222 matches
-
de Cioran în anii '30 nu sînt ale unui "revoluționar-conservator", cum îl definește autoarea cărții (pagina 128). Lucrurile sînt mult mai complicate. Cioran nu e nici un autohtonist, nici un prooccidental tipic. În această privință, are dreptate Lavastine. El disprețuiește romantismul agrarian, comunitarismul și toate clișeele la modă în extrema-dreaptă, scriind un elogiu lui Lenin și revoluției ruse, proletarului (versus țăranul), care reprezintă "un nou tip de om". Soluția nazistă evocată de Lavastine la un moment dat, e la Cioran o simplă metaforă
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
sale, care nu numai că nu sînt amenințate, ba dimpotrivă, sînt mai mult ca niciodată apărate? Hill se străduiește, cu succes, să ne convingă din primele pagini ale cărții sale, că trăim într-o epocă nefavorabilă individului, o epocă a comunitarismului opresiv, și implicit a discriminării și conflictelor. Soluția lui, la acest impas în care socoate că se află omenirea, este surprinzătoare pentru un scriitor american: cosmopolitanismul. Renunțarea la orice loialitate de grup (indiferent ce fel de grup, dar mai cu
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
a fi fost trăită într-o atmosferă de șovăială între puritanism și libertinism, înțelese nu doar ca norme exterioare, ci și ca imbolduri interioare. Scriam și altădată, în cronici la alte cărți, că spiritului american nu i se potrivește ușor comunitarismul, mentalitatea de grup, că-i vine mult mai la îndemînă individualismul, cu toate că America e țara minorităților, deci prin definiție un spațiu propice colectivului. Intelectualitatea new-yorkeză din care au făcut parte Trilling sau Mary McCarthy exprimă o fascinantă tensiune între individualism
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
de grup, că-i vine mult mai la îndemînă individualismul, cu toate că America e țara minorităților, deci prin definiție un spațiu propice colectivului. Intelectualitatea new-yorkeză din care au făcut parte Trilling sau Mary McCarthy exprimă o fascinantă tensiune între individualism și comunitarism, între însingurarea în citadela propriului sine și loialitatea, deschiderea față de ceilalți. O tensiune care face din fiecare dintre membrii acestei grupări potențiale personaje de roman. Dar și o tensiune fertilă ca temă de reflecție, de problematizare, ca mod de a
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
la necesitățile sociale. Avem nevoie de un stat care să încurajeze competiția și performanța, dar în același timp și de un stat care înțelege importantă comunităților locale, ca agenți de pace socială și echilibru. Motoarele sociale sunt inițiativa individuală și comunitarismul. Din acest punct de vedere, valorile PDL sunt valorile creștin-democrate: demnitatea, solidaritatea și subsidiaritatea. Înțelegerea momentului în care se află societatea românească care se desparte de Brucan și este la momentul reașezării. Societatea pare că nu mai are răbdare cu
Moțiunea Udrea, publicată pe blogul deputatului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39220_a_40545]
-
în mediul rural, respectiv impulsionarea liberei inițiative. În același timp, prezint o nouă viziune pentru societatea românească care merge mâna în mână cu viziunea economică. Nu poate exista economie puternică fără o perspectivă socială care să pună accent pe 1. comunitarism și pe încurajarea inițiativei individuale și care 2. vede un motor social în tineri și femei. Comunitatea locală este mai importantă decât statul; astfel, nu irosim resurse într-un aparat de stat birocratic și greoi la nivel național, dăm banii
Moțiunea Udrea, publicată pe blogul deputatului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39220_a_40545]
-
tinerețe de stânga din generozitate. Pentru că, vorba ceea: dacă până la 30 de ani nu ești de stânga, n-ai inimă, dacă după 30 de ani mai ești de stânga și nu ești conservator, ești cretin. Confundam în tinerețe comunismul cu comunitarismul. Stânga nu poate guverna. Când vine la putere, e pustiu. Toate formele de stânga violează cotidian ordinea naturală a lui Dumnezeu. ȘTEFAN CEL MARE Acum vor să-l sfințească pe Ștefan cel Mare... A fost cea mai mare personalitate politică
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
însă pentru fiecare dintre cele două comunități. În situațiile practice de cercetare socială sau de planificare a acțiunilor este util să fie adoptat un concept de gradualitate în înțelegerea comunității. Din perspective diferite, același grup uman are grade diferite de comunitarism, de șanse de manifestare a caracterului de comunitate 1. Operațional vorbind,comunitatea este recunoscută prin cel puțin unul dintre următoarele trei atribute: - similaritatea culturală a membrilor ei; - interacțiune intensă între membrii grupului; - similaritate de status între membrii grupului (ocupație, educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în mai mare măsură transparent; - mecanismele de feedback de la beneficiari la decidenți funcționează mai eficient; - competența civică și administrativă a populației locale se manifestă mai intens. DEVCOM are o puternică încărcătură ideologică, susținută prin concepte precum capital social, participare comunitară, comunitarism, dezvoltare orientată comunitar etc. Majoritatea acestor concepte lucrează nu numai cu principii, reguli de acțiune, ci și cu imagini-ghid, credințe prin care încearcă să fundamenteze acțiuni publice. Și, de multe ori, sunt eficiente pentru că duc la mobilizarea energiilor locale. Din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
însă numai la ideologii sistematice și difuze. Există o variantă intermediară cu ideologii sistematice implicite. Cei care proiectează intervențiile comunitare nu acționează mai mult în temeiul unor forme incomplete, nesau parțial exprimate de ideologii sistematice. Diferitele variante de populism sau comunitarism sunt frecvent trama unor astfel de ideologii implicite în proiectele DEVCOM. Practicile de DEVCOM ajung să aibă conexiuni cu ideologiile modernizării, instituționalismului, tradiționalismului, reformelor religioase sau marxismului (Midgley, Livermore, 2005, p. 159). Este corectă, cred, premisa că practica DEVCOM e
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locală ca mijloc de ieșire din sărăcie. De la soluțiile de tip cooperare comunitară se trece tot mai mult la cele de tip antreprenoriat. La rândul ei, abordarea neoliberală a DEVCOM ajunge să fie contestată,în anii ’80 și ’90, de către comunitarism, populismul radical și postmodernism. Mișcările sociale postmoderniste susțin curente precum feminismul și ecologismul și se opun abordărilor de tip modernizare. Aspectul problematic esențial în cazul postmodernismului a fost acela de a duce la diminuarea activităților economice necesare pentru DEVCOM. Postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în DEVCOM" Evident, o astfel de viziune se opune totalitarismului, autoritarismului sau etatismului în care actorul privilegiat este statul. Între opțiunea pentru stat și cea pentru asociație și individ mai există și un gen de „a treia cale”, cea a comunitarismului. Acesta susține că ținta aranjamentului social optim nu este nici asociația, nici statul, ci „societatea bună”. În varianta dezvoltată de Etzioni (2002), aceasta este mai cuprinzătoare decât societatea civilă pe care o promovează liberalii. O societate este bună în sensul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai cuprinzătoare decât societatea civilă pe care o promovează liberalii. O societate este bună în sensul fundamentării ei pe „voce morală”, pe comunitate, pe responsabilitate socială, pe consens asupra unui nucleu de valori și toleranță în raport cu diversitatea secundară. Din perspectiva comunitarismului, nu toate asociațiile sunt la fel de bune. Cele mai bune sunt cele care susțin nucleul valoric asupra căruia există consens la nivelul societății de referință. Actorul principal nu mai este nici statul, nici individul, ci comunitatea. Nu o comunitate tradițională, opresivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nici statul, nici individul, ci comunitatea. Nu o comunitate tradițională, opresivă, ci una în care există un consens puternic pe un nucleu restrâns de valori și toleranță asupra opțiunilor de viață care nu cad sub incidența opțiunilor din nucleul central. Comunitarismul face parte dintre noile mișcări sociale care tind spre o „nouă paradigmă socială” (Cotgrove, 1982; Milbrath 1984, apud Marangudakis, 2002) orientată către „o societate ideală de comunități spirituale mici, egalitare și tolerante” (Marangudakis, 2002, p. 43). Este o tentativă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mici, egalitare și tolerante” (Marangudakis, 2002, p. 43). Este o tentativă de reconciliere a tradiției cu modernitatea, a valorilor morale ca bază a organismului social cu protejarea autonomiei individuale, adusă de modernizare (Etzioni, 1996, pp. xviii, 4). „Comunitatea” implicită în comunitarismul din varianta Etzioni nu se reduce la sat sau la grupări locale similare, ci poate cuprinde „orice entitate socială de la sat la grupul de națiuni” și este „un set de atribute, nu un loc concret” (Etzioni, 1996, p. 4). Atributele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
punctul de pornire. Nevoia de reconstruire a țesutului social asociativ, a spațiului dintre familie, stat și întreprinderea economică a fost extrem de mare ca urmare a distorsiunilor sociale pe care le-a indus comunismul. În democrațiile consolidate, mișcări sociale de tipul comunitarismului sau orientări apropiate de developmentalism constituie vectori esențiali de promovare a DEVCOM. Centrarea nu pe capital social sau pe capital uman, ci pe capital sociouman, nu pe liberalism, conservatorism sau comunitarism, ci pe developmentalism pare să fie tendința dominantă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
indus comunismul. În democrațiile consolidate, mișcări sociale de tipul comunitarismului sau orientări apropiate de developmentalism constituie vectori esențiali de promovare a DEVCOM. Centrarea nu pe capital social sau pe capital uman, ci pe capital sociouman, nu pe liberalism, conservatorism sau comunitarism, ci pe developmentalism pare să fie tendința dominantă în contextul proceselor de globalizare. Pragmatismul, abordările punctuale de tip „provocare-răspuns” fără ideologii structurate acoperă însă și ele o foarte bună parte din ideologiile care stau în spatele practicilor DEVCOM. De la acest tablou
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru structura ideologiilor sociale: sunt difuze, contradictorii și diferențiate pe tipuri cu puternice conectări la resursele de status și comunitare și la stări de frustrare/satisfacție. Regăsim aceleași particularități și pentru ideologiile modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru cele de relaționare cu locul, cu spațiul de viață (localism, regionalism etc.). „Segregaționiștii” în materie de probleme etnice seamănă foarte mult cu „rebelii” în materie de acțiuni publice. Am identificat prezența celor orientați participativ sau comunitarist în special
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7. Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5. Concluzii 274 Anexă 279
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se făceau acte de caritate, acestea erau însoțite de atitudini care arătau dezaprobarea față de situația lui. De multe ori, la maturitate, acești copii părăseau comunitatea de origine, mergând în alte comunități, unde stigmatul absenței tatălui să nu mai fie prezent. Comunitarismul dă dovadă de un mare potențial conservator (M. Miroiu, 2004, p. 182), iar acest fapt se datorează, în primul rând, valorizării trecutului. Din acest punct de vedere, perspectiva comunitară care nu respinge tradiția patriarhală nu este compatibilă cu nici o strategie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
avantaje; în cazul de față, ne referim la protecția individului față de orice abuz de putere. Pentru familia monoparentală, perspectiva contractualistă dă naștere la nenumărate asimetrii. 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarismtc "8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism" Abordarea contractualistă are, în mod categoric, o mare relevanță în ceea ce privește drepturile și obligațiile membrilor unei familii, mai ales ai uneia de tip monoparental. Tipul de capital social dobândit de copil, ca rezultat al funcționării contractelor, este asemenea moștenirilor de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
țara va marca sfârșitul erei capitaliste și al egoismului și începutul unei noi ere. După 26.000 de ani,planetele se vor alinia și vor mara sfârșitul capitalismului și începutul unei noi ere, a vieții, a celebrării comunităților autentice, a comunitarismului. 21 decembrie va marca sfârșitul Coca-Cola și începutul mocochinche (băutură răcoritoare autohtonă)", a spus ministrul bolivian la o demonstrație de suținere a președintelui Evo Morales. Coreea de Nord și Cuba rau singurele țări în care Coca-Cola nu se comerciaizează. Coca-Cola nu este
Țara în care 21 decembrie 2012 aduce sfârșitul Coca-Cola () [Corola-journal/Journalistic/66164_a_67489]
-
André Comte-Sponville a publicat recent o a doua ediție a „Dicționarului filosofic” din 2001, care conține acum 1654 de definiții față de numai 1250 cu 12 ani în urmă. Iată câteva din noile „intrări”: bioetică, șocul civilizațiilor, civism, comunitarism, multiculturalism. Modelul declarat este dicționarul neterminat al lui Alain de dinainte de război. Dar titlul i l-a sugerat Voltaire, al cărui dicționar era totuși mai mult un prilej pentru filosoful din secolul XVIII de a-și propovădui propriile idei. Al
Dicționar filosofic () [Corola-journal/Journalistic/3103_a_4428]
-
sugestii naeionesciene. Angajarea sa ortodoxă și de dreapta, dar mai ales apropierea de legionari (cu precădere în ultimii ani de viață) i-au marcat imaginea postumă într-o posteritate dominată violent sau parșiv de ideologiile stângiste (de la comunismul roșu la comunitarismul albastru). Pe cât a fost de adulat de către unii, pe atât a fost de denigrat de către alții, dar fascinația personalității lui a rămas mereu vie și complex provocatoare. În anii din urmă, cercetătoarea Dora Mezdrea i-a alcătuit o monografie monumentală
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
direcție apare ca deosebit de important rolul clerului, implicarea lui în politică trebuie, mai întâi de toate, înțeleasă sub acest aspect de fundamentare a unei moralități a actului politic, de întărire în inimile mirenilor a conștiinței comunitare înțe1easă nu în sensul comunitarismului sau colectivismului de factură socialistă( ), ci în sensul transparenței Bisericii( ) și a responsabilității creștine( ), în sensul slujirii semenului și al împreună-lucrării pentru propășirea țării. Biserica, cultura și civilizația lumii de astăzi Vorbind de cultură ne vedem nevoiți să stăruim puțin
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]