76 matches
-
ce existau în exploatarea și administrarea serviciilor poștale și telegrafice și stabilea principiile de bază ale exploatării ambelor servicii. Confirma și definea monopolul de stat în această materie “statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal, care consistă în transmiterea de comunicațiuni prin firul electric și transportul de obiecte și persoane prin poște”. Trata probleme privind: inviolabilitatea telegramelor și scrisorilor, sechestrele pe accesoriile serviciului poștal, pe trimiteri; amenzile pentru transporturi particulare neautorizate, pentru sustragerea de la plata taxelor; termenele pentru depunerea reclamațiilor și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pentru înființarea de comunicații telefonice la autorități”, din 3 martie 1894, care într-un articol unic prevedea: “Orice autoritate de stat, comunală sau județeană, precum și orice instituție de binefacere, recunoscută de stat, poate să-și stabilească cu a sa cheltuială comunicațiuni telefonice între diferitele sale servicii, cu condițiunea ca liniile telefonice să fie construite și întreținute de administrația poștelor și telegrafelor pe comptul autorității care le cere. Asemenea rețele vor fi utilizate numai pentru convorbiri relative la afaceri de serviciu, fără
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
10 ani de la cea din urmă viza, registrele pe care legea le impune a ține, precum și scrisorile și telegramele primite. Asemenea sunt datori a păstra cel puțin până la doi ani facturile mărfurilor cumpărate și introduse în stabilimentele lor. Articolul 31 Comunicațiunea registrelor nu poate fi ordonată de judecată după cererea unei părți decît în afaceri de succesiuni, comunități de bunuri, societăți și în caz de faliment. Articolul 32 În cursul unei contestațiuni și oricare ar fi natură ei, judecată, după cererea
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
zilei când se face consemnarea, si va fi depusă pe numele societății, care singură va fi recunoscută de proprietara. Societățile care vor înființa fabrici sau alte stabilimente industriale, cele care s-ar ocupă cu creări sau exploatări de căi de comunicațiuni și de mine, precum și băncile, având de obiect operațiuni financiare și de credit, vor fi scutite de depunerea sus-zisei cauțiuni. 3) O declarație a societății, omologata de autoritatea competența a țarii respective, ca cauțiunea va servi spre a garanta numai
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
putiință a se face aceasta, din sumele enorme ce s-au contribuit sub acest titlu de la 1851 până azi, atunci cu bucurie vor lua angajamentul însăși proprietarii de a savârși această cale cu zile de lucru de pe proprietățile domniilor lor, numai comunicațiunea aceasta, atât de importantă, să se pună odată în executare”. La rândul lor, proprietarii din comisiile agricole din Mehedinți, care răspund la anchetă, indică drept măsuri de ameliorare a agriculturii, pe lângă înmulțirea populației și scoaterea oamenilor de prin văi, dealuri
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
d. Cogălniceanu va fi silit până în fine să cedeze. [ 17 aprilie 1880] ["DEȘI TERMENUL "MESAJ"... "] Deși termenul "mesaj", cu înțelesul de comunicare făcută de puterea executivă către cea legiuitoare, e de origine americană și, până la 1848, se aplica numai la comunicațiunile prezidentului Statelor Unite, totuși datina acestor comunicări, combinată în statele europene cu principiul monarhic, are aci un înțeles mai grav decât în republice. În statele monarhice mesajele sânt asemenea comunicări pe cari puterea executivă le face celei legiuitoare și se împart
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în opoziție și că ea a știut să înconjure primejdia vădită ce s-ar fi putut preveni printr-un act de lesgilațiune anterior Tractatului de la Berlin. Învingând toate greutățile - continuă mesajul - ați pus țara în stăpânirea marii sale artere de comunicațiune; căile ferate. Și aici nu ne putem îndupleca a recunoaște că Adunările au fost la înălțimea misiunii lor. Răscumpărarea, după chiar declarația d-lui Brătianu în Senat, era impusă din străinătate, ca și concesia Strusberg; răscumpărarea era a treia condiție
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aprobe deciziunile lor și să le comunice părților interesate. În fine, Exelențele lor, în numele guvernului lor, invită pe Înalta Poartă să accepte linia de graniță fixată în documentul menționat. Înalta Poartă a consacrat cea mai serioasă atențiune esaminării acestei importante comunicațiuni și cu cât dorește mai mult să-și probeze respectul pentru marile puteri amice ei cu cari a semnat Pacea de la Berlin cu atât mai mult simte necesitatea ca să recomande justei lor aprecieri pozițiunea cea atât dificilă cât și penibilă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și tare ar trebui să aibă de scop ca să asigure pe Înalta Poartă în contra unor atari aspirațiuni, prejudiciabile ei. Pozițiunile însemnate strategice promise Greciei prin Conferința de la Berlin, ca d. e. cea de la Mețovo, pozițiuni de o valoare militară superioară pentru comunicațiunea cu Albania de Jos, ar espune provinciile limitrofe unor atacuri în contra cărora Poarta ar fi fără apărare. Pe de altă parte, cu privire tocmai la scopul defensiv, înalta Poartă nu-și poate esplica de ce Conferința, în partea Epirului, a adoptat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Tractatului de la Berlin, conform căruia supușii români se bucură, până la încheiarea unor alte tractate, de toate drepturile de cari se bucură supușii celorlalte state europene înlăuntrul marginelor împărăției otomane. Precum aflăm, guvernul austriac a transmis reprezentantului român din Sofia o comunicațiune, cu care e de acord și guvernul englez, prin care se stabilește că, pe baza articolului mai sus pomenit al Tractatului, românilor li se cuvine jurisdicția consulară stabilită prin capitulațiuni. Din partea Bulgariei nu se ridicase nici un fel de obiecțiune în contra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în afară. România însă este avanpostul nostru natural, din naștere. Ea formează un zid în mijlocul slavismului, pe care zid este interesul nostru să-l întărim; ea întrece în cultură, în progres și fertilitate toate statele cele mici slave; ea mijlocește comunicațiunea noastră pe Dunărea Inferioară cu Marea Neagră. Bărbați ca Ristici și Slaweicow pot fi politici vicleni și rafinați; însă un bărbat ca Brătianu este mai mult, pentru că nu joacă pe funia rusească, ci înțelege pe deplin interesele și impulsele Occidentului și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca reprezentând justiția, a treia putere în stat. Dar cum erau în practică! S-au putut vedea comisiuni de apel ai căror doi membri, adecă majoritatea, nu plutea nici un fel de contribuțiune în țara aceasta, nici măcar acea pentru căile de comunicațiune. Ce dreptate se poate aștepta de la niște astfel de oameni în materie de contribuțiuni când ei nici măcar idee nu au ce greutate sânt asupra capului omului aceste dări, când sânt mai cu seamă nedrepte și împovărătoare? Acesta e ultimul grad
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
artistul cel mai dotat de natură, era prin însăși organizațiunea sa avizat deja la ce e suprauman și monstruos, pentru că el ridica într-o regiune mai naltă până și ceea ce stătea la nivelul a tot ce e uman. După toate comunicațiunile asupra lui, și anume după descrierile cele maestre ale lui Tieck, el ni se arată ca prototipul propriu a direcțiunei semnalate de noi, direcțiune în care artistul se ridică pe aripele fantaziei sale la intuițiunea unui caracter pe care apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întregi. E vădit cum că elementul moral și estetic al culturei își are izvorul său cel principal în literatura națională. Libertatea și universalitatea scopului, deplina licență a materiei, nelimitarea pe un teren deosebit, după aceea complecta generalitate a mijlocului de comunicațiune, a limbii. Fiecare literatură națională formează focarul spiritual național unde concurg toate raz[e]le din toate direcțiunile vieții spirituale, ea arată nivelul vieții publice spirituale [... ]. ["S-A DEZVOLTAT O LITERATURĂ... "] 2264 S-a dezvoltat o literatură în limba țării
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o plătim noi înșine prin anuități; noi plătim posibilitatea pentru mărfurile străine și pentru oamenii străini de-a veni la noi și de-a aduce poporul nostru întreg la sapă de lemn. Dar dacă politica noastră generală în materie de comunicațiuni și de economie se 'ncheie prin o condamnare, dacă nu a intențiilor, desigur a ignoranței generației de la 1848, amănuntele sub domnia cărora se fac la noi lucrări publice ne conving că nici intențiile nu sunt respectabile, 116 {EminescuOpXIII 117} că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
biserici fiind văduve de servitori Instrucțiunea publică aflată în cea mai deplorabilă stare, din cauza condițiunilor cu totul primitive ale localelor de școală acolo unde se găsesc și a soartei precarie de care se bucură învățătorii 234 {EminescuOpXIII 235} Căile de comunicațiune lăsate în plata lui Dumnezeu. În fine, administrația comunelor încredințată pe mâna unor oameni netrebnici, corupți și venali, a căror singură țintă este de a se înavuți pe nedrept din averea administraților lor. Iată, în lineamente generale, binefacerile realizate pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a rămas pîn' acum străină de politica noului regat și va rămânea și de acum înainte cu toată pretențioasa latinitate a românilor (? ) Zi cu zi ni se vestesc șicane nouă la cari sunt expuși în România cetățenii noștri, negoțul și comunicațiunea noastră, produsele industriei noastre. Oare starea aceasta de lucruri să se declare în pemanență? Cu cât mai mare e îngăduirea ce-o exercităm față cu neastâmpărații oameni de lângă Dâmbovița cu atât li se umflă creasta, cu atât mai nerușinate sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
separate" iar "în uniformarea lor, care se va plăti de stat, se va păstra fesul și turbanul"658. Același articol preciza că "locuitorii țermurași ai Dunărei și Mărei Negre vor fi chemați de preferință la serviciul flotilei destinat a înlesni comunicațiunea trebuințelor administrative și militare din Dobrogea"659. Capitolul VIII al legii, intitulat " Disposițiuni generale" cuprinde articolele 69-72. Articolul 70 din cuprinsul acestui capitol preciza că "marca [stema, n. n.] Dobrogei (...) și a județului Tulcea (...) este un scut purtând doi delfini cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
crede că această lege aprobată și pusă în lucrare cu inteligență și energie va fi mănoasă în rezultate binefăcătoare pentru noua noastră provincie. Pe lângă acaestă lege, întemeierea școalelor în toate orașele și satele din Dobrogea, activarea și înmulțirea căilor de comunicațiune, punerea în lucrare a legiuirei care declară orașele Tulcea și Constanța porturi france și, în fine, legarea căiei ferate Cernavodă-Constanța cu rețeaua căilor ferate din România, lărgirea și îmbunătățirea portului maritime, aceste legiuiri vor avea de rezultat sigur și neîntârziat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și o bună parte din cele mahometane au strada principală a satelor străbătută de șosea bine împetrită și cât s-a putut mai regulat trasă"1323. Primăria orașului Constanța a folosit "cea mai mare parte a fondurilor sale (...) pentru îmbunătățirea comunicațiunilor și pentru înfrumusețarea" orașului 1324. Remus Opreanu, prefectul județului Constanța, își exprima convingerea că "viitorul primului port de mare al României, viitor plin de mari speranțe, depinde în mare parte și de modul cum comuna își face datoria"1325. Una
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
una în Megidie, 2 în Hârșova și una în Constanța)"1340. Făcând referire la orașul Constanța. Remus Opreanu aprecia că "deja viitorul Constanței se desinează din ce în ce mai bine"1341. Ca urmare, "peste câțiva ani portul acesta va fi legat, prin repedea comunicațiune a drumului de fer, cu tote unghiurile țării. El este porta României spre Orient"1342. La 15 martie 1881 apărea în publicația România Transdanubiană un articol intitulat " Situația județului Constanța" în cuprinsul căruia se făceau referiri la textul dării de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
gospodărirei județului, (...) fără nici un drept de control real asupra administrațiunei averei publice, îndeplinesc mai mult o formalitate decât un act de reprezentațiune publică"1781. Tocmai de aceea se aprecia că "numai așa se explică cum, după 15 ani, căile de comunicațiune din acest județ sunt într-o stare cu totul primitivă; șosele nici că există, deși zeci de mii de lei se cheltuiesc pe fiecare an cu personalul tehnic și zilele de prestații a mii de locuitori se pierd în zadar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acuma a oamenilor constituțiunei din decembre. Acuma e un timp de tranzițiune dintr-o stare nesuferită, nesuportabilă chiar, în niște referințe mai sănătoase și mai conforme naturei lucrurilor. Un ministeriu administrativ va forma deocamdată valul după, care se vor începe comunicațiunile cari să ne ducă, la ceva mai bun decât cele ce au esistat până azi. E un început modest acesta, nu trebuie să ne împlă tocmai cu iluziuni; dar poate că totuși va fi odată un "început". Dacă e însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
herzegovină și muntenegrină au avut în acea luptă vro 200 de răniți. - O altă depeșă din Ragusa spune că Muchtar Pașa s-a încercat în deșert a da ajutor armatei de la Trebinje și Bilek, deoarece muntenegrinii, prevăzând aceasta, au întrerupt comunicațiunea lui Muchtar, amenințând Trebinje, după care acesta a fost silit a da înapoi. Din Constantinopole să depeșază cu data 1 august (oficial) că, după cum glăsuiește o telegramă. de la Niș, Ejub Pașa, înaintînd spre Gurgusovac (Cnjazevac) s-a întîlnit cu un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
părăsi casa și familia. Îndeobște disciplina e zguduită. În cercurile militare răzbelul e privit ca un lucru inevitabil și se susține că în curând trupele vor trebui să înainteze peste granițe în România. Deocamdată însă timpul și lipsa căilor de comunicațiune face absolut peste putință această înaintare. De la Sulina se scrie că avangardele oștirei de la Chișănău au înaintat în săptămâna trecută până la Bolgrad, adică până în apropierea orașului Ismail. Pentru această înaintare sunt două esplicațiuni cu putință. Ori rușii sunt hotărâți a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]