87 matches
-
din Liga delio-atică. În perioada republicană, Roma a exercitat o puternică influență asupra ideii de democrație, afirmându-se liberul acces al cetățenilor la diferitele funcții după ce Legea celor XII Table stabilise egalitatea juridică dintre patricieni și plebei. În Roma, adunările comițiilor exercitau puterea legislativă și judiciară, iar Senatul, care rămânea o emanație a patriciatului, se reînnoia prin cooptarea celor care ocupaseră în trecut funcții publice. În Evul Mediu, redescoperirea filosofiei politice clasice, în special a celei aristocratice, dar și apariția primelor
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1475328936.html [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
în episodica mea prezență senatorială și îmi ceream scuze colegilor care m-au trimis în respectiva instanță pentru că nu am reușit să le apăr interesele deși, după puterile mele, am încercat. Nefiind un fan al prezenței decorative în „comitete și comiții”, de bună seamă că am demisionat. Spunînd însă, în deplină urbanitate, ceea ce era de spus la plecare. În replică, m-am trezit cu reproșul că nu am făcut destul pentru a colabora pentru evitarea crizei și că, în calitate de președinte de
SCRISOAREA A II-A – NU RIDIC RAMURA DE MĂSLIN de LIVIU ANTONESEI în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Liviu_antonesei_scrisoarea_a_liviu_antonesei_1368259311.html [Corola-blog/BlogPost/354437_a_355766]
-
și mai apoi decan al Facultății de Arte vizuale a Universității din Oradea, președintele Fundației Culturale „Cetate Durgheu”, vicepreședinte al asociaților naționale „Cultul Eroilor” și „Cavalerii de Clio”, director al Departamentului de Cultură din cadrul Asociației „Pro-România Europeană” și multe alte „comiții” și comintete de interes național sau regional. Activitate profesional-artistica, științifică și de cercetare: Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Doctor în istoria artei (Magna cum Laude). Sculptor și pictor talentat. Participă încă din 1977 la diferite expoziții și saloane
MAGISTER DURGHEU ’70 – FINIS CORONAT OPUS! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448328440.html [Corola-blog/BlogPost/340067_a_341396]
-
încât ceea ce s-a creat să funcționeze. În aceste momente, Uniunea Scriitorilor este deja falimentară grație actualei conduceri. Sigur că este foarte greu să fii și la Paris și la București în același timp, să fii în toate comitetele și comițiile, plătit desigur, și să fii și tânăr însurățel la această vârstă. Din nefericire, problemele grave care planează asupra Uniunii au făcut să fim aproape în situația de desființare. E adevărat că există și un număr restrâns de scriitori, mulți dintre
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_emilian_marcu_ioana_voicila_dobre_1355865497.html [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
precum și o serie de persoane plătite cu ziua, care au dorința de a participa la un asemenea tip de activitate remunerată corespunzător. S-ar elimina, astfel, cumplita bătaie de joc dezvoltată la nivel național de nenumăratele fundații, asociații, comitete și comiții, vorba lui Caragiale, existente doar cu titlu fantomatic în domeniul protecției canine, niște organizații-paravan, de fapt, ce înghit fonduri pecuniare consistente exclusiv în beneficiul propriu (neavând ca obiect de activitate unul nedeclarat la nivel oficial), rezolvarea problemei anterior expuse aici
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_alegeri_elect_magdalena_albu_1378428291.html [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
sute articole pe teme variate: filatelice, cartofile, biblioteconomice, literare, sociale, politice ... Este membru al Academiei Mondiale de Filatelie (2008), membru al Comitetului Director (din 1996), vicepreședinte (2000-2008) și secretar general al Federației Filatelice Române (din 2008), membru în diferite comitete, comiții, asociații ș.a.m.d. Referință Bibliografică: Sergiu Găbureac - profil de autor / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 200, Anul I, 19 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PROFIL DE AUTOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Sergiu_G%C4%83bureac.html [Corola-blog/BlogPost/340383_a_341712]
-
nu era nouă! Egiptul faraonic avea nome, conduse de nomahi, Imperiul Persan avea satrapii conduse de satrapi (cuvânt care astăzi dă sens asupra puterii acestor conducători delegați), iar rezultatele acestor măsuri au fost, în timp, foarte asemănătoare. După destrămarea, imperiului, comiții, precum cei dinaintea lor, s-au autonomizat, au privit teritoriile date în grijă ca pe propriile moșii și, devenind puternici economic, au avut la dispoziție mijloace militare pentru a duce o politică de agresiune, sau alianțe, după cum le dictau propriile
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
urmărea optimizarea resurselor umane și materiale în vederea îndeplinirii sarcinilor de război, însă nici aceasta nu era o premieră în istorie. Toate marile imperii sau regate făcuseră la fel, iar peste timp, nimic nu se va schimba în mod esențial. Oricum, comiții, numiți mai târziu, conți, aveau de îndeplinit, ca principală sarcină militară, echiparea și pregătirea, foarte important, cu resurse economice proprii, a unui număr de luptători, cu diferite specializări, pe care, la nevoie, îi punea la dispoziția comandantului suprem, respectiv, regele
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
adevărat, târziu, pentru că târziu am început să scriu, ca imi plătesc conștiincios cotizația anuală, că nu am cerut burse, bani pentru publicarea cărților mele, nu am primit bani pentru participare la lecturi publice, nu am fost delegat în comitete și comiții și nu am cerut zile de odihnă în stațiunile unde o mai fi având edificii Uniunea. Singurii care au răspuns, felicitându-mă, urându-mi succes, au fost unii „colegi de suferință literară” și cititorii. Cei peste 10.000 de prieteni
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_munteanu_la_milano_voi_fi_singur_mihai_marin_1350720241.html [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
indiferent de ocupantul portofoliului ministerial, de vreo 10 ani încoace), responsabil și beneficiar direct al programului Stop fumat (alături de diverse companii farmă), reprezentant al societății civile, coordonator neoficial, dar efectiv, al Comitetului Interministerial pe tutun și al diverselor comitete și comiții pe la Bruxelles etc, etc.- însă, desigur, astanu se (s)pune. Dar, cine e această Coaliție, formată din fix 250 de ONG -uri, fără unul mai puțin sau mai mult, plus personalități publice care s-au trezit peste noapte susținătoare ale
Scopul chiar scuză orice mijloace? by http://uzp.org.ro/scopul-chiar-scuza-orice-mijloace/ [Corola-blog/BlogPost/92429_a_93721]
-
Simona Tache Și, deși nu vreau, mă trezesc frecvent băgată de alții în diverse grupuri, comitete și comiții. Fără să fiu întrebată. După care, mi se inundă inboxul cu toate mailurile pe care și le dau membrii grupului în care am fost băgată cu forța. Sigur, vina principală e a domnului Zuckerberg, că nu s-a gândit că
Nu vreau să fiu membră în nici un fel de grup de pe Facebook by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19404_a_20729]
-
recunosc că mi se pare o inițiativă excelentă înființarea acestui post. “Consilier pe probleme de feedback de la populație” la Ministerul Finanțelor mi se pare ceva genial, de care România avea de multă vreme nevoie. Toate ministerele, primăriile, instituțiile, comitetele și comițiile ar avea nevoie urgent de așa ceva. După cum ar avea nevoie și de multe altele, similare. Ce-ați zice, de exemplu, de un consilier pe probleme de feedback de la animale, la Ministerul Agriculturii? Este că ar fi necesar? Ar fi. Păi
Un feedback de la populaţie mare cât inima lui Bittman by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21048_a_22373]
-
Simona Tache Cine mă cunoaște cât de cât știe despre mine trei lucruri: că nu mă înghesui în jurii, comitete și comiții, nu merg la evenimente și nu merg la televizor. Marțea trecută, pe 12 noiembrie, mi-am încălcat două dintre aceste obiceiuri, urcând pe scena Galei Superscrierilor, în calitate de jurat (culmea, câteva ore mai devreme, mă lăsasem și filmată, de dragul unui prieten
Mărturia unui jurat la Superscrieri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20220_a_21545]
-
ginților, prin fuziunea senatelor celor trei triburi. Avea ca atribuții confirmarea alegerii regelui și a hotărârilor adunării poporului. În Republica Romană prima etapă pentru stabilirea unei legi (în ) era "lex rogata" („lege propusă”). "Lex rogata" era o decizie votată de către comiții, la inițiativa unui consul, pretor sau tribun; supusă, inițial, aprobării Senatului ("auctoritas patrum"), începând din 339 î.Hr., această ratificare a fost transformată într-o autorizare prealabilă. Plebisciturile (adunări ale plebei), care scăpau acestei "auctoritas", au fost asimilate unor legi, începând
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
Senatului ("auctoritas patrum"), începând din 339 î.Hr., această ratificare a fost transformată într-o autorizare prealabilă. Plebisciturile (adunări ale plebei), care scăpau acestei "auctoritas", au fost asimilate unor legi, începând din 286 î.Hr. ("lex Hortensia"). Adevăratele adunări legislative au fost comițiile curiate și, îndeosebi, începând din secolul al III-lea î.Hr., comițiile tribute. Înainte de a fi pus la vot, proiectul de lege elaborat de magistratul asistat de specialiști era publicat ("promulgatio") prin afișe, cu trei nundine (zile în care se țineau
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
transformată într-o autorizare prealabilă. Plebisciturile (adunări ale plebei), care scăpau acestei "auctoritas", au fost asimilate unor legi, începând din 286 î.Hr. ("lex Hortensia"). Adevăratele adunări legislative au fost comițiile curiate și, îndeosebi, începând din secolul al III-lea î.Hr., comițiile tribute. Înainte de a fi pus la vot, proiectul de lege elaborat de magistratul asistat de specialiști era publicat ("promulgatio") prin afișe, cu trei nundine (zile în care se țineau târgul) înainte de ziua votului și putea fi discutat în cadrul reuniunilor publice
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
Deciziile erau luate prin vot, iar calcularea rezultatelor se întocmeau în funcție de curii sau centurii. Problemele erau dezbătute în adunări "contiones". Existau mai multe tipuri de adunări cetățenești (în latină "Comitia"), iar toate deciziile erau votate. Erau trei tipuri de adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
luate prin vot, iar calcularea rezultatelor se întocmeau în funcție de curii sau centurii. Problemele erau dezbătute în adunări "contiones". Existau mai multe tipuri de adunări cetățenești (în latină "Comitia"), iar toate deciziile erau votate. Erau trei tipuri de adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe Câmpul
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
iar calcularea rezultatelor se întocmeau în funcție de curii sau centurii. Problemele erau dezbătute în adunări "contiones". Existau mai multe tipuri de adunări cetățenești (în latină "Comitia"), iar toate deciziile erau votate. Erau trei tipuri de adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe Câmpul lui Marte. Votau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe Câmpul lui Marte. Votau întâi prima clasa cenzitara (80 centurii de pedestrași) și cele 18 centurii de călăreți, urmând celelalte clase. Se vota cu bile sau cu pietre, voturile scrise fiind aplicate la sfarsitul republicii, iar urnele erau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
într-un "templum", un loc desemnat de magistrații care convocau senatul, fie în Curia Calabra pe Capitoliu, fie în Comitium sau în alte temple ori teatre. Ședințele durau o zi, dar se puteau prelungi. Atribuțiile senatului erau decizionale, pregăteau ședințele comițiilor, soluționau crimele grave și împărțeau jurisdicția publică la Romă și în provincii. Pregătea ședințele, adunărilor poporului, examina proiectele de legi, administra viața religioasă (stabilea calendarul religios, jocurile, supraveghea activitatea preoților, structura panteonului, ridicarea lăcașelor de cult, raporturile dintre Romă și
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
religioasă (stabilea calendarul religios, jocurile, supraveghea activitatea preoților, structura panteonului, ridicarea lăcașelor de cult, raporturile dintre Romă și cultele străine). Prin "senatus-consulta", senatul dispunea de putere legislativă. Pe plan extern, senatul primea ambasadele străine, iar pe plan informal, influențau votul comițiilor. În cadrul magistraturilor republicii române, existau două principii: anualitatea și colegialitatea. Anualitatea presupunea participarea unui număr cât mai mare de cetățeni în administrarea Romei, dar și o limitare temporală a puterii magistrale. Colegialitatea depindea de antipatia românilor față de deținerea permanentă a
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
un an, erau deținători de imperium, aleși de comitia centuriada. Erau aleși numai dintre patricieni, dar abia după secolul IV î.Hr., după impunerea legilor licino-sextiene, plebeii vor avea acces la consulat. Aveau atribuții juridice și civile, convocau și conduceau senatul, comițiile curiate și centuriade, dispuneau de imunitate pe timpul mandatului, coordonau strângerea impozitelor și puneau în aplicare legile votate de comiții. Recrutau și comandau o armată. Erau însoțiți de o gardă de 12 lictori-purtători de fascii, se așezau pe scaunul curul, purtau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
IV î.Hr., după impunerea legilor licino-sextiene, plebeii vor avea acces la consulat. Aveau atribuții juridice și civile, convocau și conduceau senatul, comițiile curiate și centuriade, dispuneau de imunitate pe timpul mandatului, coordonau strângerea impozitelor și puneau în aplicare legile votate de comiții. Recrutau și comandau o armată. Erau însoțiți de o gardă de 12 lictori-purtători de fascii, se așezau pe scaunul curul, purtau toga praetexta pe timp de pace și toga de culoare purpurie paludamentum pe timp de război. Cenzorii, care erau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de fascii, se așezau pe scaunul curul, purtau toga praetexta pe timp de pace și toga de culoare purpurie paludamentum pe timp de război. Cenzorii, care erau doi, erau aleși pentru 18 luni, din 5 în 5 ani, desemnați de comițiile centuriade. Nu dispuneau de imperium, dar întocmeau recesamantul populației, organizau orașul, administrau parțial tezaurul public, întocmeau listele senatorilor și supravegheau moravurile. Censorii erau aleși dintre foștii consuli, despre care se credea că aveau o moralitate ireproșabila. Pretorul era magistrat ordinar
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]