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
evidențieze și mai mult limitele talentului și ale unei perspective artistice. Cu un rol șters în istoria literaturii, H. are un loc mai important în istoria dramaturgiei românești, în perioada interbelică el fiind considerat cel mai talentat și mai autentic comediograf. De altfel, aproape toate comentariile, foarte numeroase, unele extrem de favorabile, se referă doar la spectacolele cu piesele sale, și nu la textele tipărite. Autorul are contribuția sa la procesul de modernizare a dramaturgiei autohtone prin adaptarea modelului comediei de salon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
era preocupat să contureze tipuri. Confecționate la repezeală, textele sunt superficiale, cu un aer de improvizație, practicând un umor ieftin, bazat pe facile jocuri de cuvinte. Amuzante totuși, înviorate de un duh ghiduș, ele se vor fi urmărit cu plăcere. Comediograful ia în răspăr fie cusururi și năravuri dintotdeauna, fie stridențe și caraghioslâcuri ale epocii, de la limbajul franțuzit la demagogia patriotardă. Extrăgându-și subiecte din letopisețe, L. compune și drame istorice, nehotărâte între melodramă și comedie (Ștefăniță Vodă al V-lea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
atacă probleme grave ale trecutului sau ale prezentului, respectiv în realismul ironic, agorafil și locvace. Nu întâmplător culegerea Scriitorincul (2001) se încheie cu un amplu eseu despre Caragiale, unde acesta este definit, liminar, în ecuație cu poetul național, preocuparea pentru comediograf fiind reflectată și de colaborarea la Bibliografia I.L.Caragiale (I-II, 1995-1997), operă a unui colectiv coordonat de Marin Bucur în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Scriitorincul reunește articole postdecembriste pe teme civice și culturale, scrise cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
reinventării propriei sale identități. Câteva dintre textele ce urmează anilor 1944 sunt rescrise, eliminându-se asperitățile staliniste. Vechile alianțe cu mandarinii realismului socialist (Baranga scrie, împreună cu redutabilul polemist N. Moraru, un text dramatic) sunt abandonate, în favoarea confecționării unei imagini de comediograf moderat și popular. Alegerea unei piese de Baranga pentru inaugurarea noului sediu al Teatrului Național, în 1973, marchează consacrarea unei relații ombilicale cu oficialitatea logocratică. Venerabilul Aurel Baranga își conservă, în deceniile de după 1944, în poziția de dramaturg laureat 1
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
politică. În: România literară, 39, 17 nov. 2006, nr. 46, p. 3. SOROHAN, Elvira. Un debut mai mult decît promițător. În: Cronica (Iași), 41, apr. 2006, nr. 4, p. 9. Bogdan Crețu. Arpegii critice. Iași: Timpul, 2005. SOROHAN, Elvira. Alecsandri comediograful dădea frisoane politicienilor. În: Vitraliu (Bacău), 15, apr. 2007, nr. 1-2, p. 24-25. SOROHAN, Elvira. Călinescu și pasiunea portretizărilor. În: Convorbiri literare, 140, ian. 2007, nr. 1, p. 21-23. SOROHAN, Elvira. Complexele lui Panait Istrati. În: Convorbiri literare, 141, apr
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cânticelele comice” Bătrânul Lăceanu și Doctorul scăpătat alcătuiesc un volum de Teatru, apărut în 1857. Și în Judecata lui Brânduș (1864) se perindă o lume măruntă, mahalaua, negustorii, avocații chilipirgii. Aici, ca și în alte scrieri (Zapciu, 1881, Bătăușii, 1894), comediograful atestă daruri de bun observator al moravurilor, creionând acid și caracterizând deseori pertinent, într-o suită de replici spumoase, alerte. De altfel, se exersase concomitent adaptând după E. Scribe ori făcând mai multe traduceri, bune, din Florian, Boccaccio, Paul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]